2,376 matches
-
ancorate pe sate libere și pe stăpâniri cneziale, existente încă în secolul al XII-lea. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, se manifestă tendințe de unificare teritorială: după acțiunea lui Litovoi din 1272-1273, la 1290-1300, se reia strădania unui voievod puțin cunoscut, Tihomir (Thocomer) de la Argeș. Iorga notează: Într-o lume de văi, în care românii trăiseră până atunci răzlețiți, cu toate cuprinderile, în "țări", valea Argeșului a ajuns a-și impune voievodul, care acum este domn român
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe voievodul român ca pe un aliat de fapt sau potențial al "necredincioșilor", în speță al tătarilor. Însă Basarab nu a ezitat să lupte împotriva tătarilor ("hostes crucis"), alături și cu sprijinul suzeranului său, pentru consolidarea poziției sale față de mongoli. Strădaniile sale împotriva păgânilor erau confirmate de scrisoarea papei Ioan XXII trimisă din reședința sa de la Avignon, în februarie 1327: Aflând de credința ta, ca principe catolic și favorabil sediului apostolic al Romei..., ești ca un stâlp neclintit ce susține credința
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al Basarabiei (1918-1922). Cu un prenume care conține parcă o predestinare, C. a avut o robustă vocație de animator. Zbătându-se pentru înființarea de școli și de cămine culturale la sate, el a pus și tenacitate, și entuziasm în aceste strădanii care aveau în vedere - cu formularea lui - „dezvoltarea satului cultural”. Sfaturi practice și îndemnuri, istorioare cu miez, pledoarii cu o solidă armătură documentară C. a publicat (semnând incidental și cu pseudonimul Cronicarul Cremene) în foile la care a lucrat ca
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
de vreme ce emanciparea de teologie s-a produs abia în secolul al XVIII-lea, sub impulsul iluminismului, și a început să-și precizeze caracterele distinctive în contextul unor creații culturale impregnate de romantism. La rândul lui, romantismul a fost precedat de strădanii literare având în special modele clasice. Particularități ale stilului și atitudinii clasice, ale viziunii clasice despre existență apar cu mai multă pregnanță tocmai în interiorul romantismului și alături de el, ba chiar și mai târziu, după stingerea curentului. Aceasta, cu toate că, în cursul
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
noi, din care numeroase pasaje ar fi fost preluate și integrate aproape fără modificări în cuprinsul noii ediții. Apariția Bibliei din 1688 a fost apreciată în acest context drept momentul afirmării depline a limbii naționale în cult, o încununare a strădaniilor cărturarilor clerici și laici din cele trei state feudale românești, și extinse pe o durată de mai bine de un secol, pentru dezvoltarea limbii literare. Traducerea și tipărirea integrală a Bibliei în Țara Românească ar fi avut drept consecință afirmarea
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
1661 și 1664, ca reprezentant diplomatic al domnitorului Grigore Ghica al Țării Românești, Milescu s-a folosit de o ediție protestantă, prestigioasă în epocă, Septuaginta tipărită la Frankfurt pe Main în 1597. Lipsa de prejudecată în alegerea ediției, ca și strădania de a transpune în limba română un cuprinzător aparat critic, atestă preocupări de ordin filologic și cultural ce pot justifica interesul, manifestat încă în tinerețe de Milescu, față de o asemenea lucrare. Paralel cu textul grecesc al Septuagintei, el a consultat
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
aceasta trecea prin mintea lui Richelieu. Atunci când erau separați unul de altul, cardinalul beneficia de puteri nelimitate, iar curierii transportau neîntrerupt corespondență dintre cei doi oameni de stat. Un element pe care l-am remarcat este faptul că indiferent de strădania depusă de Richelieu pentru finalizarea unui plan, decizia îi aparținea în totalitate regelui. Multe dintre scrisorile celor doi au adnotări pe marginea lor, care indică punctul de vedere al regelui. Acesta de multe ori este total diferit de cel al
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Paris, Paris, 1616, p. 62 footnote>. Memorialistul Saint Simon recunoaște că o serie din informațiile secrete privind intrigile de la curte le-a obținut prin intermediul unui personaj misterios, pe care il numește"un simplu valet". Identitatea acestuia a fost dezvăluită datorită strădaniilor depuse de cercetătorii istorici și literări. Astăzi știm cu certitudine că este vorba despre Alexandra Bontemps, unul dintre cei patru valeți principali ai regelui, care a fost martor la căsătoria secretă dintre rege și madame de Maintenon. Pentru a sublinia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
cel modern - este concluzia demonstrată convingător. Preocupările latinistului, predominanțe, gravitează în jurul epocii lui Nero, extinzându-se treptat. Este și cazul monografiei Seneca (1972), în care reia cercetările din teza de licență. Concepută pozitivist, lucrarea va păstra acest caracter cu toata strădania de modernizare, detectabila mai ales în stratul stilistic. Familiarizarea cu școala structuralista, aplicarea noilor procedee odată cu modificările operate în afara abordărilor istoriei tradiționale autorul le va desăvârși, prin urmare, abia în jurul anului 1970, tot acum sau ceva mai tarziu realizând și
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
tăierea acestui nod comportă încă alte căutări și cercetări. 7. Considerații finale Am încercat în rândurile de mai sus să pun în evidență bogatele valențe mitice, magico-rituale și simbolice atribuite paltinului în cadrul fenomenului complex al dendromitologiei populare româ- nești. În strădania mea am fost uneori descurajat (alteori mobilizat) de faptul că, până acum, nu au fost observate/analizate semnifi- cațiile în discuție. Am încercat să nu supraestimez, dar nici să subestimez caracterul mito- ritual al paltinului. în acest sens, trebuie să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Undeva deasupra se vedea strălucirea stației imperiale de luptă, amenințarea constantă care plutea deasupra lor de mai bine de treizeci de generații. Abatele știa că ajungea ca imensa structură spațială să se prăbușească pur și simplu peste Abație pentru ca întreaga strădanie a ordinului augustinian să se transforme în fărâme. Nu era nevoie de armament... Știa că eventualitatea unui atac asupra Abației fusese analizată serios de câteva ori, dar frica Imperiului de incapacitatea propriilor savanți avusese ultimul cuvânt. Ba chiar, odată, trupele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Ordinului e treaba mea. Nu aveam nevoie de ajutorul vostru! Cei doi quinți înclinară scurt din cap și plecară umăr la umăr, lăsîndu-l pe N'Gai Loon să zâmbească în urma lor. Știa că scrisese istorie în momentele acelea. Jumătate din strădaniile sale secrete se împliniseră. Quinții aveau în primul rând conștiința unicității ordinului și, deși împrejurările fuseseră unele cu totul speciale, îl puseseră pe el mai presus de dinastie. Dacă îi reușea și cealaltă misiune, s-ar fi putut considera cel
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
romanului se află în avantajul de a putea să-și corecteze greșelile săvîrșite, să-și adauge cunoștințele ulterioare și să le coordoneze cu noile rezultate ale dezbaterii și ale cercetării. Cartea de față este, în esență, rezultatul unei astfel de strădanii. În cît de mare măsură sînt obligat să le mulțumesc criticilor mei și tuturor celor care au urmat abordarea mea teoretică ori au utilizat-o în cercetări și interpretări din propriile lucrări de naratologie, completînd astfel eșafodajul ideatic cu atestări
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
necesități ale ființei mele, să aspire la unitate. (Goethe, "Povestea studiului meu botanic") Cînd a apărut, în 1955, prima ediție a Situațiilor narative tipice în roman, studiul artei narative se afla în epoca sa linnéană: în prim-plan se afla strădania ca, pe calea unei clasificări a modurilor narative și prin introducerea unei nomenclaturi cît mai clare cu putință, să fie totul în așa măsură ordonat, cît era necesar pentru a evidenția varietatea și bogăția formelor narative, făcîndu-le accesibile pentru o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
atît de natural, începînd cu secolul al XVIII-lea, postulatul progresist, este pentru că ne împărtășiserăm toți la Niceea, de-a lungul secolelor precedente. Revelația noastră nu este o iluminare, Împărăția lui Dumnezeu nu este imediată, mîntuirea noastră presupune o întreagă strădanie între iertare și fapte. "Timpul este aproape" și, în așteptare, ne face semne. Timpul determină sensul, prin el dobîndim adevărul, și această realizare mediatizată constituie o dramă, cu un început și un sfîrșit, o Creație și o judecată ultimă. Odată
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
s-ar și putea întâmpla. Cunoașterea de sine, vechiul și mereu noul adagiu socratic, la care ne poftește să reflectăm Mihai Pricop, este cu siguranță izvorul doritei primeniri morale, o datorie de împlinit, în slujba căreia se înscriu și lăudabilele strădanii ale iscălitorului "Datoriei împlinite". Grigore ILISEI Datoria împlinită 1. Introducere 2. Școala în chirurgie 3. Externat, internat, rezidențiat 4. Calitățile chirurgului 5. Gândirea chirurgicală 6. Relația chirurg-pacientă. Răspunderea profesională medicală 7. Sala de operații 8. Momente, idei, mari practicieni în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
ar putea iubi, numai tu ești vrednic de asta și mi se pare că, deși mă iubești, șovăi să mi-o spui. Iar eu cred că este o nesocotință să nu te bucuri de mine." Fapt este că, după atâtea strădanii ale mele, departe de a se lăsa biruit de frumusețea mea, a disprețuit-o, a luat-o în râs și a jignit-o. Vreau să aflați, și jur pe toți zeii și pe toate zeițele că spun adevărul, că la
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
o elabora pe a sa, pentru a delimită mai corect sfera unui cuvânt ce va trebui înțeles într-un anume context 44. Traducerile textului respectiv efectuate în limbi înrudite îi pot oferi și ele sugestii utile. Respectul față de termenul original, strădania de a-i păstra pe cât e cu putință polisemia și chiar ambiguitățile, precum și congruenta stilistica în context constituie o cerință obligatorie pentru o traducere onestă. Adesea este o întreprindere foarte dificilă; abordată însă cu răbdare, cu o serioasă competența lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și ținând seama de influență informațiilor extratextuale asupra traducerii, autorul ne arata cu talent și competența o mare parte din drumul parcurs spre această versiune remarcabilă, ale cărei calități principale ar fi: parfumul arhaic ce nu întuneca însă claritatea sensului, strădania permanentă spre elegantă și frumusețe, întrucât acestea conferă pregnanta mesajului cărții, preocupare pentru păstrarea polisemiei unor cuvinte spre a nu spulberă misterul versetelor ce le conțin. Scurtă introducere pare să-l arate pe acest traducător foarte exigent și realist ca
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2.2.13.4.). Semitismele constituie o problemă aparte: ele tind să fie păstrate cu atat mai mult cu cât tradiția de traducere a textelor sacre este mai veche într-o anumită limba. Autoritatea textului sacru a determinat multă vreme strădania spre traducerea literala, iar rolul jucat de traducerile Bibliei în formarea limbii literare în diverse culturi a determinat chiar acceptarea unor asemenea structuri în limba. Între semitismele ce constituie nume divine sunt păstrate ca atare de unele traduceri moderne în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
printr-un studiu cât mai activ, mai intensiv și pasionat. Rolul profesorului este să organizeze Învățarea În termeni de activități viabile și angajante, să susțină și să ordoneze efortul elevilor și să nu ia asupra lui integral sau parțial această strădanie, să nu se substituie câtuși de puțin râvnei lor active de Învățare și de muncă. Dat fiind faptul că metodele activ-participative sunt mult mai pretențioase și mai dificil de aplicat În practică, ele reclamă o muncă mai diferențiată și mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vii a omenirii, Înregistrând și conservând fapte și idei, simțăminte și atitudini, expresii ale inteligenței și sensibilității geniului uman. Nu există nici un domeniu al cunoașterii și acțiunii omenești care să nu sematerializeze În litera de aur a cărții. Veacuri de strădanii colective sau individuale, de istorie a științei, a civilizației sunt condensate În puținele pagini alecărții. Cu toată concurența care i se face În ultima vreme, din partea altor mijloace moderne de comunicare (televiziune, radio, cinematograf, Internet etc.), cartea rămâne În continuare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și mai ales în privința denumirilor propriu-zise. Același cuvânt desemnează, de pildă, alte culori în diferite țări, în diferite domenii de activitate sau în diferite cataloage ale producătorilor de culori fiecare din ei având propriile sale păreri sau interese comerciale, etc... Strădaniile cercetătorilor pentru stabilirea unei nomenclaturi generale a culorilor a început din prima jumătate a secolului trecut. Printre ei s-a situat mai întâi Michel Chevreul care, în 1839, a creat un cerc cromatic la baza căruia se aflau două variabile
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a-i fi fost imitatori, fiecare afirmându-și propria personalitate, un Gheorghe Petrașcu, Francisc Sirato, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu au continuat tradiția supremației culorii. 2.5. Cunoașterea culorilor 2.5.1. Premise psihologice Oricât de corectă ar fi strădania noastră munca nu este completă dacă elevii nu învață să coloreze. Culoarea încântă ochiul. Copiii au o mare predilecție pentru desenele colorate, în special pentru culorile vii. In munca cu copiii, învățătorul trebuie să cunoască unele noțiuni elementare asupra culorilor
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
-l cunoaște pe omul acesta”. Nici Alcibiade nu e convins că l-ar cunoaște: „eu, după schimbul acesta de vorbe, l-am crezut răpus de săgeată”. Cum reacționează Socrate față cu mult doritorul Alcibiade? O spune chiar acesta: „după atâtea strădanii ale mele, departe de a se lasa biruit de frumusețea mea, a disprețuit-o, a luat-o în râs și a jignit-o”. Se vede că în punctul culminant al scenei seducției Socrate ignoră, disprețuiește, ia în râs și chiar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]