1,879 matches
-
cusută o pânză foarte rezistentă, țesută de asemenea ea la război. Părinții cetașilor se înțeleg din timp cu cei care vor ține de strai, aproximativ 25 - 30 de bărbați, (în funcție de mărimea straiului), care, așezați umăr lângă umăr, prind si intind straiul. Folosind acest strai, toti deodata, la comanda unuia singur, aruncă în aer ceata și o serie de bărbați de vază din sat. Primul aruncat in strai este un copil sau un tânăr, 'de proba', pentru a verifica rezistența straiului si
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
foarte rezistentă, țesută de asemenea ea la război. Părinții cetașilor se înțeleg din timp cu cei care vor ține de strai, aproximativ 25 - 30 de bărbați, (în funcție de mărimea straiului), care, așezați umăr lângă umăr, prind si intind straiul. Folosind acest strai, toti deodata, la comanda unuia singur, aruncă în aer ceata și o serie de bărbați de vază din sat. Primul aruncat in strai este un copil sau un tânăr, 'de proba', pentru a verifica rezistența straiului si sincronizarea aruncătorilor. Urmează
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
30 de bărbați, (în funcție de mărimea straiului), care, așezați umăr lângă umăr, prind si intind straiul. Folosind acest strai, toti deodata, la comanda unuia singur, aruncă în aer ceata și o serie de bărbați de vază din sat. Primul aruncat in strai este un copil sau un tânăr, 'de proba', pentru a verifica rezistența straiului si sincronizarea aruncătorilor. Urmează un oficial al primăriei - primar și/sau viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
intind straiul. Folosind acest strai, toti deodata, la comanda unuia singur, aruncă în aer ceata și o serie de bărbați de vază din sat. Primul aruncat in strai este un copil sau un tânăr, 'de proba', pentru a verifica rezistența straiului si sincronizarea aruncătorilor. Urmează un oficial al primăriei - primar și/sau viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte este aruncat în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte este aruncat în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii. La sfârșit se adună straiul și se bea rachiu cald din partea cetașilor și a fetelor ce și-au scos "drăguții" din strai, iar ceata se strânge din
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii. La sfârșit se adună straiul și se bea rachiu cald din partea cetașilor și a fetelor ce și-au scos "drăguții" din strai, iar ceata se strânge din nou în fața caminului cultural sau primăriei și danseaza "horița", un dans specific pentru Țara Făgărașului. Jocul se mută
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii. La sfârșit se adună straiul și se bea rachiu cald din partea cetașilor și a fetelor ce și-au scos "drăguții" din strai, iar ceata se strânge din nou în fața caminului cultural sau primăriei și danseaza "horița", un dans specific pentru Țara Făgărașului. Jocul se mută înapoi in sala căminului cultural și continuă ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Cei "dați în
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
iar ceata se strânge din nou în fața caminului cultural sau primăriei și danseaza "horița", un dans specific pentru Țara Făgărașului. Jocul se mută înapoi in sala căminului cultural și continuă ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Cei "dați în strai" sunt cei mai importanți oameni ai momentului din mica comunitate liseana. Datul în strai este o cinste si o onoare, meritata pentru ca sătenii au avut unde-și petrece sarbatorile, cu joc, voie buna și distracție.
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
un dans specific pentru Țara Făgărașului. Jocul se mută înapoi in sala căminului cultural și continuă ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Cei "dați în strai" sunt cei mai importanți oameni ai momentului din mica comunitate liseana. Datul în strai este o cinste si o onoare, meritata pentru ca sătenii au avut unde-și petrece sarbatorile, cu joc, voie buna și distracție.
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
împacă religiile... Cinci secole mai tîrziu, René Guénon prinde, pare-se că din aerul timpului (istoria se întoarce...), cîteva raze. Aceleași fascicule pe care, la Cusanus, le împrăștia o singură sursă. Același Adevăr se drapează, după placul fiecărei tradiții, în straie mai pestrițe ori mai sobre. Însă odată duse good old times, schimbul de haine devine o modă, ciocnirile sînt inevitabile și spre ele țintește critica lumii moderne. O critică, înclină să creadă Anca Manolescu, autoritară și excesivă, ca tot discursul
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
mai furios din cauza înrudirii sale cu Tenzo. — E scandalos, mârâi el, cu dispreț la adresa relelor obiceiuri ale lui Tenzo. Am fost un prost, să nu iau în seamă comportarea recentă a lui Tenzo. S-a apucat să se îmbrace cu straie alese și să țină mai multe femei. A aruncat în dizgrație numele familiei. Va trebui să ne descotorosim de el. Așa cum stau lucrurile, clanul Hachisuka va fi socotit cu nimic altfel de o bandă de hoți și o șleahtă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
taie capul în fața lui Nobunaga. Începură din nou să plângă, dar Shojumaru nu le dădu absolut nici o atenție și luă pe el kimonoul alb, o manta din brocart roșu cu blazon și o fustanelă de mătase chinezească. Îmbrăcat în aceste straie elegante și încadrat de doi însoțitori, fu condus în camera lui Hanbei. Bine dispus, Shojumaru nu luă în seamă fețele brăzdate de lacrimi ale ajutoarelor. Păi, atunci, să mergem! îl zori el din nou pe Hanbei. În sfârșit, Hanbei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
așa tot anu', s-ar zice cu noi. Acuma, puten noi munci și peste măsură, dacă ni se împlinesc voile până la capăt, și cu gândul că pe urmă putem să beb sake, să ne plătim datoriile și să cumpărăm oarece straie noi pentru nevastă. Da' dacă suntem plătiți numa' cu promisiuni, nu putem să mai punem osu' la treabă. — Ei, sunteți destul de greu de înțeles. Armata Seniorului Hideyoshi și-a făcut un principiu din a guverna binevoitor și până acum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
avea nu știu câte haine pe ea și... Asta Își amintește soră-mea, care e mai mare decât mine. Avea și o oală cu unt, că noi eram răsfățați... soră-mea era mai plinuță, mama - mai plinuță și Îmbrăcată cu mai multe straie, iar eu eram un copil foarte zburdalnic. Eu m-am desprins de rând - de rândul care trebuia să meargă mai departe, pe jos, bineînțeles -, căci văzusem un copil mai În față, și am fugit Încolo. Chestia asta a fost o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lagăr. Erau fete tinere... De exemplu, erau fete care fuseseră aduse În lagăr la vârsta de 13 ani și lucrau acolo. Erau vreo 3 fabrici În localitatea asta și ele lucrau acolo ca muncitoare. Nu erau tunse și purtau Încă straiele lor de acasă. Așa că atunci când a venit Mengele În lagărul aceasta eram numai 10 fete care am fost și la Auschwitz și am fost tunse. Când a văzut că noi nu suntem de acolo, s-a uitat așa, În ochii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
câmp albastru, se află o barză pășind spre dreapta flancată de două fire de trestie, având sub picioare 3 pești orientați spre dreapta, dispuși 2: 1, toate de argint. În dreapta, în câmp verde, se află un personaj în picioare purtând straie preoțești, cu barbă și capul descoperit, ținând în mâna dreaptă o pană și în cea stângă o carte deschisă, toate de aur. În stânga, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261881_a_263210]
-
luna simbolizează semnele șvabilor bănățeni care au colonizat localitatea. Barza, preluată din altă pecete folosită după anul 1830, și peștii evocă mulțimea de bălți care au existat pe arealul comunei, precum și o veche denumire a acesteia, "Pescărețu Mic". Personajul în straie preoțești evocă faptul că aici s-a născut și este înmormântat preotul învățător Dimitrie Țichindeal. Mănunchiul de spice simbolizează ocupația principală a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261881_a_263210]
-
că tatăl său se va întoarce după un lung prizonierat. S-a întors după 12 ani din Rusia, s-a însurat și l-a adoptat. Când l-a botezat a văzut-o, din nou, pe femeia cu chip strălucitor și straie mănăstirești. De această dată clar. Femeia i-a spus să de ducă la mănăstire pentru că este ales pentru o misiune. O vedea doar el. 15 ani de muncă forțată la Periprava Absolvent de patru clase, părintele s-a adăpostit în timpul
Părintele Gherontie Puiu a murit. Povestea vieții sale miraculoase și a mănăstirii ctitorite într-un loc unic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29529_a_30854]
-
la 1776 (dar adus cu prilejul împlinirii unui veac de la dobîndirea independenței, la 1886), să devină astăzi simbolul atlantic al celei mai puternice și mai prospere comunități de oameni din lume. Normal ar fi fost ca monumentul Zeiței înveșmîntată în straiul ei grecesc clasic și înfățișînd ideea modernă a libertății să fi fost înălțată în cinstea revoluției franceze de la 1789. Totul îndreptățea acest lucru. Ideea, înfățișarea clasică, pînă și executanții, - creatorii - fii ei înșiși ai lui 1789. Istoria universală a vrut
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
în urmă cu peste un secol în urmă a mers pe jos până la București, Viena, Veneția, Roma, este, pentru străini, conform legendei, "dacul care a coborât de pe Columnă". Badea Cârțan, în martie 1986, ajuns la Roma, a adormit fericit, în straie populare românești, lângă Columna lui Traian, iar când s-a trezit a doua zi, dimineața, în jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători, precupețe... Presa din Roma scria în ziua următoare: "Un dac a coborât de pe Columnă
Trist: Opincile lui Badea Cârțan zac în necunoaștere, într-o găleată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79216_a_80541]
-
Colindătorii au adus spiritul Crăciunului l În redacțiile „Agenda” și „Agenda zilei” Ca în fiecare an, conform unei frumoase tradiții, în Ajunul Nașterii Domnului, „Agenda” - în straie de sărbătoare, cu miros de cetină, brazi împodobiți și Moș Crăciun - își primește colindătorii. Prieteni de suflet mai vechi sau mai noi ai redacțiilor „Agenda” și „Agenda zilei” ne-au trecut pragul pentru a ne ura de bine, noroc și
Agenda2004-52-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283202_a_284531]
-
o prințesă iar el e prințul meu, Cel pe care l-am așteptat o viață întreagă. Aș da orice să mor acum cu el, dar să nu știu că m-a trădat vreodată. 1 DECEMBRIE Țara mea, România, Își pregătește straiele de sărbătoare. Azi tot poporul laudă și cântă: „Trăiască nația aceasta mare!” Tinerii se uită, militarii gonesc, Poporul acesta prea mult îl iubesc. E sângele nostru, scrie pe el mândrie, De ziua națională chiar și morții învie. Popor român, popor
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
pe care le păstraseră cu grijă. Secretele deveniseră inutile. Bunicile au agățat șalurile cântătoare de brațele copacilor, din moment ce fetele nemăritate nu vor mai fi acolo pentru a le purta și a-i jeli. În curând se vor Înveșmânta În aceste straie bune și, cincizeci și trei de oameni, tineri și bătrâni, se vor așeza pe câte o pătură și se vor Înfășura ca Într-un cocon. Înainte vor mânca ciupercile otrăvitoare pe care le găsiseră gemenii. Se vor zvârcoli și se vor chirci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
poetic prezent, În crea?ia eminescian?, În dou? ipostaze: prima, „direct?, explicit?", se refer? la „poezia că tem? de reflec?ie În poem" (de exemplu, versurile din „Epigonii": „Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate / Voluptuos joc cu imagini / Strai de purpur???i aur peste ?? rană cea grea"), iar a doua, „esen?ial?", se refer? Ia dimensiunea orfic? a poeziei, „ca expresie a unei muzicalit??i interioare, profunde, o muzic? inconfundabil?, care devine semnul de identitate al eminescianismului” (E. Simion
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nu avură nici ei timp să Înțeleagă ce se Întâmplă. Fură străpunși de săgeți În același timp, prăbușindu-se fără să mai apuce să dea alarma. Din marginea taberei, legat de roata căruței, Ștefănel nu văzu cum călăreții Își aruncă straiele de tătari, descoperindu-și pieptarele de piele peste care fluturau mantiile albe Însemnate cu semnul scutului și al spadei. Dar auzi, cutremurat, cornul de zimbru sunând de două ori: Garda Măriei Sale, depuneți armele! și știu că semnalul acesta nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]