8,833 matches
-
caracterizată prin simplitate, cursivitate și expresivitatea limbajului, a continuat stilul conciziei specific poemelor tradiționale chineze, insuflându-le totodată o nouă vigoare. Lirica lui Tao Yuanming, asemenea unui jalon, marchează înălțimea pe care a atins-o poezia antică a Chinei. Poeme strălucite din dinastia Tang Tang (618-907 e.n.) a fost o importantă dinastie din istoria Chinei. Perioada era caracterizată prin creștere economică, stabilitate socială și realizări îndrăznețe în domeniul literaturii și artei. Mai ales, poemele clasice chineze au atins apogeul. Creația lirică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și o contribuție importantă la promovarea stilului numit "noul Yuefu". Opera sa vastă, de peste 1.400 de poeme, este inclusă în volumul intitulat Du Gongbu ji (Culegerea demnitarului Du). Su Shi, literat genial din dinastia Song Su Shi (1037-1101), poet strălucit din dinastia Song, mai este cunoscut și sub numele de Su Dongpo ("Sihastrul de pe Colina de răsărit"). Originar din Meishan (provincia Sichuan), el provine dintr-o familie de literați. Tatăl său, Su Xun a fost un cărturar renumit. Educat cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
făcute dintr-o specie de lemn foarte prețioasă, lucrate cu o minuțiozitate extraordinară. Nișa are înălțimea a două caturi și are trei registre pe orizontală. La apusul soarelui, statuia lui Sakyamuni domină sala, iar oglinda din bronz pusă în mijlocul peretelui strălucește reflectând în ea razele soarelui și formând un cerc. Lumina soarelui se amestecă cu cea din lămpile veșnic aprinse în Pavilionul Zhaofo, făcând sala și mai luminoasă. Pe cei doi stâlpi care susțin nișa sunt sculptați cu multă măiestrie 99
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și le-au încercuit. Disperat, Zhao Kuo a încercat să iasă cu forța, dar a fost ucis de arcașii inamici. Trupele statului Zhao, rămase fără comandant, au depus armele. Armata statului Qin a obținut, în cele din urmă, o victorie strălucită în această bătălie cruntă și înverșunată. Lupta de la Changping este consemnată în analele militare ca un exemplu de atac prin încercuire de mare amploare din istoria Chinei. Cao Gui și lupta de rezistență împotriva agresiunii statului Qi În istoria militară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și podoabele folosite de sinantropi 317 Capitolul XI LITERATURA CLASICĂ 319 1. Poeziile antice din China 321 Cartea poemelor, prima antologie de poezie chineză 321 Qu Yuan și creația sa lirică 323 Tao Yuanming și poeziile sale idilice 325 Poeme strălucite din dinastia Tang 326 "Zeul scoborâtor", Li Bai și poemele sale 328 Du Fu, "Sfânt al poeziei" și poemele sale 330 Su Shi, literat genial din dinastia Song 332 2. Dramaturgia clasică chineză 334 Celebrul dramaturg Li Yu 334 Guan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
moarte, dar o să vă pierdeți sufletul, domnule Popescu”. Oricât de greu îmi venea să accept asta, în glasul lui era o milă autentică. Amărâtului ăsta naiv și sfertodoct îi era milă de mine! În Coca-Cola multă și neagră ca sângele străluceau luminile New York-ului. - Nu lua pâinea de la gura lui Dumnezeu, a mai zis preotul și vocea lui mi s-a părut dintr-o dată rece și mieunată. Marea Ciordealtc "Marea Ciordeal\" Un ins care rămâne la putere un sfert de veac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
puțin viața mea, mai mult așa, pentru a mă fixa într-o bancă școlară imaginară, să zicem în a patra pe șirul de la geam, mă chestiona când și când în legătură cu matematicile și cu literatura, domenii în care era convins că strălucește. Iar după ce strălucea, își aprindea o țigără, mai strălucea puțin, apoi se făcea alb-verde la față și-și turna un păhărel, observând că ea, mama, nu gătește niciodată ciorbe și-și hrănește copiii cu multivitamine și cavit. Totdeauna, ofițerul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mai mult așa, pentru a mă fixa într-o bancă școlară imaginară, să zicem în a patra pe șirul de la geam, mă chestiona când și când în legătură cu matematicile și cu literatura, domenii în care era convins că strălucește. Iar după ce strălucea, își aprindea o țigără, mai strălucea puțin, apoi se făcea alb-verde la față și-și turna un păhărel, observând că ea, mama, nu gătește niciodată ciorbe și-și hrănește copiii cu multivitamine și cavit. Totdeauna, ofițerul s-a răfuit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fixa într-o bancă școlară imaginară, să zicem în a patra pe șirul de la geam, mă chestiona când și când în legătură cu matematicile și cu literatura, domenii în care era convins că strălucește. Iar după ce strălucea, își aprindea o țigără, mai strălucea puțin, apoi se făcea alb-verde la față și-și turna un păhărel, observând că ea, mama, nu gătește niciodată ciorbe și-și hrănește copiii cu multivitamine și cavit. Totdeauna, ofițerul s-a răfuit cu rămășițele mic și mari burgheze din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cruci ca o inimă, în speranța că dihania se va milostivi de mine și mă va lăsa, întocmai ca o fregată pe bebelușul Mircea, în orice port, fie el și agitat, al acestei lumi. Îmi mai aduc aminte că inima strălucea nebunește și că nici vorbă să fi văzut în ea bara lui Augustin și golul insipid al lui Graham Souness. M-am trezit în casă. Dormeam. În noaptea aceea în care mama a lăsat veioza cu lumina verde aprinsă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fie respirat de atâtea piepturi de băieți, pipăiam sacul, para și mănușile ca pe niște pahare de cristal gata să se spargă, pe urmă am început antrenamente asidue, în care ierarhiile și gloria se răsturnau, Boniek (care era Ică) nu strălucea în arta pugilistică ca în driblinguri, Platini (eu) dădea la sac, dar se ferea să lupte cu adversari în carne și oase, Șobolanu’, un ghiolban pus mereu în apărare, un fundaș rupestru, știa să încaseze pumni și lovea năprasnic. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
metoda cea mai bună de a face asta era să-l radă efectiv de pe fața pămîntului, după care să-l acopere cu ciment. Ziarul Globe publica niște schițe despre cum o să arate Bostonul atunci cînd vor termina și acesta va străluci ca Miami peste apele cenușii ale portului. Intenționau să Înlocuiască Piața Scollay cu o bucată mare și turtită de beton, deasupra căreia, pentru a Înfricoșa lumea, aveau de gînd să ridice niște clădiri guvernamentale, ca niște fortărețe. Norman se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și părțile de dedesubt ale corpului Îmi erau negre și acoperite de mizerie și ulei. M-am curățat cît am putut de bine, după care m-am strecurat sub niște tufișuri și m-am culcat. CÎnd m-am trezit, soarele strălucea și am văzut copacii. Nu mai văzusem niciodată copaci, În realitate. Tufișul sub care mă ascundeam se afla lîngă o alee de beton ce Înconjura Întreaga Grădină Publică. M-am uitat afară și am văzut lume care se plimba, Îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
le știm, ci doar cete conduse de dictatori rivali și mici comunități de țărani agricultori, fără prea multe legături Între ele. Acești agricultori lucrau pămîntul cu pluguri simple de lemn și cu catîri și, atunci cînd lucrau noaptea, solul radioactiv strălucea În urma plugului precum fosforul. Pe Întreg cuprinsul pămîntului, oamenii sufereau de boli inimaginabile, inclusiv de multe care nu existaseră niciodată Înainte de holocaust, și multe dintre acestea afectau pielea, În așa fel Încît mulți oameni aveau trupul acoperit de răni purulente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
serbări, de fiecare dată cu o senzație stranie de așteptare, de parcă urma să i se Întîmple ceva neprevăzut, ceva În stare să-i schimbe pentru totdeauna, Începînd din după-amiaza aceea, viața obișnuită. Fanfara cînta În lumina caldă a asfințitului, alămurile străluceau ca printr-o ceață, iar fețele atîtor fetișcane necunoscute se amestecau cu figurile familiare: doamna Troup, patroana băcăniei, care ținea și oficiul poștal din localitate, domnișoara Savage, Învățătoarea de la școala duminicală, nevestele de cîrciumari și de clerici. În copilărie, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
avut impresia că oamenii care voiau să pună mîna pe cozonac ar fi fost În stare de... orice violență. Le povesti despre vizita infirmului, despre insistența lui și gustul acela ciudat al ceaiului. Ochii de un albastru spălăcit al tînărului străluceau, plini de ațîțare. E o poveste pasionantă spuse el. Dar cine să fie la mijloc? Aveți vreo bănuială? Și ce rol joacă doamna Bellairs În toată povestea asta? Rowe regreta acum că se dusese la domnul Rennit - nu tenebrosul Jones
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
tunat și-au fulgerat ani de zile Împotriva naționalismului asistă acum la prăbușirea tuturor vechilor frontiere naționale. Pan-Europa lor se realizează, dar, ce-i drept, nu chiar așa cum o concepuseră ei. Și Napoleon se pe idealiști. (Ochelarii savantului Johns străluceau de satisfacție În razele soarelui matinal). Și cînd te gîndești că Napoleon a fost Înfrînt de niște oameni de rînd, de niște materialiști! Țărani și prăvăliași. Oameni care nu vedeau mai departe de tejgheaua sau de peticul lor de pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vizita Annei Hilfe, iar el era nervos și nerăbdător ca un tinerel Îndrăgostit. Ar fi vrut să i se ofere un prilej de a dovedi că nu e bolnav, că mintea Îi e perfect normală. Nu simțea nici o satisfacție să strălucească În fața lui Johns... Hoinărind printre gardurile de nuiele, Își lăsa gîndurile să vagabondeze. Era o grădină luxuriantă, care ar fi fost o Încîntare pentru un copil, dar era rezervată exclusiv unor adulți căzuți În mintea copiilor. Ici-colo, cîte-un măr bătrîn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
atît de recunoscător pentru hainele ei de lînă!... Pleacă astă-seară cu trenul. Ce-ai de gînd să faci? Nu știu, răspunse el, aruncînd o privire deznădăjduită În jur. Pe bufetul de stejar se afla un sfeșnic de alamă masiv, care strălucea ca nou; Rowe Îl apucă și bîigui În chip de scuză: A Încercat să mă omoare... — Bine, dar doarme. Ar fi o crimă! — N-o să lovesc decît dacă voi fi atacat. — Era atît de bun cu mine cînd Îmi juleam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
aceea, și vei vedea că-i adevărat. Pot să-ți spun și data... Omulețul se Îndreptă brusc spre ei și, Întinzîndu-și mîinile Într-un gest rugător, rosti cu glas plîngăreț: — Aș putea oare s-ajung la Wimbledon? O lumină albă străluci prin aerul plin de praf, dincolo de cupola spartă a gării: erau frunzele aprinse ca niște jerbe pe cer. Și brusc, Rowe Își dădu seama că nu asistă pentru prima oară la un bombardament. Parcă o auzea pe doamna Purvis coborînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și Western Avenue și până la rampa de acces a podului rutier benzile de trafic erau pline ochi de mașini, parbrizele reflectând, albite, culorile lichide ale soarelui ce apunea deasupra periferiilor vestice ale Londrei. Stopurile de frână pâlpâiau în aerul serii, strălucind în uriașa masă a caroseriilor de celuloză. Vaughan ședea cu un braț scos pe geamul pasagerului. Lovea portiera nerăbdător, izbind cu pumnul în tăblie. În dreapta noastră, peretele înalt al unui autobuz supraetajat al liniilor aeriene forma o mare de chipuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
depărtate, cu mâinile la piept, inhalând aerul inundat de lumină. Îmi simțeam din nou rănile, simțeam cum mă taie la piept și genunchi. Mi-am căutat cicatricele, leziunile acelea fine care emanau acum o durere rafinată și mângâietoare. Corpul îmi strălucea în punctele acelea, ca un om ridicat din morți care se încălzea la rănile vindecate ce-i cauzaseră deja prima moarte. Am îngenuncheat lângă roata stângă din față a Lincolnului. Bara de protecție și carcasa roții era mânjit cu fâșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de frână iluminară interiorul Lincolnului, poleindu-ne în roz. În oglinda retrovizoare am văzut că soția mea stătea tolănită pe banchetă, cu spatele lipit de al lui Vaughan, cu ochii ațintiți spre pieptul lui, spre cicatricele din jurul sfârcurilor rănite, care străluceau ca niște puncte de lumină. Am făcut Lincolnul să înainteze câțiva pași. În spatele meu se întindea un bloc de întuneric și tăcere, un univers condensat. Mâna lui Vaughan se mișcă pe o suprafață. M-am prefăcut că retrag antena radioului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
a lungul elegantei sculpturi mobile a autostrăzii de ciment, carapacele colorate ale miilor de mașini se mișcau precum centaurii bineveniți ai unei insule arcadiene. Vaughan mă aștepta deja în parcarea studioului, cu Lincolnul parcat în locul meu. Cicatricele de pe abdomenul său străluceau în soarele dimineții, la câțiva centimetri de degetele mele strânse pe rama portierei. O aureolă albă de mucoasă vaginală uscată îi încercuia prohabul jeanșilor, demarcând locul unde vulva soției mele îi apăsase pubisul. Îmi deschise portiera Lincolnului din partea șoferului. Așezându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
atât de multe luni la rând. Privind îndelung îndepărtatele șosele suspendate ale autostrăzii circulare nordice, vedeam acele creaturi metalizate planând peste tot în lumina soarelui, ridicându-se în aer din ambuteiajele care le ținuseră prizoniere laolaltă. În jurul meu, interiorul mașinii strălucea precum chilia unui magician, lumina fiind mai scăzută sau mai intensă în funcție de cum îmi mișcam eu ochii. Cadranele de pe tabloul de bord îmi iradiau pielea cu acele și cifrele lor luminoase. Carapacea consolei, planurile înclinate ale tabloului de bord, marginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]