1,359 matches
-
o ureche” dar tăcu deodată având senzația că a spus ceva care nu se cuvenea. Nu privise până acum pe omul care trăgea să moară, se uită la nasul său ascuțit, la ochii afundați în orbite cu pleoapele atât de străvezii încât te- ai fi așteptat ca să vezi prin ele limpezimile ochiului. Fără veste lacrimile o podidiră, se lăsă în genunchi lângă bancă. Ce îngrozitor puțea nebunul, pară nu se spălase de un veac. Plânse îndelung și de abia într-un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu mugurii gata să plesnească în noua primăvară. Un sunet lung de locomotivă din gara pe care o lăsasem în urmă la venirea noastră acolo, pluti leneș netezind parcă aerul peste vârfurile copacilor și se pierdu undeva departe în zarea străvezie. - Acest om, începu prietenul meu pe neașteptate, deși are o poveste a lui, aceasta nu are început, sau nici nu l-am știut eu vreodată, a sosit în sat la noi într-o seară cu vreo doi ani înaintea războiului
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ei, poate că le-ar fi și întrecut în tandrețe: un ten roz-trandafiriu, mânuțele și piciorușele ar fi putut servi modele pentru creatorii de artă, iar ochii, precum picăturile de rouă ce reflectă strălucirea transparentă a soarelui, într-o dimineață străvezie de vară, în ochii unui copil. Deși mică și cu defectul amintit mai sus, după o întâlnire întâmplătoare cu ea, interlocutorul, indiferent de sex, vârstă sau grupă sanguină, simte cum corpul i se încarcă cu energie armonioasă ce liniștește organismul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tuturor, senină și dornică de muncă; după ce se spăla pe ochi, pregătea, plimbând ibricul uriaș de cupru adus din Turcia prin spuza încinsă încă din timpul nopții, trei porții mari de cafea și le servea în cești chinezești de porțelan străveziu, pe o tipsie din alamă lustruită cu cenușă din vatră și celor doi colocatari: lui Nea Laie și Patriciei. Patricia constituia cea de a treia proprietate și cea mai de preț, fără de care Nea Laie, cu tot optimismul de care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rechiziții, încep a străbate la lumina publică alte nouă isprăvi ale d-lor de la putere, de un fel cu totul deosibit."139 În două articole, Eminescu este necruțător și cu Maiorescu, pe care nu-l numește direct, trimiterea fiind însă străvezie. Mai mult, poetul îl așază în rândul "patrioților" de felul lui Mihălescu, "venali" și "corupți", pentru care câștigul primează: "Abuzul și mita iată izvoarele nesecate de unde curg acele tainice mijloace cari satisfac nevoile și poftele nemăsurate ale atâtor patrioți de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
virginale, cuvintele puturoase, cuvintele de râie; le-am avivat rănile cu sticlă pisată și le-am infectat pe unele complet; și cum de la ele la azur e o distanță directă, o corespondență, am făcut pe cale artificială și cuvinte oglinditoare sau străvezii și am silit să intre în lumina lor eterogenul, ca într-o vitrină de optician ambulant. Mai pe scurt, m-a posedat intenția de a împrumuta vorbelor însușiri materiale, așa încât unele să miroase, unele să supere pupila prin scânteiere, altele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
colos "cu lucarne și etaje", e pretext de panoramare, dar și de simbolistică planetară; fenomen omnitemporal, inclusiv de spațializare ilimitată, "babelismul" împresoară fără pauze subminând, relevând constant antinomiile dintre idealitate și pragmatism. În subtext, poemul e o parabolă: pe ecrane străvezii se succed "Appii sepulcrale", Burgundii și Iberii, vechi așezări grecești toate sub semnul trecerii ineluctabile. Adresându-se unui enigmatic Urgoragal, ipochimen tăcut, aducând în primul plan figuri frapante (Homer, Clovis, Martin Luther), Dimov-regizorul se adresează în fapt unor spectatori; episoade
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vie, Palpită-ntr-o frenetică beție. Azi sunt îndrăgostit. E-un curcubeu Deasupra lumii sufletului meu. Izvoarele s-au luminat și sună Oglinzile ritmându-și-le-n dans, Și brazii mei vuiesc fără furtună Într-un amețitor, sonor balans, În vii vibrează struguri străvezii Cristalurile cântecelor grele Și stropi scăpărători de melodii Ca roua nasc în ierburile mele. Eu curg întreg în acest cântec sfânt: Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sânt. După o uvertură magistrală ca aceasta, orchestrată impecabil (cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lieduri: "Să cânte pasul tău, acum! Dar pasul meu este de fum" (Lied). Vremea cântă în felul ei: "Moară a timpului, greier (...) / scrâșnet de Saturn hămesit, / licurici în frunzișul Muzicei" (Auditiv). Visul însuși e "corabie de sunete..." În imensități spațiale străvezii, câte un reper simbolic, câte un fluture, câte o privighetoare ori o "puzderie de greieri", câte un flaut ori vreo nălucă sugerează raporturi cu infinitul. Într-un tablou cu aură de veșnicie, Timp, nici vorbă de descriere! Luna, rotindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
neutră: Pe sub noi șuieră trenuri albastre. Se duc în piatră. Se duc în noapte. Pe sub noi trec rotitoarele astre cu explozii rostite în șoapte. Pe sub noi puhoaiele negre în clocot. Se duc în Ereb. Se duc în uitare. Peste noi străveziul, giganticul clopot al cerului sună ca luna în mare. A căuta sensuri acolo unde totul pare lămurit e o îndeletnicire de hermeneut, nedisprețuitor de fantezii; modernul corăbier de sunete și-l asociază pe Orfeu, cu care, alături, contemplă (în felul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din logosul primordial. Un poem în zece trepte, Podul lui Edvard Munch, se constituie într-o declarație fermă, proclamând oroarea de pozitivitate, "împotrivirea la căderea limbajului"; Nu pot lua natura ca normă, / când râd și plâng / strigătul descompune cuvintele"; fluid străveziu ori criptic, cuvântul e "singura armă / între infern și om"; "cu fiecare cuvânt ieșim iarăși și iarăși din peșteră"; a slăvi "apa, aerul, iarba" e totuna cu a te situa în cadențele planetei. Cineva obedient față de vechii "monștri ai retoricii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
transcendent, al Sofiei necreate, oglindit în univers și în inima omului. În opinia părintelui Scrima, expresia fericită de "unitate transcendentă a religiilor", ca și întreg efortul autorului își au originea în orizontul deschis de Rene Guenon, "a cărui umbră luminoasă, străvezie pînă la inaparență, adumbrește de altfel textul cărții lui Schuon". Chiar de-ar fi așa, cartea rămîne o reușită admirabilă, pledoaria autorului, opțiunea sa pentru calea anunțată încă din titlu angajîndu-l plenar în aventura Ființei. Transcendentul e înțeles ca esențialitate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pag. 19; vol. V, pag. 169. 44. IDEM, ibidem, vol. IV, pag. 18 și 83; vol. V., pag. 23. 45. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 266. 46. M. EMINESCU, Opere vol. V, pag. 236; Iar fața ta e străvezie. 47. IDEM, ibidem, vol. IV, pag. 83: Cînd Crivățul cu iarna. 48. IDEM, ibidem, vol. II, pag. 5: Erotocrit. 49. IDEM, ibidem, vol. II, pag. 9; Povestea codrului. 50. IDEM, ibidem, vol. II, pag. 75: Dorința. 51. D. POPOVICI, Poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se poată iarăși revela prin formele vizibilului. Teatrul și dublul său urmărea să reactualizeze categoria dublului în sensul ei cel mai arhaic, acela al unei prezențe/absențe pe care piatra și psyche-ul, materialitatea cea mai opacă și imaterialitatea cea mai străvezie să le cristalizeze în relația lor tensionată. Kantor sau baraca de bâlci ca teatru al morțiitc "Kantor sau baraca de bâlci ca teatru al morții" Când scria fundamentalul său text-manifest „Teatrul morții”1 sau când, montând Clasa moartă, dobândea o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
că sistemul are un deficit cronic de piață. Dar pentru soldații ideologiei neomonetare, și dacă ar fi peste tot doar piață, ei ar susține că este prea puțină! Asemănarea cu încrederea și convingerile comuniștilor în tot mai mult plan este străvezie. În fapt, și de o parte, și de alta, a fost vorba despre un experiment social de testare pe suportul vieții omenești a consecințelor acestor ideologii. Este la îndemâna oricui să constate unde s-a ajuns. Mai întâi un instrument străin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o instituție socială (chiar de socializare a performanței), piața, a fost compromisă pentru că a dat dovadă de propensiune spre moderație, când a fost forțată să lucreze (intensiv și, mai ales, extensiv) în atelierele câștigului nelimitat. Ce s-a dorit este străveziu: salvarea ideologiilor și ideologilor unor exagerări în privința forțării sistemelor să funcționeze spre limita extremă, ca și când natura ar putea să facă salturi pentru atingerea iluziilor din ideologii. Fixarea în material Un aspect particular ține de faptul că economia are tentația de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
5); rău (5); liniște (4); alb (3); fîntînă (3); iaz (3); ca lacrima (3); senin (3); ușor (3); calm (2); cer (2); curată (2); dor (2); frumos (2); gînd (2); loc (2); lucid (2); mare (2); om (2); simplu (2); străveziu (2); vin (2); vodcă (2); acru; albastru; apă curată; apă de munte; apă netedă; apă pură; apreciere; aspira; bere; bordură; borș; cap; cere; ca cerul; clor; compus; creier; creieri; cumpătat; curgător; da; dar; deștept; dulce; evident; explicație; fin; foc; ghimpi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
legătura; lichid; limbă; limitare; liniștitor; loc; luncă; mașină; meditativ; miere; mișcare; Mureș; negru; neîncetat; Nil; Olt; pescuit; pitoresc; plajă; plînset; ploaie; prăpastie; proaspăt; profunzime; răcoare; răcoros; revărsare; rîu; romantism; roșu; sat; satul bunicii; scurgere; scurs; scurt; secat; sete; Siret; Someș; străveziu; sursă de viață; tigru; timp; Tisa; tulbure; țărm; uscat; vacanță; vapor; veceu; vine de la; viteza; viu; vîltoare; vîlvoi; vîrtej; vodka (1); 796/160/50/110/0 roată: mașină (164); cerc (72); căruță (68); rotundă (68); rotund (61); car (24); cauciuc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
strălucirii • privire angoasată • privire speriată, temătoare, anxioasă • privire îngrijorată • privire tristă • privire furioasă, dominatoare sau în continuă mișcare Patologii ale inimii Patologii ale rinichilor Patologii ale splinei Patologii ale plămânilor Patologii ale ficatului Aspectul tenului Observații Interpretări Ten palid Ten străveziu Ten roșiatic • față în întregime roșie • pomeți roșii Ten gălbui Ten tern, gri, ca de ceară, mai mult sau mai puțin închis Vid de sânge, atac de frig, vid de Yang generale Patologie dureroasă, vânt intern Căldură-plenitudine, căldură sau focul
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
teme de eventualități nedorite se dovedește, la prima încercare severă, un discurs fals, găunos, înțesat de complexe Cu ce seamănă asta?... Aluziile la realități pe care le-am suportat în "epoca aia de aur coclit" (expresie din Cavou bar) sînt străvezii, după cum se vede. În anii cînd propunea spre reprezentare acest text a cărui demnitate subzistă în temeritățile pe care le emite, Constantin Popa își asuma, s-ar putea spune, riscurile unui disident. Un disident virtual. Muiate într-un amalgam de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la copiii mei, și vă rugați să ne ție că din pământ ieșim și în pământ avem să mergem""147 Pământul primordial se înfățișează ca oglindă a lumii în care materialitatea își definește identitatea în propria reflectare: "Dintru-ntăi pământul era străveziu ca stecla, tot ce era într-insul se vedea. Dar când L-a omorât Cain pe Abel și l-a ascuns în pământ, el l-a acoperit ba cu crengi, ba cu buruiene, dar toate erau degeaba, că tot se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poeme despre Kandinsky, Delaunay, Chagall, Chirico, fără emoție, încercând să sublinieze ceea ce este mai caracteristic în arta lor. Unele poeme transcriu și emoții generate de momente ale spaimei, ale iubirii și ale morții: "pasul acela, palidul, unde-i?/ o, fragil străveziu,/ zilnic mi-l fură-n cearcănul unde-i/ marea, târziu." Poemele devin descriptive, fără strălucire, în perfecțiunea formei și a includerii ideii, dar și narative. Volumul antologic "Versuri" (1972) cuprinde poeziile grupate-n cicluri: "Cântece de dragoste","Balade", "Omul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în transă, fascinată de drogul creator, de împărății vizuale, sonore și olfactive: Când vom ajunge însă lângă Styx,/ Pe mal la semnul meu, va fi răcoare/ Și vor zbura căderi mângâietoare/ Atunci vă voi privi atât de fix, Atât de străveziu va fi în zare/ Că toate se vor atinge în uitare" (II). Poetul descrie drumul spre Styx ca o evadare în altă lume; universul este similar celui real, cu desfășurări cotidiene (visuri de iubire și mărire), într-un peisaj bolovănos
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
reci/ privești la cer și ții în mină/ o floare albastră, floare albastră". Distingem un flux sugestiv dominat de o imagine de ansamblu: oglinda morții în care sunetul mării și al sferelor, paloarea cadaverică a îngerului și a iubitei plutesc străveziu de la un poem la altul, contribuind la întregirea spirituală a unei structuri eminesciene întârziate. Timpul hărțuit de devalorizarea omului, de devitalizarea orașului sunt elemente care vor genera setea de golul primar similar perfecțiunii. Așa explicăm evadările în lumea hăului și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
când mai încearcă senzualități târzii ("Trupul acela masiv și veșted/ care n-a uitat încă de tot îmbrățișarea bărbatului"), și poeta ajunge să se confeseze, degenerând în reportaj: "De aceea, când mă întorc aici, mi se pare/ ceru-i mai străveziu ca oriunde,/ Și-s luceferii mai mulți,/ că vântul îmi mângâie fața mai răcoros." " Tocmai ieșeam din arenă", "Portretul din Fayum", "Oricine și ceva" ne trimit la L. Blaga, la Barbu și la Arghezi. Transformările o uimesc și parcă o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]