969 matches
-
1955 - 1958 la Muzeul Vasile Pârvan - clădirea comună cu Teatrul, dar cu intrarea din strada opusă, vis a vis de Tribuna lul vechi - unde o făcea pe restauratorul. Selecta cioburile, le trata chimic, le asambla ca să iasă oala, ulciorul ori strachina cărora le stabilea data nașterii... Era un taciturn. Fusese, probabil, lovit de prea multe, ca să aibă încredere și să vorbească ori cui... * În fotografia de mai jos: La 22 ianuarie 1956 la predarea...‐ gestiunii Steagul roșu : de la stânga la dreapta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s-au descoperit fragmente de ,,terra sigillata”. Pasta este de calitate fină, de culoare roșie. La Cătunele olarii au imitat vasele de terra sigillata, deoarece aveau lut de calitate bună, pentru producerea diverselor forme ceramice. Un fragment din buza unei străchini are o pastă bine arsă și vopsită cu o culoare roșie-aprinsă, care imită perfect culoarea vaselor de terra sigillata. În locul decorului de relief, posedă două crenguțe de brăduț executate prin presare atunci cînd lutul era crud. Motivul brăduțului era de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
istoricii englezi coordonați de către Rapson E. J. prin lucrarea Cambridge history of India, At the University Press, Cambridge, apărută în anul 1922, în 8 volume, însă istoricii noștri sînt neclintiți în plăsmuirile lor nebune și criminale. Probele arheologice descoperite la Strachina - Dorohoi și Cuina Turcului, Criș, Gura Baciului, Valea Lupului, Leț, Hîrșova, Căscioarele, Crușova, Cu-cuteni, Cîrcea, Icoanele, Boian, Drăgușeni, Gorban, Gumelnița, Hamangia, Hăbă- șești, Hotărani, Ostrovu Corbului, Parța, Petrești, Rastu, Ruseștii Noi, Soroca, Tăr-tăria, Tisa, Tîngaru, Turdaș, Vădastra, Vidra, Vînătorii Mici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a lumii, prin înțelepciunea divină. Și caduceul precreștin, dar corect este al creștinilor arimini care se găsește la sfîrșitul cărții, prezintă simbolic întocmai povestioara noastră unde se văd cei doi șerpi înfășurați pe un toiag ce are un fel de strachină în capăt iar sub aceasta sînt două aripi de o parte și de alta. Ca-petele șerpilor situați de o parte și de alta a toiagului se opresc sub cele două aripi desfăcute parcă pentru zbor. Deasupra ei este un cerc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de o truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care se consolează în poezie. Ca pictor în cuvinte el e însetat de aurărie, de colori focoase și de hieratism linear (stil de icoană). În Salomea, poem cu teribilități, ne întîmpină miniul: Să vie Salomea Ca un șarpe, tîrîndu-se spre strachina cu lapte, Cu ochi de aur în aurii inele, Cu pleoape de cerneală, Cu tâmplele înrămurite de vine verzi ca fierea, Cu unghiile vopsite-n fapte. Nocturnele sunt pentru ochi mai curând decât pentru urechi: Luna e o pată de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zgârci, În timp ce recipientul făcea Înconjurul mesei. Un polonic comun a fost introdus În epoca medievală târzie pentru ca mesenii să nu mai atingă castronul cu gură. La Începutul erei moderne, castronul comun a dispărut. Au apărut lingurile și fiecare persoană avea strachina sa. La fel, fața de masa comună, care servea de obicei și ca un servet comun pentru a șterge grăsimea și sosul de pe mâini și de pe gură, a fost Înlocuită de șervete individuale 17. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
multor preparate care ne oferă o imagine a înspăimântătoarei penurii în care trăia țăranul român: „geandra“, de pildă, este o bucată de mămăligă rece care se taie felii și se rumenește pe jăratec; după ce se sărează, se dumică într-o strachină în care se toarnă apă. Un alt fel de mâncare: „Puriceii se fac dumicând mămăligă în hârbul de ceaun în care s-a făcut scrob ori balmuș și, frecând-o acolo cu lingura, se lasă de se mai prăjește [...] Se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
unei acreli naturale să fie făcut din acizii de sinteză puși în plicurile multicolore care fac deja o concurență toxică tărâțelor noastre. Ciorbagii, grataragii și... fripturiști Să încercăm să aflăm ce puneau românii târgoveți ai sfârșitului de secol XIX în străchinile și, mai apoi, în farfuriile lor adânci... Dimitrie Papazoglu, în volumul său Istoria fondărei orașului București, ne oferă câteva indicii: „Zemurile primitive (ciorbele) erau: păpara (pâine prăjită, brânză frământată, zeamă de carne), iar săracii obișnuiau, în loc de zeamă, terci și urzici
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Inventarul funerar este cel caracteristic lumii sarmatice apusene, în acest domeniu diferențele în raport cu alte regiuni fiind mult estompate față de alte aspecte. Dintre tipurile ceramice cu o mai mare frecvență de apariție în construcțiile tombale sarmatice, pot fi amintite oalele, ulcioarele, străchinile, ceștile și afumătorile, din rândul olăriei lucrate manual, iar dintre piesele confecționate la roată recipientele cu torți, ulcioare, oale, cești, farfurioare, lucerne - diferențiate și prin culoare - specifice fiind ceramica roșie, în majoritate de import și aceea cenușie, posibil de origine
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
în majoritate de import și aceea cenușie, posibil de origine carpică. De obicei, aceste recipiente erau depuse lângă cranii sau lângă gambele picioarelor, fără ca acest lucru să constituie o regulă strictă. Vasele metalice sunt reprezentate prin caserole de bronz, ulcioare, străchini și strecurători, ajunse la sarmați fie prin schimburi, fie în urma jafurilor din provinciile romane. Sub acest raport, cele mai bogate morminte sunt cele de la Olănești, Cuconeștii Vechi, Cobusca Veche, Cazaclia. De o mare varietate sunt vasele din sticlă, întâlnindu-se
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
stâng, partea exterioară fiind ușor convexă și bine lustruită, iar cea interioară puțin concavă, și diametrul de 6,1 cm și grosimea de 0,1 cm; un vas de ofrandă (în interiorul căruia s-au găsit oase de oaie) reprezentând o strachină modelată la roată (descoperită în stânga piciorului stâng) modelată din pastă fină de culoare cenușie și arsă uniform, prezentând urmele unei spargeri din vechime și a unei reparații prin orificii situate pe ambele părți ale rupturii și având formă tronconică, buza
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
ruptă din vechime, lega umărul cu gâtul cănii, dimensiunile vasului fiind de 14 cm - înălțimea, 14 cm - diametrul maxim și 5,3 cm - diametrul fundului inelar; un al doilea obiect de ofrandă așezat pe oasele tălpii piciorului stâng era o strachină modelată la roată, realizată din pastă fină de culoare roșie, prezentând un firnis cărămiziu cu reflexe metalice, marginea buzei fiind ornamentată cu incizii oblice, iar fundul din interiorul corpului cu două cercuri concentrice incizate, partea mijlocie a corpului fiind marcată
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Săriți! C-a venit hăla iar! Femeile sar degrab: Iar ai venit, nebunule? țipă Țâca. Ai venit iar la belete, ai? urlă bătrâna. Și, până să n-apuce d. Popescu să salute măcar, se pomenește fleașc drept în ochi, o strachină cu prune sleite: Na belete! Să pui să ne omoare, nevinovate, la politie, ai, oțule! Și după ce i-au luat văzul, trage-i, pumni, palme, și pe urmă care cu ce apuca, baba cu o cratiță, fata cu o scurtătură
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI DE ANUL NOU Printre obiceiurile tradiționale cele ale sărbătorilor de iarnă ocupă un loc deosebit. În ziua Sf. Andrei gospodinele pun într-o strachină grâu la încolțit. Se spune că așa cum va crește de bogat grâul acesta, atât de îmbelșugat și plin de realizări va fi anul care urmează pentru familia respectivă. Acesta va fi folosit în ziua Anului Nou de fetele care umblă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cursul unui an sunt mai multe zile ale morților. Cea mai însemnată este cea a „moșilor de vară” care are loc la șapte săptămâni după Paște. Acum se dau de pomană oale de pământ în care se pune puțin vin, strachini de pământ pline cu orez sau păsat și linguri de lemn cu coada împodobită cu flori. III. 4.7 PORTUL NAȚIONAL ÎNAINTEA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Fetele purtau fotă și ie lucrate în sat. Fota avea fondul crem și o dungă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pârâu este desemnat prin "doaie", de la latinul dolia, iar "căldare", pentru o vale lungă cu "dorne", lacuri cu apă adâncă, de la latinul caldaria. "Oală" este un vârtej de apă, o bulboană, de la latinul olae, iar o vale rotundă, puțin adâncă, "strachină", de la latinescul catinum, ce a dat cățîn - farfurie. Tot din latină vine și cuvântul "chei" din clavem și "vad" din vadum. Pentru "grind", popular "adausătură", avem latinul adauctus, iar în Țara Făgărașului, unde se irigă pășunile cu pomi prin derivare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Repertoriul tipologic este și el divers, întâlnindu-se vasele tronconice, cu gura cilindrică sau ușor evazată, bitronconice cu profil puternic carenat și cu proeminențe conice, vase având corpul sferoidal și gâtul în formă cilindrică, cupe cu picior și fără picior, străchini tronconice, cu gura profilată, capace cu butoni în formă cilindrică sau de calotă semisferică, vase-strecurători cu perforații mai mari și mai mărunte, pahare, linguri, polonice etc. Numeroase vase au fost prevăzute cu protuberanțe ori torți obținute din pasta recipientului și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
i-am știut să fi practicat așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii în acest timp cu gaz lampant și păcură pentru uns căruțele, cu cartofi, care la Umbrărești nu se cultivau, pește sărat adus de lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se pronunța șitare), linguri din lemn, fuse pentru tors etc. Schimburile de mărfuri esențiale ca valoare (cereale, animale) se realizau însă direct între sat și oraș, în cadrul târgurilor organizate săptămânal și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]