40,154 matches
-
face. Oamenii s-au trezit și majoritatea continuă să se lase manipulați de supraabundenta inutilă de inactivitate. Numai că viitorul stă-n gândurile oamenilor din prezent și cum ele lipsesc cu desăvârșire înseamnă că viitorul lor este în capul unor străini. Doar în curtea lui Fane Cizmaru, un buldo-excavator interpretează un program susținut de Licsandru prin care se caută presupușii bani ascunși de tatăl său. Deja acoperișul casei este pe pamant sub formă de țigle sparte, lemne rupte și mult, mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
face. Oamenii s-au trezit și majoritatea continuă să se lase manipulați de supraabundenta inutilă de inactivitate. Numai că viitorul stă-n gândurile oamenilor din prezent și cum ele lipsesc cu desăvârșire înseamnă că viitorul lor este în capul unor străini.Doar în curtea lui Fane Cizmaru, un buldo-excavator interpretează un program susținut de Licsandru prin care se caută presupușii bani ascunși de tatăl său. Deja acoperișul casei este pe pamant sub formă de țigle sparte, lemne rupte și mult, mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
și încă mai de mult - să dea de gândit: „Literatura română ține de specific, are trăsături definitorii în acest sens și exilații au înțeles și au experimentat tragic, pe propria lor piele, acest destin nefast al definirii condiției românești între străini. Vintilă Horia n-a putut să-și scrie poezia, precum și alții, fie că ei s-au numit Nicu Caranica sau Horia Stamatu, Vasile Posteucă sau Ștefan Ion Gheorghe, decât în limba română, fiindcă doina ca și bocetul nu se cântă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
limbajul „mișto” și „nașpa”. Cu astfel de cetățeni, viitorul României este sumbru. - În timp ce bulgarii își împânzesc țara cu șantiere arheologice, în căutarea tracilor cu care nu au nici o legătură, românii, urmași direcți ai dacilor și romanilor, sunt gata să cedeze străinilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Roșia Montană. Care ar trebui să fie atitudinea statului față de cercetarea arheologică? - Deși se vorbește de conservarea „patrimoniului național”, nu se face nimic pentru păstrarea și valorificarea lui. S-a găsit un alibi: nu sunt
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
Apărea în imagini cu tricolorul și cu sceptrul, dacă vă aduceți aminte! Ne întrebam cu toții, în Italia, cum poate un președinte din țară socialistă să conducă cu un sceptru? ...Am descoperit imediat, că de fapt, totalitarismul impusese un control sistematic... Străinii erau controlați, discret, dar erau controlați. Am descoperit, în același timp, acei români foarte apropiați de noi, de italieni, cu care m-am împrietenit. Am simțit imediat că am de a face cu un popor latin, cu foarte multe caracteristici
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
venit slavii în sec VI, de unde foarte multe cuvinte slave, care, nu sunt nici în franceză, italiană sau spaniolă...Foarte ciudată, l română fiincă are și probleme de pronunție, de fonetică, mai complicată..ț, ș, î...În limba română un străin mai ușor citește decât vorbește... P.C. - Ca om de cultură, surprindeți în România elemente care să ne reliefeze, știu eu, personalități care să inereseze în mod deosebit pe cei din afara granițelor țării? O caracteristică de care trebuie să scăpăm sau
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
familia (contextul siguranței) și religiozitatea (care ne dă sens și semnificație în viață) sunt cele trei repere majore care definesc viața românilor. Acestea sunt constrânse de o trăsătură cardinala a românilor, si anume neîncrederea în oameni; aceasta se generalizează de la străini la cunoscuți/prieteni, excepție făcând familia unde, dimpotrivă, compensam cu o încredere foarte mare. Acest profil psihologic de suprafață derivă din modul în care mediu socio-cultural interacționează cu profilul psihologic de adâncime. Sub aspect psiho-cultural românii caută puterea socială, dar
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
social și scepticismul sunt ridicate, adesea aceste discuții spre consens sunt grevate de certuri/neînțelegeri, nu se ajunge la planuri concrete, iar leadership-ului adesea i se refuză respectul cuvenit (ex. carismă/valoarea). O cultură colectivista este caracterizată de neîncrederea în străini, neîncredere care la români, amplificata de un nivel scăzut de autodeterminare și spirit civic, așa cum spuneam, s-a generalizat într-o neîncredere cronică, inclusiv asupra cunoscuților. Cultură românilor promovează heterodeterminarea (influență tradiției/religiei), în dauna autodeterminării (autonomie în decizie) și
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
mai bune intenții. Însă noi, scriitorii români - canadieni, uniți în Asociația Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR) de aproape 13 ani, împreună cu entități prietene (vedeți Invitația pe care o reproducem), nu puteam să-l lăsăm pe Eminescu al nostru singur printre străini, să-l uităm în această zi măreață. Am decis să ne adunăm în Piața României din Montreal, indiferent daca ploua sau ninge... și să ne sărbătorim limba așa cum se cuvine. Afișul alăturat ne este mărturie. Trăind printre francofoni, nu puteam
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
derivată din latină și nu slavonă... de câte ori trebuie să explici că Dracula e ficțiune? Un lucru însă e sigur... toată lumea a auzit de România, dar mai ales - cu bucurie pe față și în suflet auzi de pe buzele lor: Nadia Comăneci! Străinii din toată lumea, de pe toate continentele în lung și-n lat, recunosc România și pe Nadia, gimnasta lumii! Ei știu că Nadia a ridicat imaginea României în stilul brâncovenesc, cum a cizelat Brâncuși coloana infintitului, că Nadia a zburat deasupra ei
Nadia Comăneci: „Pot spune că sunt o femeie fericită” [Corola-blog/BlogPost/93735_a_95027]
-
36 de milioane de lire sterline, două treimi din bani îndreptându-se către Polonia. În plus, guvernul plănuiește să elimine dreptul cetățenilor străini de asistență juridică atunci când sunt condamnați de un tribunal britanic, o mișcare care le-ar putea îngrădi străinilor dreptul la justiție.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93742_a_95034]
-
aripa Bisericii, și, de doi ani, un centru de tratament (gratuit, pentru creștinii din Brăila) la Lacu Sărat, aflat în grija Sfântului Pantelimon. Și toate acestea și multe altele au fost ridicate din bănuții aceia despre care spun unii domni - străini de Hristos - că sunt însușiți de preoți. Aleargă aceștia în tenebrele întunericului, fiindcă nu cunosc viața propriei Mame, ritmul în care viază Duhul în Biserica Mamă a Poporului Român. Pentru acestea toate, să-L rugăm pe Hristos-Domnul să ne ierte
Biserica – între Evanghelie şi secularizare [Corola-blog/BlogPost/93756_a_95048]
-
10 ori pe an. A scris lucrări memorabile ca : „Despre Duhul Sfânt”, „Hexaimeron”, „Omilii la Psalmi”, și o vastă operă împotriva arianismului. Are o impresionantă operă de asistență socială, instituind azile pentru bătrâni, spitale, cantine pentru săraci, case pentru primirea străinilor toate cunoscute sub numele de „VASILIADE”. Toate acestea și multe altele, a făcut din el o personalitate puternică, încât și azi după 2 milenii mulți creștini, biserici, schituri și mănăstiri îi poartă numele. *** 3. „RUGĂCIUNE PENTRU ANUL NOU” : Doamne Isuse
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93776_a_95068]
-
Transilvaniei pare îndepartat, însă ospitalitatea, bucuria de a ne avea în mijlocul lor, spiritul de colaborare, atitudinea plină de solicitudine, politețea deosebită, receptivitatea, dar mai ales sentimentul de prietenie și faptul că noi, cei invitați, nu am fost priviți ca niște străini, ci am fost adoptați în marea familie bistrițeană, au dus la reușita absolută a acestui eveniment. În calitatea lor de gazde, bistrițenii s-au străduit și au reușit să ne ofere două zile absolut minunate și de neuitat. Desfășurat, așa
ZILELE ,,LUMINĂ LINĂ’’ LA BISTRIȚA ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93784_a_95076]
-
fum să uiți salariul tău puțin, privești în urmă c-un suspin. Ești muncitor, te-ai integrat și-i greu când vii dintr-un alt stat să-ți iei o pâine fără chin... Ei te-au primit ca pe-un străin ! Te-ntrebi adesea cine ești când limba lor azi vorbești și strângi din dinți și te supui... La cin' te plângi, cui poți să-i spui ?! Te prinde dor nebun de toți, dar vii in țară doar când poți, s-
UNDE-I STRĂIN ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377093_a_378422]
-
Gambeta și du-te la plimbarece-o fi să se întâmple, întâmple-se și gata... XXXIII. ÎNCEPÂND DE ASTĂZI LUCREZI CU VEȘNICIA, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015. ridică-te din pat că-ți culeg străinii via și începând de astăzi lucrezi cu veșnicia ușile ți-au fost deschise rămâne doar să ieși, să-ți iei din cui sumanul, să intri-ntre plăieși spală-te pe ochi și ia-ți cu tine mersul nevoie e de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
e important ce spui nu mai întinde mâna să iei, ci doar să pui și lasă-i să vorbească pe domnii de la cia că începând de astăzi lucrezi cu veșnicia! Citește mai mult ridică-te din pat că-ți culeg străinii viași începând de astăzi lucrezi cu veșni-ciaușile ți-au fost deschise rămâne doar să ieși,să-ți iei din cui sumanul, să intri-ntre plăieșispală-te pe ochi și ia-ți cu tine mersulnevoie e de tine să sprijini universulpune-n cui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
ce căuta în Pădurea Albastră? Prințesa o luă la fugă, știind că tatăl ei se supăra dacă îi erau încălcate poruncile. Puțin mai încolo, locuia pădurarul care ar fi putut să o apere de stăpânul câinelui periculos, dacă era un străin cu gânduri necurate. Flăcăul se năpusti pe urma ei, dându-și seama că, dacă fata ar fi reușit să dea alarma, el ar fi fost întemnițat pentru cutezanța de a călca pământurile Împăratului Albastru, cu toate că, gândul său fusese acela de
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
și oștenii săi, se opriră în fața intrușilor. Cei doi prinți, încetară lupta pe dată, înțelegând că vecinul lor avea două fete. Problema era că fețele împărătești încălcaseră porunca Împăratului Albastru de a nu mai vedea pe pământurile sale picior de străin. Oștenii albaștri îi înconjurară pe dată pe cei doi împărați împreună cu fiii lor. Cicoare și Nu-Mă-Uita, îl apucară pe Împăratul Albastru de câte un braț: -Tată, nu-i întemnița, nu au făcut nimic rău, îndrăzni prima! - Lasă-i să plece
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
Pe poteci... iarnă treci!... Peste noi... peste cuvinte. Prin ciulini... fulgii lini, Se așează peste suflet Alb calvar... vis de-amar Peste mine și-al meu cuget. Te zăresc... tril ceresc, Ce departe ești de mine... Stau ciorchini... cabotini, Prăbușind străini în tine. Iarna mea... e a ta!.. Cântec de colinde zboară, Te privesc... te gândesc... Sala-i zumzet de vioară. Ce păcat...ferecat, Ți-este sufletul și rece... Iarna mea... peruzea Peste clipa care trece. Chipul tău...e al meu
ROŞU TRIL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377239_a_378568]
-
ai, omule, -îl întrebă el restit, crezând că e vreun nebun scăpat de la spitalul nouă- ce ai ?” ,,Monsenioreee !- striga ăla cu ochii bulbucați- una valiza degli ambasada italiana, lire ,monseniore, leafa la ambasada italiana...” La început nu pricepu ce vrea străinul , dar când auzi de valiză, se schimbă la față ; deodată i se spulberaseră toate visurile lui... Ia, uite, domne, ce prost fusese, nu putea s-o pitească și el undeva?... Se ferise de așa ceva că era pericol dacă te prindea
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
aveți, mă, grijă de bani ? Aruncați banii pe străzi și-apoi umblați după ei cu gura căscată ! Lăsați amărâți de ăștia ca mine să viseze, le dați speranțe, iluzii, și-apoi vii tu cu ambasada ta Italiană...” ,,Grația... grația ...” - repeat străinul... ,,Nici-o grațiere, eu n-am nevoie de grațierile tele, ia-ți valiza și du-te dracului unde vei vedea cu ochii...” Străinul desfăcu valiza, se repezi într-un teanc de bancnote și-i întinse sergentului ca drept mulțumire o mână
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
mine să viseze, le dați speranțe, iluzii, și-apoi vii tu cu ambasada ta Italiană...” ,,Grația... grația ...” - repeat străinul... ,,Nici-o grațiere, eu n-am nevoie de grațierile tele, ia-ți valiza și du-te dracului unde vei vedea cu ochii...” Străinul desfăcu valiza, se repezi într-un teanc de bancnote și-i întinse sergentului ca drept mulțumire o mână de bani. Nu-mi trebuie nici-un ban !- sări sergentul ofensat- ia-o și du-te, pleacă să nu te mai văd ! N-
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
N-am nevoie de lirele tale, striga el cât îl ținea gura, lasă-mă sărac și curat, dă-i drumul de lângă mine mai repede, ai înțeles ?” Și luă teancul de bani și i-l aruncă în valiză. ,,Grația, grația...” -repeta străinul cu valiza în mână, coborând scările primăriei. Sergentul puse capul în jos urmărind pe străin cum coboară și tăcu minute în șir, închinându-se la Dumnezeu că-și spălase sufletul de toate necurățeniile pe care i le adusese acei bani
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
și curat, dă-i drumul de lângă mine mai repede, ai înțeles ?” Și luă teancul de bani și i-l aruncă în valiză. ,,Grația, grația...” -repeta străinul cu valiza în mână, coborând scările primăriei. Sergentul puse capul în jos urmărind pe străin cum coboară și tăcu minute în șir, închinându-se la Dumnezeu că-și spălase sufletul de toate necurățeniile pe care i le adusese acei bani, de toate gândurile rele și de visele prin care trecuse. Când ridică ochii, Praporică tot
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]