1,728 matches
-
fiecare frate de neam străbun, ca să se întărească și să se salveze, din ghearele Vrăjmașului Întunecat. Cum, ultimul sosit și-a luat bucățica de inimă din aur, Getic, a vrut să se odihnească puțin și apoi să plece la Marii Străbuni, pentru ale da de veste, că salvarea neamului s-a împlinit. După un scurt răgaz, s-a ridicat să plece, dar o voce din mulțime îl strigă: -Getic... Getic, Copilule cu Inimă de Aur, băiatul meu are numai cinci ani
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
greu plânsetul ce-i străbătea gingașa ființă, iar lacrimile sale au început să cadă ca niște picături de rouă, spălându-i fața, tânărului nostru erou. Mergi în pace, la Unicul Dumnezeu Cel Veșnic și Viu, unde te așteaptă împreună cu Marii Străbuni, du-le solia și spunele că neamul sfânt străbun, și-a găsit pe veci salvarea. De El va dori, vei fi pe veci soțul meu, chiar și dincolo de această moarte aparentă, iar soarele și luna ne vor fi nașii sacri
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
pricepere, având certitudinea ,că Neamul Sfânt Străbun, a fost salvat întru eternitate, după voia Unicului Dumnezeu Cel Sfânt și Veșnic Viu și a Marilor Străbuni. A fost transformat în Sfinx și pus Străjer la Poarta Muntelui Sfânt Koga-Ion, de către Marii Străbuni, dându-le de veste, atunci când se vedea în zare vreun Fiu al Luminii, în căutare de sfaturi, sau pentru meditație divină, veghiind totodată ca nu cumva Vrăjmașul Întunecat, scăpat cine știe cum din temniță, să mai facă vreodată stricăciuni în neamul sfânt
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
doar o singură condiție frații mei români: să respectați întocmai povețele lui Getic-Copilul cu Inimă de Aur, căci prin acest fapt, vă veți putea asigura continuitatea, pe acest pământ bun și frumos- România de astăzi, moștenire, lăsată vouă, de la Marii Străbuni. Aron ȘANDRU; Lisboa(Lisabona), 22.03.2014 Imagine; artist, Gabriel Tora. Referință Bibliografică: LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR / Aron Sandru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul VI, 21 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
părintești, pe urma neștearsă a unui car cu boi din inima lui, în raiul copilăriei, în satul cel păstrător încă de frumos, de curat, de sfânt, de tradiții și obiceiuri milenare, acolo unde, în cuibarul veșniciei pământești părinții, bunii și străbunii lui adormiți în țintirimul de la biserică sau poalele dealului Bursucău , vegheați în eternitate de Scaunul Domnului (ce domină pitoreasca Vale a Mureșului - râul sfânt), l-au învățat toate câte i-au fost de folos mai apoi în viață: cinstea, vrednicia
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
convingător în poezia lui patriotică, că țara nu este o noțiune abstractă de care să facem caz atunci când ni se cere a ne dovedi patriotismul, că ea este crez, simțire, convingere, trăire, dăruire, toate venind din sfânta moștenirea lăsată de străbuni urmașilor de urmași până la el. Această poezie este adevărată, pornită dinăuntrul ființei sale, simțită, este crez și durere, neputință uneori, dar și speranță. Ea convinge, îmbărbătează, dă curaj, așa cum numai marea poezie poate să o facă. Când scrie despre natură
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
sting răpuse Cerul mă cerea Pentru topirea spaimelor. Și blânda cugetare. Copilăria drapată în sunet și culoare areolată de vizita îngerului care, pe-o fereastra a cerului a coborât prin ceața de aur a lunii să-mi ofere, ce aveau străbunii semințele viselor să mă facă părtașă a tainei de-a câștiga încrederea în mine (nu cunoscusem încă izvoare secate nici pomi uscați...) Cerul mă cerea să pătrund în miezul cercurilor albastre: Fii fata - mi-a spus îngerul- care zidește cuptorul
PRIMISEM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374222_a_375551]
-
IUNIE 2014, de sânziene Spumoasa pânză a iilor Fulgeră numai frumusețe Modelele își au farmecul lor Prin gingășie și prin tandrețe. E o tradiție nestinsă Amplifică farmecul femeii Și fiece culoare-i prinsă Cu toată lumina ideii. Ne este din străbuni rămasă Deci ne oferă identitate, E un veșmânt de mare clasă Dar și de autenticitate. Pe străini îi extaziază Tezaurul portului popular Căci pe femei parcă dansează (Păcat că e-mbrăcată-atât de rar). Cusută în culoare senină, Creând nenumărate povești, Miroase
IIA ROMÂNEASCĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374247_a_375576]
-
minunate, culese din mirifica „Grădină a Raiului Folcloric Românesc”. Dăruirea cu care au cântat acești viitori artiști ai scenei lirice, îmbrăcați în splendide costume populare autentice (unele cu vechime de pestre 100 de ani) moștenite din „Lada de zestre” a străbunilor... au impresionat în mod foarte plăcut spectatorii (locanici și turiști). În cele două seri de audiere a cântecelor populare (vocal și instrumental - doine, hore, sârbe, bătute) a excelat doina (creație magnifică a poporului român!) „Doina zic, doina suspin, tot cu
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MOȘTENIRE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1354 din 15 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului S-ar răsuci-n mormânt bătrânul dac De-ar știi străbunul ce îi fac urmașii, Cum își împart pământul și îl vând, ca lașii, Neprețuindu-i truda milenară și fără să sădească vreun copac. Nu i-ar veni să creadă nici moșului roman, Ce-n vremuri mult mai tulburi a ridicat
MOŞTENIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362220_a_363549]
-
Voioșia să curgă-n amitiri șuvoi, Vitregia bucuriei aruncată-n gunoi, Amintirea ei venind în mări puhoi. De ce-și amintea bucuria îmcunună, Veselia mereu îi tresare-n urmă, Deșteptând tot ce are omul mai bun, Chiar clipitele deștepte din străbuni. De-ai uita și ce nu s-a trezit cumva, Te-ar uita și amintirea ce-i a altcuiva, Și-ai mai fi o uitare fără de niciun rost, Devenind amintirea ce nicicând n-a fost! De n-am fi amintiri
DE NE-AM AMINTI CE NU PUTEM UITA .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362233_a_363562]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > MUZEUL ETNOGRAFIC Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului Veniți aici, din colțurile lumii Ca să vedeți ce au făcut străbunii, Ce urme au lăsat că ei au fost, Că au trăit și au avut un rost. Veniți aici, in clipe de odihnă Să dăm un sens momentelor de tihna Și să le mulțumim că ne e gazdă Strămoșilor ce plugu-au
MUZEUL ETNOGRAFIC de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378743_a_380072]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > MESAJ DIN CERURI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Din ceruri vin că un nebun, Sunt eu un dac ,sunt un străbun, În țara noastră să impun O lege!.. Care doar natură o înțelege! Voi care umpleți, doar buzunarul, Nu știți durerea și amarul, Codrilor pe care i-ați ucis!... Aici trăiau bunicii voștrii în paradis Nu se gândeau la bogăție, Tăiau
MESAJ DIN CERURI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378765_a_380094]
-
ce deschide Inimioara... Lasă Omului ,Tu ,cheia,să deschidă el cămara! Iar de la Adam si Eva ,cheia, încă stă aievea, Să-și deschidă fiecare ce cămară-i umple seva... Vorbe bune sau țepoase,vorbe dulci sau veninoase! Însă vorba din străbuni ,ne învață să fim buni, Vezi române un'te-ai duce"Vorba dulce mult aduce", Și oriunde-ai fi sub soare:"A fi om e lucru mare!" Referință Bibliografică: Vorbe dulci sau veninoase..? Geanina Nicoleta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VORBE DULCI SAU VENINOASE..? de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378762_a_380091]
-
-N MÂNDRE II, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015. Fată dragă, pune-ți ie, Și cinstește-o prin purtare, Nu-i un moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o și străbunii Când plecau la liturghie, Are-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasă Greu, cu sufletu-n litanii Și în lacrimă pioasă Au albit aceste danii. Semne magice, discrete, Doruri prinse-n fir de
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
confrați ar răsfoi și mai mult documentele ar vedea că acele supreme drepturi politice, nu scutiri de dări, căci dări plăteau în vremea veche boierii ca oricare altul, acele drepturi depuse în mâna unei aristocrații istorice erau adevărul, erau religia străbunilor noștri. Atunci vor înțelege cum, alături cu domneasca cetate a Sucevii, înfloreau, înlăuntrul aceluiași stat, republicele Vrancii, Câmpulungului și Sorocii; atunci vor înțelege cum acea părintească inegalitate, întemeiată pe tradiții, lega om de om c-o vârtoșie morală atât de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
învățăm istoria, desigur că d-nealor știu vorbele autentice ale bătrânului bucher, carele n-ajunsese, cu tot autorlîcul lui, să-și știe măcar limba maternă bine. Dar să mai vedem încă probe de cunoștințe. Românii în genere au chiar azi deprinderile străbunilor lor de acum două mii de ani: iubesc arma și toga și țăranii se dedau agriculturei (ca acum două mii de ani). (Cf. Scrisoarea a II-a). E destul nu ca cineva să-și cunoască țara, ci să fi îmbătrînit în ea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cosmogonice specifice folclorului românesc: Potrivit legendei, În acele vremuri când pământul și cerul erau un singur tot, Universul părea un haos compact, care prin forma sa amintea de un ou de găină. În el și-a făcut gestația primul nostru străbun, Pangu. În acest răstimp, răsuflând din greu, el a adormit În acel ou uriaș. Așa au trecut optsprezece mii de ani. Într-o bună zi, Pangu s-a trezit brusc. A deschis ochii și a aruncat o privire În jur
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din mormânt în ajutorul oastei creștine". Tradiția întemeierii, spune el, "caută să explice, în mod etiologic, originea romană și credința ortodoxă a românilor". Pentru a explica numele, limba și credința, "s-a inventat narațiunea despre frații Roman și Vlahata, ca străbuni omonimi ai românilor și vlachilor". Întreaga povestire din introducere, conchide el, nu este decât un "mit etiologic" în care "pravoslavnicii frați Roman și Vlahata" înfățișează pe "eroii eponimi ai românilor ortodocși, numiți și vlachi". În alt izvor al literaturii medievale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unei puternice solidarități între eul liric și natură, a unei legături de sânge, ducând la o intimă asemănare. Sugestii plastice ale acestei solidarități se găsesc pretutindeni, în pasteluri (Șesuri natale, Amiază, Carmen veris, Un cântec pe secetă), în „ecourile din străbuni” (Serenadă de demult, Sfat între haiduci), în ciclul erotic (Zâmbete-n lacrimi, Ploaie cu soare) ori în acela al năzuinței spre transcendent (Sub specie aeternitatis). Paralel însă ea este rostită apăsat, în fraze aproape sentențioase. În aceeași modalitate e formulat
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
tipărește aici relatarea călătoriei în Bulgaria, câteva legende istorice (Dumbrava Roșie, Dragomir și cetatea lui Radu Negru), dialogul în versuri Apa Dâmboviței către apa Oltului și romanul Doritorii nebuni, rămas neterminat, Radu Ionescu (semna Radion sau Quineva), balada Ursitorile, oda Străbunii, nuvela O zi de fericire. Sunt prezentate poezii de Gr. Alexandrescu și M. Zamphirescu. Apare romanul Don Juanii din București (nesemnat, atribuit ulterior lui Pantazi Ghica și deopotrivă lui Radu Ionescu), precedat de o scrisoare cu interesante considerații asupra genului
DAMBOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
o și conturează în datele ei caracteristice: „Nordul” bucovinean, cu istoria și geografia lui arhaică, cu o umanitate viețuind eminescian, înfrățită cu arborii și izbucnind în sângele poetului sau mocnind într-un prezent perpetuu, dătător de identitate și energie existențială („Străbunii vin și ne ocupă gândul”). D. e un cântăreț al armoniei cosmice, pe care o preia de la spiritul locului. În al doilea volum, Pădurea românească (1976), strămoșii îi apar ca „un fel de pomi crescuți din glie”, codrul își are
DAMIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
Câmpina”, „Strada”, „Lanuri”, „Familia”, „Gând românesc”, „Bilete de papagal”, „Epoca”, „Răsăritul” ș.a., folosind și pseudonimele St. Delacâmpina, S.C., St. Lian, Stedecomy, Dionisie Petrovan, Ion Bartolomeu. Debutul editorial îl reprezintă volumul de versuri Tainele lui Moș Crăciun (1926). A condus revistele „Străbunii” și „Athenaeum” (1936-1939). Conferențiar în cadrul Universității Populare a Societății de Radiodifuziune, a fost membru al Societății Scriitorilor Români și membru, alături de Perpessicius, Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu, în juriul Premiului „Baudelaire”, pentru traduceri, instituit de Ion Pillat. C.-S. se
CONSTANTIN-STELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286366_a_287695]
-
natura elementară - ai germenului unei lumi superioare (Caligula); versantul opus solidarității cu mulțimea e izolarea individualistă, mizantropică (Prințul, Vraciul). Dar în Testament el se vede pe sine ca un Ales, răzbunătorul, prin cuvânt, al „durerii de vecii întregi”, acumulată de străbuni, robi, căci nu au putut ajunge la Logos. Hrisov postum al înaintașilor petrecuți în obscuritate și dizgrație, cartea poetului e rodul unei munci îndârjite cu verbul, a cărui forță taumaturgică vine din transmutarea veninului și a imundului în lumină spirituală
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
fi cei mai prosperi din istoria Suediei. Descrierea realizată de baronul Herbert, în lucrarea memorialistica The Life of Edward Lord Herbert,of Cherbury, written by himself, sintetizează în câteva cuvinte importantă regelui Carol:"Carol al XI-lea, un războinic asemenea străbunilor săi, a fost cel mai ferm rege dintre toți predecesorii săi. A abolit autoritatea senatului, pe care l-a declarat senatul regelui și nu al regatului. Era econom, vigilent, neobosit; atribute care i-ar fi făcut pe supușii săi să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]