995 matches
-
cu orice preț a vinovatului neapărat în celălalt, în ceilalți, în sistem, nu e același lucru cu America însăși. Corect? 26 octombrie Trucuri și extaz. E (și freudian) analizabilă contaminarea lui Călinescu întru agramatisme, în timpul întrevederii ce s-a consumat (stresant doar pentru scriitor) între acesta și Ghiță Dej, în 1960. Eruditul obținuse (prin ce minune!) întrevederea cu rudimentarul ștab la putere, pentru a-i prezenta "probleme" ale muncii literare în ansamblu și în particularul ce-l privea. Dincolo de inducerea, de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în medie cu 3,8 kg, faŃă de 2,8 kg. Depresia este o tulburare cu o prevalenŃă de patru ori mai mare la fumători faŃă de nefumători (344). Multe persoane, în principal femei fumează pentru a lupta cu situaŃiile stresante. Întrerupera fumatului poate provoca depresie la persoane care au avut sau nu această afecŃiune în antecedente. Când apare depresia în timpul renunŃării la fumat șansele de eșec și recădere sunt foarte mari (345). La pacienŃii care întrerup fumatul și îl reiau
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
sistemului neurovegetativ? Utilizând analiza multifactorială, Eysenck propune situarea fiecărui individ în raport cu două axe ortogonale definite printr-o dublă polaritate: nevrozism/stabilitate și introversie/extraversie. Un grad înalt de nevrozism îl caracterizează pe individul care reacționează violent și prelungit la situații stresante de slabă intensitate. Conceptele de introversie și extraversie sunt, la Eysenck, foarte apropiate de conceptele pavloviene de inhibiție și excitație. Astfel, extravertitul se condiționează lent și cu dificultate, rezistă greu la monotonie și stingerea răspunsului se instalează la acesta mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
familie că o nenorocire poate să se întâmple în orice moment, numeroase schimbări de domiciliu în copilărie. - Factori de stres actuali, destabilizanți și insecurizanți: hepatita C a soțului (risc de evoluție spre o ciroză sau un hepatocarcinom), loc de muncă stresant, foarte îndepărtat de dorința sa inițială. - Factori actuali de menținere a problemei: anturaj foarte protector, sora care a venit să trăiască cu ea, evitarea oricărei situații care ar conduce la o confruntare cu angoasele sale. Factorii declanșatori inițiali invocați - Căsătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamentală situațională și evitarea cognitivă. Evitarea comportamentală situațională La fel ca și în cazul altor tulburări anxioase, pacientul care urmează un tratament pentru tulburare de anxietate generalizată evită situațiile sau stimulii care îi declașează neliniștile și anxietatea. El evită situațiile stresante, imediat ce apare un risc inacceptabil în legătură cu persoana sa sau cu cei pe care dorește să-i protejeze, atitudine care îl conduce, în mod frecvent, la adoptarea unor comportamente rigide care să-l ajute să-și controleze viața sa și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în timpul nopții când se trezește, sugerează că aceste probleme sunt un simptom sau o consecință a tulburării de anxietate generalizată. Diagnosticul este totuși forțat datorită faptului că pacienta menționează faptul că a avut probleme cu somnul în perioade mai puțin stresante din viața sa. Chestionarele autoadministrate Utilizarea mai multor chestionar o ajută pe Marie să-și precizeze problemele și permit evaluarea simptomelor de tulburare de anxietate generalizată, cognițiile și mecanismele psihologice asociate neliniștilor sale și simptomele concomitente (probleme de somn și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de mașină, atunci când era însărcinată; i-a fost frică să nu piardă sarcina. A suferit un avort spontan două luni mai târziu (în luna a cincea de sarcină). - Nașterea celui de al doilea copil a avut loc într-un context stresant, datorită cumpărării casei în care locuiesc (Marie se temea că au acționat în mod precipitat). Somniferele i-au fost prescrise în această perioadă. - Cea mai bună prietenă a sa a decedat ca urmare a unui cancer. Marie îi putea vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reușiți să le identificați vă va ajuta să precizați ceea ce vă deranjează de fiecare dată: posibilitatea apariției unei probleme, sau consecințele unei probleme actuale. Strategia vizualizării Un exercițiu de vizualizare permite ca Marie să fie ajutată să descrie unele situații stresante și să identifice înlănțuirea consecințelor neplăcute, emoțiile și comportamentele sale asociate. De exemplu, Marie spune că i-a fost greu să descrie ceea ce a speriat-o o întreagă după-amiază. Faptul că închide ochii, că-și imaginează situația în detaliu și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
oraș (haine, etc.); - să păstreze în poșetă seringile cu medicament împotriva alergiilor în cazul în care copiii săi ar suferi un șoc anafilactic. Expuneri in vivo Terapeutul propune expuneri in vivo la situațiile nesigure. Marie începe cu situațiile mai puțin stresante și ea trebuie să-și limiteze, fără a le elimina neapărat, comportamentele obișnuite care vizează prevenirea, evitarea sau calmarea în prezența incertitudinilor. Marie identifică și ierarhizează unele situații nesigure, care prezintă cel puțin un element deranjant identificat: - să propună soțului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
persoanele care au suferit un traumatism important evită să vorbească despre acesta. Emoțiile sunt, totuși, retrăite în mod involuntar, sub forma unei retrăiri a traumatismului în stare de veghe. Terapia îl ajută în mod progresiv pe subiect să înfrunte factorii stresanți și să modifice emoțiile care l-au copleșit prin povestirea traumatismului cât mai detaliat posibil. Relaxarea permite intrarea în terapie și oferă pacientului un mijloc de a-și diminua răspunsurile neurovegetative. Ea oferă, în plus, un acces mai ușor la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o apropiere de situația respectivă, controlându-se ritmul prezentării acesteia, atunci când natura stresului o permite. Expunerea în imaginație este o metodă mai directă: este necesar să provoci retrăirea senzațiilor corporale care au însoțit traumatismul. Managementul stresului permite combinarea reactivării factorului stresant cu un dialog intern ghidat, situație care reduce intensitatea emoțiilor schimbând gândurile automate în legătură cu pericolul. Au fost dezvoltate succesiv șapte etape. Cele șapte etape ale managementului stresului în cadrul terapiei stresului post-traumatic 1. Pregătire pentru înfruntare cu ajutorul informației și al discuției
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
teme. 3. Exprimarea gândurilor automate mai realiste, care anulează monologurile interioare în relație cu teama, pentru a face față emoțiilor. 4. Aprobarea, de către terapeut, a eforturilor de a opune rezistență înaintea fiecărei confruntări cu un nivel mai ridicat al situației stresante. 5. Discutarea principiilor în legătură cu pericolul, personalizarea responsabilității și autocritica. 6. Repetarea în imaginație, în intervalul dintre ședințe, a înfruntării elementului generator de stres (să ieși din casă, să te întâlnești cu ceilalți, să mergi în mulțime, să rămâi singură la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
veghează în așa fel încât aceasta să nu devină dependentă de terapeut... 5. Studiu de caz (modelul lui Young) Prezentarea cazului Xavier, 35 de ani, este funcționar superior într-o societate care organizează evenimente. Munca sa îi place dar este stresantă. Este singur la părinți. Tatăl său, fostul director al întreprinderii în care acesta lucrează, este pensionar, dar continuă să fie mereu prezent (situație în legătură cu care Xavier trăiește sentimente ambivalente). Acesta era un tată puțin prezent în casă, pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în timpul ședinței. Gwen își mărturisește teama de a nu o deranja. La insistențele terapeutului, ea telefonează și obține o întâlnire. Gwen se liniștește și este mândră de ea. Restructurare cognitivă Pornind de la auto-observații, Gwen împreună cu terapeutul identifică mai multe evenimente stresante care au declanșat dorințe de a avea crize de bulimie și/sau bulimii efective. Terapeutul actualizează cognițiile și procedează la restructurări cognitive. El o învață să-și trateze gândurile ca pe niște simple gânduri: ipoteze de lucru, care corespund sau
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
săturat” de toate acestea. Carolyn îl presează și îl stresează ca să-și rezolve repede problema. Hubert nu prezintă o destabilizare psihologică în raport cu anturajul apropiat care este mai degrabă simpatic și primitor. Ii place munca pe care o desfășoară, care este stresantă dar „merge bine”. La serviciu, „eu decid și lucrul este executat la timp”. Terapeutul îi cere să reflecteze asupra a ceea ce este diferit în viața sa personală și intimă, în special în ceea ce privește cuvintele: „eu decid”, „executat”, „stresant”. El îi propune
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
desfășoară, care este stresantă dar „merge bine”. La serviciu, „eu decid și lucrul este executat la timp”. Terapeutul îi cere să reflecteze asupra a ceea ce este diferit în viața sa personală și intimă, în special în ceea ce privește cuvintele: „eu decid”, „executat”, „stresant”. El îi propune să-și înregistreze, până la viitoarea întâlnire, ideile negative, obsedante, destabilizatoare. Terapeutul îl întreabă dacă mângâierile intime și cuvintele tandre din intimitate sunt satisfăcătoare. Pacientul face bine această legătură și răspunde: „Eu așa cred. Nu ești singur când
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bancar sau pentru servicii publice (financiare sau de altă natură), personalul este perceput în ansamblul său prin nivelul profesional deprins, ținuta afișată și amabilitatea dovedită în relația ofertant-client, care trebuie să fie plăcută, plină de încredere și în niciun caz stresantă, cum se mai pot întâlni în unele cazuri la achitarea datoriilor către stat (impozite etc.). Echipamentele constând din mașini, aparate, instalații sunt mijloace care asigură sau ușurează producerea serviciului, constituie componenta cea mai dinamică, mai mobilă, care poate îngloba cel
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
față de rolul și abilitățile persoanelor din jur. Alte opinii despre femei și bărbați care influențează negativ procesul de recrutare * "Femeile nu se descurcă la volan." * "Bărbații sunt insensibili la nevoile celorlalți." * "Un bărbat reacționează mai bine într-o situație dificilă/stresantă." * "Femeile sunt orientate mai mult către viața de familie, neglijându-și cariera." * "Femeile obțin ușor ceea ce vor dacă au un aspect plăcut." * "Femeile sunt atehnice." * "Bărbații sunt mai leneși, se plictisesc mai repede de muncă decât femeile." * "Bărbații sunt competitivi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un mare succes de public și va face vâlvă prin noutatea și extravaganța ei contextuală. În 1969 S. ajunge șef de cabinet al lui Dumitru Popescu, devenit în acel an secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Funcția e stresantă și oarecum nepotrivită cu temperamentul „artist” al prozatorului, care încearcă să îi ajute, după puteri, pe solicitanți (scriitori, oameni de cultură etc.) și se remarcă printr-un comportament excentric. În 1971-1972 este, în cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste, director adjunct
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Acest tip de interviu comportă riscul pentru intervievator de a nu explora unele părți importante din viața și experiența candidatului, iar pentru candidat, de a divaga și plictisi intervievatorul sau de a evidenția și unele puncte slabe ale personalității. Interviul stresant, ca tip special de interviu, are ca scop să producă neliniște, Îngrijorare și presiune asupra candidatului pentru a se putea vedea felul În care reacționează. Acest tip de interviu este recomandat la funcțiile ce presupun un grad ridicat de stres
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și presiune asupra candidatului pentru a se putea vedea felul În care reacționează. Acest tip de interviu este recomandat la funcțiile ce presupun un grad ridicat de stres, el având ca scop verificarea calităților de a lucra Într‑un mediu stresant. Interviul stresant comportă riscul unei imagini proaste asupra celui care intervievează, asupra firmei și patronului și poate genera o anumită rezistență din partea candidatului față de funcția care i se oferă. În literatura de specialitate sunt definite și alte tipuri de interviuri
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
asupra candidatului pentru a se putea vedea felul În care reacționează. Acest tip de interviu este recomandat la funcțiile ce presupun un grad ridicat de stres, el având ca scop verificarea calităților de a lucra Într‑un mediu stresant. Interviul stresant comportă riscul unei imagini proaste asupra celui care intervievează, asupra firmei și patronului și poate genera o anumită rezistență din partea candidatului față de funcția care i se oferă. În literatura de specialitate sunt definite și alte tipuri de interviuri, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
serviciile oferite gratuit de autorități; - concepția potrivit căreia acceptarea acestor servicii înseamnă pierderea independenței personale, acceptarea valorilor unui sistem probat incompetent în situații comparabile; - concepția că aproape tot ceea ce este oferit gratuit nu este necesar și creează premizele unor complicații stresante. Astfel de motivații sunt prezente indiferent de statusul economico-social și sunt adesea regăsite în mass-media, alături de alte argumente etice, etnice, culturale sau religioase greu de respins. Trebuie reținut că nu totdeauna un subiect informat se comportă și responsabil, iar educația
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
serviciile oferite gratuit de autorități; - concepția potrivit căreia acceptarea acestor servicii înseamnă pierderea independenței personale, acceptarea valorilor unui sistem probat incompetent în situații comparabile; - concepția că aproape tot ceea ce este oferit gratuit nu este necesar și creează premizele unor complicații stresante. Astfel de motivații sunt prezente indiferent de statusul economico-social și sunt adesea regăsite în mass-media, alături de alte argumente etice, etnice, culturale sau religioase greu de respins. Trebuie reținut că nu totdeauna un subiect informat se comportă și responsabil, iar educația
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
structura serviciilor și infrastructura. Construcțiile turistice se vor realiza în modalitățile pe care le impun caracteristicile și condițiile zonei sau stațiunii. Acest principiu se referă de fapt la ecologia imaginii, adică la evitarea pe cât posibil a unui aspect inestetic și stresant și la realizarea unei legături afective între turist și spațiul amenajat; b) principiul flexibilității sau al structurilor evolutive, este principiul potrivit căruia structura unei zone turistice este necesar să reprezinte un sistem multifuncțional și flexibil, care să permită dezvoltări continue
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]