34,510 matches
-
-H. (2001), Corruption. A Review of Contemporary Research, www.cmi.no, p. 103. footnote>: 1) internațional; 2)național; 3) local sau nivelul „cetățeanului” și 4) populist. Aceste strategii sunt subliniate în tabelul următor. 2.1.2. Implementarea strategiilor anticorupție. Provocări strategice Deși tipologia corupției prezentată anterior furnizează un cadru pentru a putea defini strategiile anticorupție specifice fiecărui model de corupție existent, în diferite contexte, există un număr de principii care sunt esențiale în a operaționaliza o strategie efectivă<footnote Rothstein, B.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Big Bang Theory”, lucrare prezentată în cadrul Nordic Political Science Association, Norvegia, 5-9 August. footnote>. Ele furnizează un cadru operativ pentru a începe lupta anticorupție, creând în același timp credibilitate în spatele strategiei anticorupție și a crește sustenabilitatea strategiei în timp. Provocări strategice Prima provocare cu care toate țările aflate în tranziție se confruntă în lansarea strategiei anticorupție este leadership ul credibil. Un program anticorupție nu poate fi impus din afară, ci reclamă un leadership din interiorul statului. Este clar că, credibilitatea statului
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
The New Institutional Economics and Development”, http://qed.econ. queensu.ca/pub/faculty/lloyd ellis/econ835/readings/north.pdf, p. 7. footnote>. Alegerea abordării tranzițiilor politice și economice pune lumină asupra variației în incidența corupției și asupra mediului politic. Alegerile strategice cu care se confruntă țările după urmarea colapsului regimului comunist pot fi împărțite în două grupuri. În primul rând, decizia, a cărei abordare - radicală sau graduală - este de a se îndrepta spre prima generație de reforme economice, ține de primul
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
îndrepta spre prima generație de reforme economice, ține de primul grup. Celui de-al doilea grup îi aparțin două alegeri cu privire la structura constituțională a statului: 1) alegerea dintre administrația prezidențială și cea parlamentară; și 2) alegerea sistemului de reprezentare. Alegerile strategice făcute într-o țară dată depindeau de puterea opoziției, de suportul pe care îl avea în societate, cât și de tiparul predominant al relației dintre regimul comunist și societate. Variațiile în aceste moșteniri instituționale și economice în funcție de țară și regiune
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
in Various World Regions”, http://papers.ssrn.com/sol3/papers. cfm? abstract id=1452106 Stiglitz, J. (1998), “The Private Use of Public Interest: Incentives and Institutions”, Distinguished Lecture on the Economics of Government, Journal of Economic Perspective, Vol. 12, No. 2 Strategic Partnership with Africa (2007), “Survey of Budget Support, 2006”, Budget Support Working Group Strihan, P. (1980), Istoria dreptului românesc, Vol. I, Editura Academiei, București Svara, J. (1985), “Dichotomy and Duality: Reconceptualizing the Relationship between Policy and Administration in Council-Manager Cities
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
xerox, singura concesie făcută tehnicii. Încerc să-i explic că există o memorie a fierului. Că de la un punct încolo mașina aia bate de una singură, chiar dacă tu apeși greșit tastele. Așa am auzit. Nu știu dacă e adevărat. Instalată strategic la geam să vadă strada. Cu fața spre apus, ca soarele să lumineze tot bulevardul. E atentă mai mult la mișcările, la viața străzii decât la munca prestată. Trec mașini și se zgâlțâie obloanele vechi. Parchet ros. Cartiere care aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
piața muncii și ia măsurile necesare ce se impun. Agenția națională de Ocupare a Forței de Muncă dezvoltă programe active de echilibrare a pieței prin acordarea de fonduri structurale pentru diferite programe. Aceste categorii de proiecte se Împart În: proiecte strategice - proiecte implementate la nivel național, sectorial sau multiregional și proiecte de grant - proiecte implementate la nivel multiregional, regional sau local. În cazul cererilor de propuneri de proiecte lansate la nivel regional proiectele de grant vor fi implementate numai la nivel
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
luate pentru dezvoltarea mediului de afaceri și a Întreprinderilor mici și mijlocii; Asigurarea accesului nediscriminatoriu al Întreprinderilor mici și mijlocii la programele de susținere a sectorului; Încurajarea participării Întreprinderilor mici și mijlocii la construirea societății bazate pe cunoaștere. Ca priorități strategice sunt prevăzute: Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o soluție importantă pentru contrabalansarea efectelor negative ale procesului de ajustare structurală și de restructurare a industriei, generând alternative economice și sociale și determinând astfel Îmbunătățirea statutului economic al grupurilor sociale dezavantajate. Prin urmare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
atât acțiunile specifice de până acum, cât și cele viitoare au ca obiectiv fundamental crearea unui cadru instituțional, legislativ și financiar favorabil dezvoltării IMM-urilor și inițiativei private și stimulativ pentru investiții. În acest context, au fost identificate următoarele priorități strategice: Crearea unui mediu de afaceri favorabil Înființării și dezvoltării IMM; Dezvoltarea capacității IMM-urilor productive și prestatoare de servicii; Îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare; Îmbunătățirea accesului IMM-urilor pe piețele externe; În mod special, sunt stabilite obligații ale statului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
apropierea Învățăturii de domiciliu. Declarația miniștrilor europeni ai educației și formării profesionale și a Comisiei Europene, de la Copenhaga din 2002, a stabilit prioritățile cu privire la consolidarea cooperării europene În formarea profesională. Aceste priorități au În vedere atingerea până În 2010 a obiectivului strategic stabilit la Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, ca Uniunea Europeană să devină până În 2010 „cea mai competitivă și mai dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de creștere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
său, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale Îndeplinește următoarele funcții: a) de reglementare și sinteză, prin care se asigură elaborarea și promovarea politicilor publice și a proiectelor de acte normative În vederea punerii În aplicare a Programului de guvernare și a obiectivelor strategice În domeniul muncii, familiei și protecției sociale; b) de elaborare a programelor În domeniul muncii, protecției și securității sociale; c) de armonizare cu reglementările Uniunii Europene a cadrului legislativ din domeniul său de activitate; d) de autoritate de management pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de calificare; 20. coordonează sistemul național de asistență socială În conformitate cu responsabilitățile stabilite prin legislația În domeniu; 21. promovează parteneriatul public-privat În aplicarea programelor și proiectelor În domeniu; 22. elaborează Raportul național strategic privind incluziunea socială și protecția socială, precum și Planul național strategic privind incluziunea socială; 23. participă la elaborarea și monitorizarea strategiei și a programelor naționale privind dezvoltarea populației, În contextul Îmbătrânirii demografice; 24. coordonează și monitorizează implementarea politicilor și strategiilor sectoriale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
calificare; 20. coordonează sistemul național de asistență socială În conformitate cu responsabilitățile stabilite prin legislația În domeniu; 21. promovează parteneriatul public-privat În aplicarea programelor și proiectelor În domeniu; 22. elaborează Raportul național strategic privind incluziunea socială și protecția socială, precum și Planul național strategic privind incluziunea socială; 23. participă la elaborarea și monitorizarea strategiei și a programelor naționale privind dezvoltarea populației, În contextul Îmbătrânirii demografice; 24. coordonează și monitorizează implementarea politicilor și strategiilor sectoriale de dezvoltare În domeniul social, prin care sunt promovate drepturile
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
privind punerea În aplicare a Planului. Raportul prezintă progresele Înregistrate În intervențiile planificate ale Guvernului În punerea În aplicare a Strategiei de la Lisabona. În raport, Guvernul, În timp ce confirmă cele cinci obiective ale Planului, cu toate acestea, a făcut o schimbare strategică, care s-a concentrat În principal pe acțiunile necesare pentru a ajunge la o mai mare eficiență și pentru a atinge obiectivele stabilite la Lisabona. Această schimbare a dus la crearea a cinci noi domenii prioritare: ameliorarea modului de funcționare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
rețele europene prin satelit; participarea la dezvoltarea de proiecte EGNOS și de gestionare a traficului aerian; 315 crearea de platforme de protecție a sănătatea, dezvoltarea turismului, info-mobilitate, de gestionare a bazelor de date publice și teritoriale implementarea a unor programe strategice de cercetare, În unele domenii ca: sănătate, farmaceutică și bio-medicale, sisteme de fabricație, inginerie auto, construcții navale și aeronautică, ceramică, telecomunicații, alimentare, transport și logistică avansată, componente IT și electronică și energetică; crearea a unor laboratoare În colaborare publico-privată pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
eficacitatea medicamentelor, software, analiza scoarței terestre; dezvoltarea unor centre de tehnologie, care Își extind experiența italiană În districte industriale În zonele de mare potențial tehnologic și inovare; extinderea utilizării raționale a infrastructurii În domeniul energiei și apei; sectoarele de importanță strategică, cu repercusiuni tehnologie În procesele de producție și de bunăstare a cetățenilor sunt capabile de a asigura o mai bună protecție a mediului, În special concentrarea atenției asupra surselor alternative de energie. Procesele de schimbare reală nu pot fi niciodată
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
organiza, a prelucra, a dezvolta și a conserva colecții de cărți, publicații, alte documente specifice și baze de date, pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educație sau recreere; în cadrul societății informaționale biblioteca are rol de importanță strategică 26. Care sunt funcțiile unei biblioteci? R: Ø Funcția de constituire și dezvoltare a colecțiilor; Ø Funcția de organizare și prelucrare a documentelor, după norme și standarde biblioteconomice; Ø Funcția de organizare a activităților de lectură și studiu; Ø Funcția
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Decizii Ø Punerea în aplicare Ø Evaluarea Ø Grupul de lucru Detaliat, activitățile proiectului cuprind: Ø Gestionarea proiectului: implicarea colectivului, repartizarea sarcinilor Ø Planificarea activităților. Etape: identificarea nevoilor de informare, formularea rolurilor și misiunii, formularea obiectivelor, elaborarea documentului, implementarea planului strategic, controalele periodice, evaluarea rezultatelor Ø Organizarea activității și dinamica adaptării la nou, schimbarea strategiei în caz de forță majoră Ø Diagnostic și evaluare: periodizare, verificarea evaluărilor din mai multe surse și mai multe puncte de vedere Ø Gestionarea resurselor umane
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
subordonați (nu sunt amânate pentru alte priorități) ü pot contribui la instruirea și dezvoltarea subordonaților Înaintea delegării responsabilităților, trebuie să verifici dacă nu ai delegat sarcini care: Ø Sunt peste abilitățile și experiența subordonaților Ø Sunt confidențiale sau au caracter strategic fiind doar de competența nivelului tău ierarhic Ø Implică exercitarea de putere asupra colegilor de același nivel ierarhic cu cel către care s au delegat sarcinile Probleme care pot apare în delegarea sarcinilor: Ø Orice delegare implică un risc Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
nebun, nicio zi nu seamănă cu alta. Când nu stătea în delir la pat, femeia se preocupa de curățenia din odăița ei, inspectând toate lucrurile și așezându-le atent la locul lor. Astfel, acolo mereu domnea o ordine amănunțită și strategică. Câteodată, Victor îi mai aducea în dar și câte o carte, carte a cărei lectură era destinată pentru momentele de aproximativă luciditate ale femeii, ce se împuținau cu fiecare zi încheiată. Iar acesta era cel mai bun lucru, pe care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Economică Timiș (ADETIM). „Promotorul local” (PL) este, în varianta timișeană a experimentului, un agent de dezvoltare care acționează specializat, ca interfață între administrația publică locală, comunitate și instituții extralocale, fiind orientat în specialspre gândirea strategică și identificarea oportunităților de dezvoltare. Gradul de codificare a experienței este însă relativ redus. Și este firesc să fie așa, pentru că „promotorul local” reprezintă o inovație socioadministrativă aflată încă în faza incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
1998), precum și asupra motivelor din care diferitele categorii de populație se află în puncte diferite pe axa reformism-conservatorism. Această abordare poate fi foarte bine aplicată în studiile transculturale (Linz, Stepan, 1996). Literatura privind tranziția postcomunistă nu ține seama de gândirea strategică a populației în ceea ce privește modalitățile optime de rezolvare a problemelor tranziției. Numeroasele sondaje desfășurate în Europa Centrală și de Est după 1989 au încercat să determine care este poziția populației în primul rând în legătură cu nivelul de satisfacție referitor la economia de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Ion Nistor, cu darea de seamă a ședinței Unirii. Nicolae Cotlarciuc a venit la București, la sugestia prietenului și susținătorului său Ion Nistor, care, anticipând viitoarele convulsii din sânul Bisericii bucovinene, l-a făcut cunoscut cercurilor politice din capitală, prin strategica încercare de a forma o „Uniune democratică națională” cu membri din toate provinciile românești. Savantul și academicianul N. Iorga l-a cunoscut pe profesorul bucovinean Cotlarciuc cu ocazia vizitelor făcute în Bucovina, în special la Vama, unde era găzduit de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
l-a uimit prin amabilitatea lui, dar și prin cunoștințele lui reale în domeniul dreptului bisericesc și prin interesul pe care-l poartă chestiunilor speciale de știință”. Rezultă clar că Nicolae Iorga a discutat cu N. Cotlarciuc despre interesanta și strategica audiență, relatându-i cu lux de amănunte cursul dialogului cu suveranul român. Ascensiunea în ierarhia ecleziastică a profesorului de teologie începe în 1923, când, după ce intră în cinul călugăriei, la mănăstirea Putna, luându și numele de Nectarie, a fost ales
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
clasa X-a, în urma unor dubioase manifestări în timpul orelor, a fost trimis la un examen psihiatric, rezultatul confirmând o boală psihică ușoară, nevroză reactivă neagresivă, căci era un pic „tra-la-la”. Spre sfârșitul deceniului VI, se lucra cu armata la șoseaua strategică de legătură între Ardeal, Bucovina și Moldova, șosea ce trecea prin centrul comunei noastre. Unul dintre militari, șofer și mecanic pe utilaje grele, numit Buciu, era în tandrețe cu o verișoară bună de-a lui Lala, în fapt viitoarea lui
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]