2,407 matches
-
A fost o dată...” ( Această narațiune mi-a fost făcută pentru volumul „Lotrii în prag de sărbători” de domnul Mircea Vărăticeanu (octogenar) printre puținii veterani colindători aflați încă în viață în orașul Brezoi) Referință Bibliografică: Povestea unui veteran (octogenar) al obiceiurilor strămoșești din Brezoi / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1452, Anul IV, 22 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
călugăr, am putut vizita paraclisul unde se face slujbe, cât și o parte din chiliile săpate în această colină de piatră, unde se ascundeau cu veacuri în urmă, băștinașii locurilor, poate și călugări, împotriva popoarelor migratoare. Acest loc de așezare strămoșească al dacilor de pe aceste plaiuri moldave din veacurile trecute, constitue astăzi, un act demn de cercetare și documentare pentru mulți cercetători și arheologi din Europa. Zilele petrecute la Chișinău printre frații basarabeni, au fost emoționante fiindcă eu m-am aflat
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
le auzeam îmi dădeau liniștea ce-o căutam... Pe valuri de nori și în zumzetul motoarelor, înconjurați de razele de soare și de albastrul cerului fără sfârșit, am călătorit ore în șir și am avut răgazul să reflectez la vatra strămoșească și la prețul ce l-am plătit ca să rămân cu sufletul curat ca apa de izvor și cu credința în Dumnezeu nealterată de valurile năpraznice și reci ale vieții. De dragul parfumului și al frumuseții trandafirului, se merită să înduri și
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
mele de până la plecare în aventura credinței și a biruinței, ca să mă satur de apa lui curată și să-mi răcoresc sufletul. Îmi începeam călătoria de revedere, dar și cea de fiu revenit să-și vadă casa părintească de sub glia strămoșească, unde țărâna din țărână se odihnea, și să simtă în fiecare fir de iarbă ecoul pașilor străbunilor lui... Și pomii în floare, în strai de sărbătoare, parcă, îmi salutau sosirea, ca să pășesc pe urmele pașilor părinților și străbunilor mei ce
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
capitală cu asemenea prețuri. Te uiți pe stradă și credeți-mă, deformația mea profesională mă califică ca pe un individ care știe să vadă, nici un jeep tare. Poate au și ei proștii lor, dar nu sunt deloc fuduli. Cunoașteți vorba strămoșească, perfect ilustrată pe Magherustrasse: prostu nu-i prost destul dacă ... Nici Mercedesuri nu prea am văzut. Puține automobile pe străzi și, în general, mărci populare. Nu întâmplător piața cu Tranbanturile urcate pe socluri e ultracentral poziționată ! De ce-am zis
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
o atmosferă plăcută pe tot parcursul conversației. Revenind la sintagma de mai sus,Dumnezeu a fost foarte generos cu nea Mitică, dăruindu-i un caracter puternic, demnitate și o fantastică putere de analiză și sinteză, dragoste de viață, de pământul strămoșesc și de oamenii lui și nu numai, el i-a iubit pe toți cei care au dovedit că-i merită aprecierea. Dumitru Sinu nu a reușit să-și termine studiile în țară - vremurile, condițiile, greutățile i-au fost potrivnice. În
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
Canada, Elveția, Franța, Germania, India, Italia, Mexico, Morroco, Olanda, Pakistan, Spania, Ungaria, SUA (în care aș mai avea multe state de vizitat). România mă cutremura prin frumusețea ei naturală, prin amintirile copleșitoare ce-mi năvălesc ființă când pășesc pe pământul strămoșesc, prin nostalgia în care mă cufund, cu fiecare gînd la ea. După fiecare vizită, o perioadă lungă sunt intens tulburata și îndurerata. O parte din inima mea va fi pe veci în România. În măsura posibilităților, prefer să călătoresc când
INTERVIU CU POETA ADELA-ADRIANA MOSCU, DIN PENNSYLVANIA, SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342550_a_343879]
-
învățământ - Cercuri de CULTUL EROILOR - care după înființare să aibă în grija lor câte un monument, sau un cimitir, din zona lor de activitate. Cu speranța că cei ce vor citi această lucrare, vor simți în inima lor acel imbold strămoșesc de recunoștință pentru eroii neamului, dar și sentimentul de mândrie națională că suntem românii, care de-a lungul veacurilor am știut să ne luptăm, până la sacrificiu suprem, pentru apărarea gliei strămoșești, toți vor reaprinde flacăra veșnică a patriotismului în sufletul
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 7 DECEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342604_a_343933]
-
această lucrare, vor simți în inima lor acel imbold strămoșesc de recunoștință pentru eroii neamului, dar și sentimentul de mândrie națională că suntem românii, care de-a lungul veacurilor am știut să ne luptăm, până la sacrificiu suprem, pentru apărarea gliei strămoșești, toți vor reaprinde flacăra veșnică a patriotismului în sufletul lor. Cinstirea eroilor neamului trebuie să fie în permanență o datorie de onoare pentru fiecare dintre noi, să transmitem mai departe GENERAȚIILOR CE NE VOR URMA această flacără vie a neamului
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 7 DECEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342604_a_343933]
-
a omului, creștinului sau credinciosului Sfinții Părinți ai Bisericii, inspirați și luminați de harul Sfântului Duh, acordă o importanță capitală Sfintelor Taine, ca mijloace de primire și rodire a harului dumnezeiesc în viața umană. Dintre acestea, Botezul, pe lângă ștergerea păcatului strămoșesc și a păcatelor personale, este socotit a fi Taina sălășluirii minunate a Mântuitorului Iisus Hristos în profunzimile, în „adâncul de taină“ al sufletului nostru, purificat prin apa baptismală, curățitoare și sfințitoare. Prin Sfântul Botez, Mântuitorul Se sălășluiește în sufletul creștin
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
etapă este perioada dinainte de căderea omului în păcat, când Dumnezeu se descoperă omului „față către față” comunicând cu el în mod direct, și este numită revelație primordială sau paradisiacă. 2) A doua etapă este cuprinsă între căderea omului în păcatul strămoșesc și venirea Mântuitorului. Dumnezeu se descoperă prin Lege și prooroci. Lege comunică voia lui Dumnezeu, îl ține în apropierea Sa și îl pregătește pentru venirea unui Izbăvitor. Proorocii comunică voia lui Dumnezeu atunci când cei ce au primit Legea se depărtează
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
traseele se ramifică în mai multe direcții, spre stațiunea Ocna Șugatag, valea Izei cu farmecele sale pitorești sau spre Sighetul Marmației unde se găsește unul dintre cele mai importante muzee de etnografie și folclor, mărturie a tradițiilor, obiceiurilor și datinilor strămoșești. Ținutul Maramureșului este vestit prin porțile înalte specifice zonei pe care meșterii sculptori în lemn le modelează cu diferite motive tradiționale. Acești meșteri populari au un talent și o răbdare de fier ca să redea cu dalta și ciocanul propriile lor
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
și ciocanul propriile lor sentimente, crezul lor exprimat în motive florale sau cel mai des întâlnit, motivul soarelui. Măreția și somptuozitatea acelor porți ornate cu armonie, simetria și echilibrul formelor redau cu măiestrie și grație motivele florale. Ei poartă datina strămoșească și transmit generațiilor viitoare ceea ce orașele în efervescența modernismului au pierdut în decursul anilor. Pe aceste meleaguri nunțile au un ritual aparte, iar de sfintele sărbători de iarnă colindătorii satelor, de la mic la mare, cutreieră pe ulițe în costume naționale
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
smerenie asemeni unui ascet mistic, încercat aflat în largul pustiei sale peste care păstoresc doar Dumnezeu, Cerul și el, revelând privilejul haric al Duhului care grăiește prin el, pentru a ne reveni, pentru a ne întoarce Acasă, în Sânul bisericii Strămoșești, pe Moșia gliei străbune, întru asemănarea Chipului lui Dumnezeu, înnoit prin Hristos, pentru a ne întoarce la simțirea dacoromânului legendar, cea prea primitoare, doldora de omenie, prea dăruitoare, prea zămislitoare de eroi, prea întrupătoare de călăuzitori, de mărturisitori, de martiri
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
mai veche sărbătoare creștină, sărbătorită încă din epoca apostolică. După credința noastră creștină, în această zi - Vinerea Patimilor - a avut loc moartea lui Iisus care a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Acestei zile i-am dedicat poemul: Vinerea Mare a Patimilor lui Hristos./ Se-aude toaca./ Credincioșii se-ndreaptă spre biserici./ Încep slujbele religioase./ Îngerii coboară blând din cer,/ întind aripile deasupra capetelor noastre./ Își pregătesc glasurile,/ Preoții-nalță rugăciuni./ Se-aud
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
eroi din regimentul nouă, Ce mare cinste ostășească vă fost-a hărăzită vouă, Să-nscriți cu vârf de lance glorii, în ropote de cai năvalnici Și să rămâneți de-acum pururi ai călărimii vulturi falnici, Adăugând la Cartea Sfântă a vitejiei strămoșești O pagină de lauri plină, a șarjei de la Robănești. O șarjă! Simbol scump al nostru, rămas în veci nemuritor, Căci slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-a curs atunci sub cer de toamnă, spre apărarea
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
plecat din toiul nopții, tiptil, prin somn, la aleasa inimii mele pe care o visez din ce în ce mai des și care mă cheamă să părăsesc această lume și să urc la ea în cer. - Ce vorbă-i asta, Măria Ta? Ai datoria strămoșească să aperi aceste meleaguri! - În locul meu vei veghea tu asupra ținutului până va sosi fratele meu. Să-l primești cum se cuvine. Cu siguranță îți va propune să rămâi în continuare căpitan în slujba sa. Dacă accepți, să fii cu
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
de la Părinții Iustin Pârvu și Gheorghe Calciu Dumitreasa, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că amândoi vorbesc frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lor preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat naționale și patriotice, de cea mai bună calitate - pe care și-a asumat-o în viața sa duhovnicească la modul plenar, din convingere și din
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Lui îmi atinge fruntea cu caldă binecuvântare. I-atâta pace-n carceră! Dulce ești Doamne, în suferințele pe care ni le îngădui! Fă-mă Doamne, bun! Bun, ca un Om!”(Pr. Dimitrie Bejan, Vifornița cea mare, vol. III, Ed. Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
dată spre moarte.” (Ap. Pavel) Fără Lege, nu există vină. Omul nu este vinovat dar suportă consecințele propriilor acțiuni. „Toate îmi sunt îngăduite dar nu toate îmi sunt de folos.” (Ap. Pavel) Hristos nu vorbește nicăieri în Evanghelii despre păcatul strămoșesc și vina din naștere. Vorbește în schimb de lipsa de credință (nu în Dumnezeul -Stăpân), adică de încredere în propriile forțe (vezi mersul pe apă și scufundarea lui Petru), de suferința produsă de neîndreptare, adică de comiterea repetată a acelorași
Când bătaia e ruptă din Rai, omul e rupt în bătaie () [Corola-blog/BlogPost/338166_a_339495]
-
-te în cămara ta și roagă-te în ascuns iar Tatăl, care este în ascuns, îți va răsplăti ție. (Noul Testament) De câte ori i se aduce vreun reproș, Biserica trece la tehnici de manipulare. Invocă subminarea neamului, scoate în față acea „credință strămoșească” pentru care Brâncoveanu și-a privit fiii murind. Dar acea credință nu mai există! Era acel creștinism cosmic pe care Biserica l-a acaparat și l-a golit de conținut, înlocuindu-l cu o dogmă seacă, ruptă de viață. Legea
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile () [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
pentru care Brâncoveanu și-a privit fiii murind. Dar acea credință nu mai există! Era acel creștinism cosmic pe care Biserica l-a acaparat și l-a golit de conținut, înlocuindu-l cu o dogmă seacă, ruptă de viață. Legea strămoșească era acea lege care prețuia miracolul vieții, care valoriza cosmic moartea, care îl integra pe om în întreaga creație. Pentru ea a murit Brâncoveanu, nu pentru robia propovăduită de Biserică. Nu sunt ateu. Dacă am o religie, ea e Viața
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile () [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
Dar „și păgânii, care nu au lege, dacă de la sine fac cele ale legii, se vor mântui”, scrie Ap. Pavel. De câte ori i se aduce vreun reproș, Biserica trece la tehnici de manipulare. Invocă subminarea neamului, scoate în față acea „credință strămoșească” pentru care Brâncoveanu și-a privit fiii murind. Dar acea credință nu mai există! Era acel creștinism cosmic pe care Biserica l-a acaparat și l-a golit de conținut, înlocuindu-l cu o dogmă seacă, ruptă de viață. În
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile () [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
pricep, da el cum amaru lui să priceapă că n-am ce îi da?” Toate problemele care se dezbat acum au drept cauză tocmai desacralizarea. Ciobanii despre care vă vorbeam mai sus sunt astăzi tot mai rari, deși credințele lor strămoșești încă sub-viețuiesc în subconștientul crescătorilor de oi sau în inconștientul colectiv al vechilor comunități de păstori. Cu vânătorii se petrece același lucru. Vânătoarea era rituală. Acum e sport și afacere, după cum și ciobănia e un moft, o simplă sursă de
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
Opinii An de an, după sărbătorile Pascale parcă Brașovul se întoarce în timp pentru câteva zile. Miturile și superstițiile strămoșești își fac loc printre străzile asfaltate și mașinile cu cai putere. Niște bărbați desprinși din ale vremuri, urcați pe cai frumoși și zvelți coboară din Șcheii Brașovului de parcă acolo, pe străduțele înguste cu case învechite, timpul n-a mai trecut
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]