1,494 matches
-
iar capitolul 1, „Rochia de bal“, în numărul 31-32-33 -34 din decembrie 1992. Cele două capitole au fost apoi republicate, în foileton, în revista Apostrof, începând cu numărul 5/1993 și sfârșind cu numărul 5-6-7/1994. În toamna anului 1994, Straja dragonilor a apărut, în volum, la „Biblioteca Apostrof“. Ediția Humanitas a Strajei dragonilor are la bază - ca și ediția „Biblioteca Apostrof“ - textul rezultat din: a) confruntarea dintre manuscrise, dactilograme și forma tipărită în Dialog, între ele apărând, uneori, și diferențe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sentimentul de vină, delicios, împrumutând valoare faptei noastre, ne înmugurea ca oameni în paradisul din care încă nimeni nu ne alungase. Cu altă ocazie, Irma m-a dus la ei în casă, profitând de împrejurarea că părinții ei erau plecați STRAJA DRAGONILOR 54 în oraș, ca să facem „copii“. O locuință sărăcăcioasă, care îmi ilustra mai bine ca orice diferența socială dintre noi. Ne-am dezbrăcat în pielea goală și am pătruns într-un șifonier în care atârnau haine. În picioare, printre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mine descoperirea Sibiului, unde nu mai poposisem până atunci. Aspectul total germanic - prin ziduri, dar și prin populație - al micului oraș (cât era de superb, cu toate tainele lui străvechi, aveam să realizez doar treptat, pe măsură ce se va închega perioada strajei dragonilor, cu Cercul Literar) m-a vrăjit din prima clipă. În Cluj mă născusem și crescusem, ceea ce era frumos eclectic într însul, de la rămășițele medievale la palatele în pur stil baroc și fațadele Jugendstil, mi se păruse natural. Aici, totul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ceresc, sămplinească tot ce Duhul Sfânt grăise prin profeți de Fecioara ce va naște pe-mpăratul noii vieți, pe Mesia ce coboară întrupându-se ca noi, să ne mântuie din moartea și osânda de apoi. Trei păstori în câmp de strajă împrejurul turmei stând Au vazut din cer un înger.. și-apoi alții mulți cântând, Și-auzind că se născuse pruncul sfânt Mântuitor Plini de-o sfântă bucurie toți au izbucnit în cor: O, ce veste minunată lăngă Betleem s-arată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ceresc, sămplinească tot ce Duhul Sfânt grăise prin profeți de Fecioara ce va naște pe-mpăratul noii vieți, pe Mesia ce coboară întrupându-se ca noi, să ne mântuie din moartea și osânda de apoi. Trei păstori în câmp de strajă împrejurul turmei stând Au vazut din cer un înger.. și-apoi alții mulți cântând, Și-auzind că se născuse pruncul sfânt Mântuitor Plini de-o sfântă bucurie toți au izbucnit în cor: O, ce veste minunată lăngă Betleem s-arată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
interpretare a lui Cernătescu 415 a subliniat importanța acestui "Tabel al orelor planetare", "prezent în toate manualele de magie populară (grimoare), precum celebra Clavicula Solomonis". La un prim nivel, tabelul desemna "o străveche împărțire a zilei în cele patru importante străji jurnaliere, fiecare segment de timp fiind consemnat aici prin ascendentul său astral". De altfel, la acest "orar", care s-a păstrat "până în era creștină", când noul sistem "a preluat vechile raporturi astrale și le-a extins la nivelul orelor", pare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Dorohoi păstrează diplomele de participare ale elevelor la concursul literar național din 1923, dar și lista premiilor acordate de ministrul Angelescu elevilor de la liceele din nordul Moldovei 211. O formă organizată de activități literare școlare s-a desfășurat sub egida Străjii Țării. Între revistele centrale străjerești publicate începând cu 1938, Primăvara a fost singura tipăritură cu caracter literar. În paginile acesteia publică ode patriotice și Dragoș Vicol, elev al Liceului Hurmuzachi din Rădăuți, viitor scriitor iconarist 212. Pentru tinerii bucovineni, principalul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de vreo afacere sau se gîndeau ce bine va fi în împă- răția lui Iahwe! Prea neobrăzat s-a arătat mozaicul cu pretenții de profet față de adevărul istoric. O parte din populația civilă a reușit să fugă la romani dar străjile puse peste tot de zeloți au oprit acțiunile de evadare din acest iad ivrit. După cum prezintă J. Flavius războiul, cea mai mare parte a victimelor au fost făcute chiar de către iudei în războiul fratricid pe care l-au continuat cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
din veșnicia veșniciilor, Tu ești Dumnezeu. Tu întorci pe muritori în țărână și zici „întoarceți-vă fiii oamenilor, în nimicul de unde ați ieșit”. Căci înaintea ochilor Tăi mia de ani ca ziua de ieri ce a trecut și ca o strajă de noapte. Ca un șuvoi îi iei și viața lor e ca un vis, ca iarba, ce răsare dimineața și înflorește, iar seara se taie și se usucă. Așa ne mistuim și noi de mânia Ta, și pierim în fața urgiei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul. Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine. Să se îndrepteze rugăciunea ca tămăia înaintea Ta, ridicarea mâinilor mele ca jertfă de seară! Pune Doamne, strajă gurii mele și ușă de stăpânire asupra buzelor mele! Nu lăsa inima mea să s-abată la cuvinte viclene, ca să apăr faptele cele păcătoase. Cu oamenii cei ce lucrează fărădelege și nu mă voi însoți, la desfătările lor certa-mă- va
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vremea trebuie să fie bună prin părțile lor, așa că firesc ar fi ca ei să bată drumurile; doar de-asta sunt nomazi, nu? sublinie el în final cu o logică implacabilă. − Aaa, sigur, nu se-aștepta nimeni să facă de strajă la șantier. Deși, având în vedere importanța evenimentului în viața lor, aș fi crezut că și-au suspendat temporar peregrinările din simplă curiozitate. − Să fim serioși! Întâlnirea cu ei mi-a revelat doar cât de puțin îi înțelegem, în pofida aparenței
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
judece”. Înfierbântați de cutezanța mongolă, Daniel Romanovici, în vârstă de numai 22 de ani, și cu Matislav de Halici, dau drumul robilor să se înapoieze nevătămați, dar fiecare pornește lupta pe cont propriu. Ei trec Niprul îndată și împrăștie primele străji tătărești, iar după lovirea altora, la interval de patru zile de urmărire, care le lăsară în mod intenționat și o bogată pradă în vite, ajung cu forțele sleite după opt zile de marș prin stepă, la Calca, un afluent al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
afluent al Mării de Azov, aproape de Mariopol, la vest de Taganrog. În timpul celor 12 zile de retragere și hărțuială făcută de către Subotai, Gebe își pregătise locul unde avea să primească bătălia. Încurajați de victoria obținută în cele două ciocniri cu străjile și de fuga necontenită a acestora, Daniel Romanovici cu oastea sa și o avangardă alcătuită din cumani, fără să-și odihnească oamenii și să-i aștepte pe Matislav de Kiev cu grosul forțelor sale și pe brodnici, trece, la 16
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
000 de oameni), izbutiră să înlăture obstacolele puse de oameni și pe cele naturale, pe o distanță de 290 de km ale trecătorii și ajunseră la munții Măgura, din granița de pe atunci a Ungariei. La 12 martie, ele înfrâng rezistența străjii ungare de aici, comandată de palatinul Dionisie de „Herder-var” și-și deschid cale liberă spre Buda. Joi, la 14 martie, Dionisie ajunse într-o goană nebună să anunțe pe rege de această nenorocire. În ziua următoare, oștile mongole pustiesc voievodatul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și Moldova, pentru a înăbuși răscoala sașilor și a înfrunta pe tătari. De aici, trimitea el pe Martin, fiul lui Bugar, comite de Sălaj, în solie la Basarab voievodul transalpin, iar pe Phinta în Moldova „in terram ipsorum Tartarorum”, pentru strajă. Au avut loc, desigur, tatonări și spionări cu răpiri de persoane, din care nu au lipsit chiar și copii de mongoli, trimiși până la Roma, pentru care Papa mulțumea, la 1 octombrie 1325 printr-o scrisoare. Se vede că regele a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
prin Moldova de sud, spre curtea marelui han Uzbek. Izvoarele istorice maghiare nu ar fi neglijat să înregistreze un asemenea eveniment. Am putea bănui cel mult o trecere timidă prin regiunea Trotușului, pe urmele lui Phinta, a unor unități de strajă, spre a ocupa înălțimile care dominau valea Milcovului, unde fusese vechea Episcopie, dărâmată de tătari în anul 1241. Se așteptau, desigur, vremuri mai prielnice, care să-i convingă pe românii de sub dominația mongolă că ei ar putea scăpa de ea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
comercial, spre a face comerț în Moldova, unde puteau să vândă și să cumpere, și pentru a merge în Transilvania, Țara Românească, Țara Turcească și în Țara Tătărască, cu precizarea în amănunt a taxelor vamale de tranzit prin orașe, la straja din Tighina și brudina (trecerea apei) peste Nistru. Ducând o politică bine chibzuită cu toți vecinii săi, Alexandru cel Bun a evitat, în același timp, conflictele cu tătarii fiilor lui Toktamâș și cu Iedighei, până în anul 1419. Unele momente critice
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
duse în Polonia, Transilvania sau Țara Românească. Ei aveau să plătească pentru 12 cântare de marfă o rublă de argint în Suceava, 30 de groși în Iași, 1/2 rublă de argint în Lăpușna, de fiecare car câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la o mie de mărci, fie că ar fi acolo fiul Hanului tătărăsc, fie că n-ar fi”. ȘTEFAN CEL MARE ȘI RELAȚIILE CU HOARDA DE AUR Reinstalarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care proveneau, în cea mai mare parte a lor, din mediile înstărite sunt fără îndoială cele mai îndrăgite personaje feminine ale epocii. Pe front și în spatele frontului, ele le oferă răniților îngrijiri medicale, dar și blândețe, iubire, voioșie. Stând de strajă la căpătâiul soldaților ca lângă leagănul propriilor copii, ele îi încurajează, îi alină și îi veghează pe muribunzi. Ascultă ultimele mărturisiri ale acestora. După cum notează istoricul Léon Abensour, grație lor soldații se bucură din nou de prezența feminină, de "iluzia
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Întorsul miriștilor În fiecare toamnă, iar plecatul la câmp, la culesul fasolei, a florii-soarelui, cositul nutrețurilor și transportul acestora erau legate de prezență plugului, cotigei și tânjalei În căruță, atât la ieșirea cât și la intrarea În sat, unde vegheau ,,străjile comunei”, formate din autoritățile primăriei, ai jandarmeriei locale, suplinite cu premilitarii Înarmați, tată, desi nu-și prea ara miriștea, În care rămâneau să mijească primele brazde trase Încă de la Încărcatul primilor snopi pentru arie, era mereu nedespărțit de atelajele cerute
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
voite pe o cât mai întinsă zonă a spiritualității omenești.” Eugeniu Speranția 803. „Știu o carte minunată, Glăsuind fără-ncetare, Din bătrânii munți, la Mare Despre româneasca vatră. E istoria cea vie, Cu viteji ce n-au mai fost: Leagăn, strajă și-adăpost Patriei pe veșnicie.” Haralambie Țugui 804. „Cartea e o scenă de teatru pe care se agită însă numai actorii văzuți mintal. Eroii pot fi personagii de roman, pot fi, ca în scrierile istorice, pasiuni și scopuri care au
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
dragostea mea neștirbită pentru bătrâna cetate moldavă: "Mă-nchin, bătrâne, zidurilor tale/ crescute din legende și din stei,/ cu-atâtea străluciri voievodale/ încremenite-n veșnicii de zei./ De-aici străbate Ștefan peste vremi/ întinerind mereu în bronz și fier,/ de strajă crezului străbun din steme/ și blândului urcuș moldav spre cer./ Mi-s dragi, bătrâne, zidurile tale/ cu lumea lor de umbre și măriri,/ cu zările răsfrânte în cristale/ și-n dăinuirea vechilor zidiri..." (Dumitru VACARIU) Pentru un nemțean, stabilit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
depus jurământul ca rege al României și a citit o proclamație. În proclamația Către Români, Carol susținea că „împins de marea Mea dragoste de Țară, am sosit în mijlocul poporului Meu spre a fi conform făgăduinții date pavăză Fiului Meu și strajă Patriei”. Atunci, ca și astăzi, nimeni nu a contestat și nu contestă că tatăl și-a detronat fiul. Principesa-Mamă Elena și Regele Mihai nu au fost prezenți la ședința Parlamentului. După terminarea ședinței și acordarea unor audiențe, „regele (Carol - n.n.
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tabere și excursii, în care tinerii învățau cum trebuie instalate corturile, cum se face focul și cum se pregătește mâncarea, orientarea pe teren etc. Anual se organiza o paradă a Legiunii de cercetași București. Din 1935, când s-a înființat Straja Țării, elevii de la Școala Palatină au intrat în noua organizație. Când s-a impus obligativitatea purtării uniformei Străjii Țării de către elevi, Mihai mergea la școală îmbrăcat în uniforma Străjii țării, purtând cămașă albă și basc alb. La sfârșitul anului școlar
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]