3,148 matches
-
loc rezervat Triști, palizi, obosiți, cu capu-aplecat. Spațiu-i închis de suferință și durere, Marcat de fețe galbene și trase, Viața-i la limită, părere, C-atât din tot le mai rămase. Doar o adolescentă c-un impuls frenetic Străpunge liniștea morbidă C-un râs sălbatic și isteric, O refulare din trupu-i de silfidă. Ieși, te grăbești, dar totu-i în zadar Elevi, studenți și vârstnici pășesc agale, rar Încerci să iuțești pasul, În fața ta e însă cortegiu funerar. Ești
“METROUL BUCUREŞTEAN ÎN ZORII ZILEI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343279_a_344608]
-
puternic, de a sa privire curajoasă și de ale sale vorbe catifelate și alintate de ploi. Rămâne cu privirea ațintită spre el și îi curge o lacrimă pe obrazul stâng. Își atinse chipul imaginându-și cum palma lui Idris îi străpunge pielea prin atingerea brută pe care ar fi putut să o facă, timp în care ochii ei s-ar fi pierdut in ochii lui căprui trecuți prin multe încercări și prin multe lupte. Niciodată n-a reușit să vorbească, așa
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
creadă că acest strat protector reprezintă însăși esență lor. Drept urmare, ei își modelează întreaga identitate personală după chipul și asemănarea lui. Dacă suntem foarte norocoși, viața ne oferă un dar, un ,,apel la trezire''. Uneori, din varii motive, noi putem străpunge stratul exterior al învelișului dur pe care ni l-am creat în jurul nostru, apoi și celelalte straturi de noroi, și putem surprinde un crampei din adevărată noastră strălucire interioară. Dacă suntem și mai norocoși, noi ne putem petrece tot restul
TU ESTI CEEA CE CAUTI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343453_a_344782]
-
spectacole feerice, nocturne, o sinteză de tradiție, creație, hărnicie, ospitalitate, dragoste de frumos și de locurile natale. Spectacolul folcloric desfășurat pe o scenă în aer liber este completat de cel culinar, ce amintește de vechi tradiții păstorești. În întunericul nopții străpuns de lumina reflectoarelor și a focurilor de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici la grătar. Pe tarabe
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
mimetic în sfera fără colțuri de odihnă. Căutarea perpetuă a esenței, a miezului lucrurilor, a centrului sentimentelor, astfel încât retragerea în propriul teatru de vise își găsește justificarea pe deplin. Carmen Popescu ne face să intuim o oarecare teamă de a străpunge coaja adevărurilor irevocabile invocând tema oglinzii, direct sau aluziv. Lucirile oglinzii mișcate copilărește ne relevă adevărul asemenea viziunii Gorgonei în scutul lui Perseu {Bântuie-n oglindă). Sinceritatea inimii doamnei Popescu , ca în simbolismul creștin (speculum sine macula) o descoperim cu
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
trupul său, unde credea că va găsi stabilitate, chiar dacă forța picioarelor o va părăsi. Ștefan, îi pătrunse intimitatea gurii cu limba lui neliniștită, iar căușul palmei îi masa cu delicatețe sânul nervos și în continuă întărire. Mugurul începea să-i străpungă tricoul subțire tinzând să-i iasă din cupa sutienului. La acest lucru contribui Ștefan, care-l prinse între buricele degetelor și-l alinta creând posesoarei lui gemete de plăcere. Dalia simțea cum se umezește din ce în ce mai mult. Era un fenomen pe
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
îi strâmbă chipul toamnei cu o umbră nimic nu strică pătura nătângă ce lumea zgibulită asuprește doar codrul încă are să mai plângă pastel de lacrimi când se desfrunzește lumina alungată se revoltă la pata asta de nerușinare și cârpa o străpunge de pe boltă cu un mănunchi de raze rupt din soare apoi grăbit presară în poiene cuiburi de cald pe pajiști la amiază apar neverosimile troiene albeața pură, iarba o pătează e albul semn al iernii care vine sau amintiri din
CÂRPACIUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344070_a_345399]
-
acad. Florian Tucă, prof univ. dr. V. Șoimaru, arhim. dr. Mihail Muscariu și ceilalți ale caror nume (cu scuze!) nu le-am reținut. Și-a depănat amintirile de război și veteranul de la Miroslovești, evocând episodul în care i-a fost străpuns pieptul de un glonț inamic. O distinsă actriță de la Ansamblul Artistic al Armatei a interpretat un grupaj de versuri patriotice, iar o formație de elevi din Comana a interpretat la caval două piese muzicale. A urmat agapa, în “Sala tronului
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > VINO SĂ VEZI SIPETUL CUM PLÂNGE Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1269 din 22 iunie 2014 Toate Articolele Autorului nu nu sunt eu e strigătul unui răsărit pe țărmul pustiu un crez uriaș străpunge marea ici-colo îngenunchează în petice de tine mă ridic pe vârfuri părul meu e plin de săgeți albe miroase a busuioc și a spice arse dacă mai socotesc și pescărușii care lenevesc pe jumătatea mea de corabie sunt un înotător
VINO SĂ VEZI SIPETUL CUM PLÂNGE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343072_a_344401]
-
se regăsește în Sfânta Scriptură, și tradiția spune că a fost trimis de Mântuitorul la regele armenilor Abgar pentru a-l vindeca. Iuda a vestit Evanghelia în Mesopotamia, în Edessa și Arara, iar acolo a fost omorât de păgâni, fiind străpuns cu o suliță. Pomenirea lui se face pe 19 iunie. Despre Sfântul Simeon, ruda Domnului Acesta a urmat în scaunul Ierusalimului după fratele său Iacob. A făcut parte din grupul celor 70 de ucenici ai Domnului. Fiind martorul distrugerii Ierusalimului
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
O umbră gingașă se deslușește-n colțul camerei Și zgomotul lirei lui Orfeu, Se aude lin și clar, Iar mișcările seducătoare ale țarinei carnare Și ochii negri provocatori, Mă fac să-i cad la picioare Și inima să mi-o străpungă-n săgeata lui Eros. Mrejele necruțătoare ale lui Hathor, Mă aruncă-n patul profan al slăbiciunii Și cupa vieții mi-o aruncă-n jarul iubirii, Care mă arde molcom Și mă lasă-n patima pământească a voluptății. Motto: Iubirea este
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
utilaje mai mari trebuia să meargă să se împrumute la vecini, sau la cei mai avuți și cu mai multă experiență în agricultură. Bunicul Constantin avea o mustață stufoasă pe care îi plăcea să și-o răsucească de parcă dorea să străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
în acel an. Gligor Creangă își făcea de lucru prin atelierul său de fierărie, numai să nu o mai audă pe Elisaveta, soția sa, văicărindu-se. Îi sosise sorocul și durerile facerii o păleau destul de des, așa că țipetele tinerei femei, străpungeau viscolul de afară, precum urletul unei haite de lupi hămesită de foame, spărgea liniștea pădurii. Era în dimineața zilei de douăzeci și șase martie o mie nouă sute doi, o zi plină cu ninsori viscolite și cu un crivăț de ziceai
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
O versta de pustiu între doi sfinți, Semnul heraldic strămoșeștii ginți , Lut levitând fără a fi stafie, Flamanzilor de sens, neagră lipie, Necunoscutul genitor de prinți E Gânditorul cel fără de - arginti - O palmă la ubicua prostie. Un pumn de lut străpuns de o Idee, Transmisă spre galactici și noi nimbi, Contemporană noastră Odissee C-un altfel de Ulise -n mute limbi, Miere uitată-n antice știubeie, Stea autohtonă, fixă, de neschimb. OVIDIU CRONICAR AL GEȚILOR Exil nedrept, dar chin mântuitor: Aproape
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
egida Muzeului Literaturii Române), „Drumul iadului spre Răi”, 2005. http://confluente.ro/Reflecții--Portret/Foc sacru de baki ymeri.html Mulțumesc, domnule Olaru. O să încerc să scriu despre despre poeziile și valoarea poetului Baki Ymeri, care este concis și metaforic prin excelență („Cu sânii tăi străpungi nopțile,/ Cu pântecul tău rotești soarele”); de obicei, în poezia modernă, se bate șaua ca să priceapă iapa, care este la păscut; glumeam! e bine că se scrie multă poezie... pe mine mă bucură orice poet, mai ales cei „aleși"(„Și
BAKI YMERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343173_a_344502]
-
prisosință. „Mă voi întoarce Doamne, de-acolo, din pustiu!/ De ce-am simțit furtuna?... doar clopotele știu,/ A sufletului haină stă roasă în spinare,/ Dar vântul neputinței n-a vrut să mă doboare,// Din razele de soare pumnale m-au străpuns,/ Sub talpa mea nisipul ca jarul a ajuns,/ Când am atins cu buza a cerului splendoare,/ M-a ars din nou apusul... sărutul lui mă doare,// De-ar fii să îmi târăsc genunchii plini de sete,/ Mă voi întoarce, Doamne
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
PUTEREA IUBIRII Cu pielea ta luminezi stelele, Cu gasul tău sorbi izvoarele, Cu buzele tale încălzești iernile, Cu gura ta rostești rugăciunile, Cu ochii tăi orbești zorile, Cu numele tău albești zilele. Cu sângele tău înroșești rodiile, Cu sânii tăi străpungi nopțile, Cu pântecul tău rotești soarele, Vezi?! Cu pântecul tău rotești soarele. MIERE De ce mă vrei? M-ai întrebat. Pe buzele tale Erau polen și nectar. Nevăzute albine Îți desenau pe buze o inimă. De ce mă vrei? M-ai întrebat
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > FĂRÂME ... Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Străpung eterul gândurile mele , Cutreierând prin lume- n lung și- n lat , Dar , când se-ntorc , la revărsat de stele , Poetule , la care poartă bat ? Se limpezesc în vis povești nocturne Și tot în vis chemări se deslușesc . Dar vin furtuni
FĂRÂME ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343234_a_344563]
-
iese în evidență un erotic nocturn în timp ce „Cavalerul înainta agale printre stejari”...” Deodată femeia din brațele sale scoase un țipăt de plăcere și-și înfipse unghiile în mușchii puternici ai bărbatului, apoi gura îi căută gâtul și doi canini îi străpunseră vena. Cavalerul simți cum sângele cald i se prelinge pe piept spre deliciul vampirii...”. Este o carte deosebită, aș putea spune pentru o anume categorie de cititori, care se întreabă și ei ce s-a întâmplat cu tânărul ... din gura
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
ascund, ca peștele-n acvariu,/ Iar când câștig, deja sunt obosită.”, peste care își face simțită prezența o „Săgeata albă”: „[ ... ] încrustată-n aur,/ [ ... ] Ce are să rămână pe vecie/ Un glas domol, precum al unui graur...// Săgeata-aceasta pieptul mi-l străpunge,/ Iar când o simt puternică în mine,/ Mi-aduce-aminte dureros de tine.../ Iubirea-aceasta sufletul îmi unge.// Cu greu am încercat să îmi explic,/ De ce din pat cu greu mă mai ridic,/ Iar când pe geamul înflorit privesc,// Cu tine iar
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
Volumul se încheie cu câteva sonete de esență spirituală, din care am selectat unul foarte ilustrativ: „Mă arde-n mădulare Dumnezeu!/ El pare-a fi departe, dar Îl simt;/ Oricât încerc să fug, nu pot să-L mint,/ Privirea Lui străpunge gândul meu.// Mă-ntorc. Nu este nimeni! Unde e?/ Îmi tremură tot corpul emotiv,/ Iar El încearcă parcă evaziv,/ Să mă provoace. Mă întreb de ce?// Zâmbesc, merg mai departe, trec ușor,/ Știind că nu sunt singură pe drum.../ Apoi alerg
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
au fost distruse. La Treznea, în județul Sălaj, primele victime au fost copii care păzeau vitele aflate la păscut. Militarii unguri, sub comanda locotenentului Akosi, au dezlănțuit măcelul, după ocuparea satului. 93 de persoane fiind masacrate cu focuri de mitralieră, străpunse cu săbiile și baionetele. Casele au fost atacate cu grenade și incendiate. Au murit 87 de români și 6 evrei. Până și un general ungur, care a intervenit pentru limitarea și încetarea masacrului, a exclamat: „Cum au putut ataca armata
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
fulger... apoi noaptea! Prin mine alergând, Asurzitoare, liniștea din stele, amestec sau doar clopot Venind ca o năluca în valuri sau în ropot. Acel departe, peste târziu în mine se încheagă Ca un albastru râu alunecând prin lavă Iar strigătul străpunge a mea închipuire Dorind printr-un refren să credă că-i iubire. Vibrând tot simt în gânduri atâtea pătimiri Secretele dospesc si alte zvârcoliri. Iar umbra se agață mereu de o-ntrebare Sun eu, sunt gând, sunt bocet, dor risipit
IUBIND, AM TOT IUBIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343607_a_344936]
-
plăcea să fiu cactus... Cu florile-mi frumoase să readuc lumina. Când gloata e meschină, făcând rău fără rost, Mi-ar plăcea să fiu cactus... Să-mi pun spinii drept scut, să stau la adăpost. Când sulițele încinse în suflete străpung, Mi-ar plăcea să fiu cactus... Cu gânduri ferecate-n tăceri care împung. Mi-ar plăcea să fiu cactus...rămâne o dorință, Poate în altă viață ...dac-o fi cu putință. Referință Bibliografică: Rondelul cactusului / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN
RONDELUL CACTUSULUI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340182_a_341511]
-
dreapta, în câmp albastru, se află o clădire cu un foișor (totul de aur), cu acoperiș în două ape surmontat de un vârf conic terminat cu o mică sferă; foișorul are un pridvor cu patru stâlpi și parapet și este străpuns de două ferestre rectangulare negre. În partea de jos se vede un zid plin, cu un brâu liniar în trei profiluri, cu o poartă arcuită, cu zidărie de cărămidă, închisă și surmontată de un scut încărcat cu un leu rampant
HOTĂRÂRE nr. 505 din 22 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298520]