1,490 matches
-
armăsar negru ori un gînsac. Ca să se știe dacă un om s-a făcut strigoi, se duce un cal armăsar și se trece peste mormînt; cînd calul nu vrea să treacă, dovadă că omul din acea groapă s-a făcut strigoi. Mai ales în noaptea de Sîn Giorgiu, strigoii umblă ca să ia laptele de la vaci, mana din grîu și chiar puterea de la oameni. Pentru aceea, în presară, fiecare om pune în poartă și la ușa grajdului cîte-o clombă* de rug, ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă un om s-a făcut strigoi, se duce un cal armăsar și se trece peste mormînt; cînd calul nu vrea să treacă, dovadă că omul din acea groapă s-a făcut strigoi. Mai ales în noaptea de Sîn Giorgiu, strigoii umblă ca să ia laptele de la vaci, mana din grîu și chiar puterea de la oameni. Pentru aceea, în presară, fiecare om pune în poartă și la ușa grajdului cîte-o clombă* de rug, ca semn că acolo nu pot intra strigoii. Cine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Giorgiu, strigoii umblă ca să ia laptele de la vaci, mana din grîu și chiar puterea de la oameni. Pentru aceea, în presară, fiecare om pune în poartă și la ușa grajdului cîte-o clombă* de rug, ca semn că acolo nu pot intra strigoii. Cine în acea noapte stă în grajd, sub o grapă cu colții de fier, acela vede strigoii cînd vin și-i poate și apuca. Cine prinde în Ziua Crucii un șarpe îl omoară și-i pune în gură un sîmbure
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceea, în presară, fiecare om pune în poartă și la ușa grajdului cîte-o clombă* de rug, ca semn că acolo nu pot intra strigoii. Cine în acea noapte stă în grajd, sub o grapă cu colții de fier, acela vede strigoii cînd vin și-i poate și apuca. Cine prinde în Ziua Crucii un șarpe îl omoară și-i pune în gură un sîmbure sau cățel de ai*, îl bagă sub pragul ușii - și așa aiul încolțește acolo în gura șerpelui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai*, îl bagă sub pragul ușii - și așa aiul încolțește acolo în gura șerpelui; apoi aiul acela îl pui în pălărie, te sui în turnul bisericii cînd vin oamenii la biserică și ai darul de a vedea și cunoaște pe strigoi. Dacă la cel dintîi șarpe pe care l-ai văzut înainte de Sf. Gheorghe îi vei tăia capul cu un ban de argint, și îndată să-i pui în gură un cățel de ai, în ziua de Sf. Gheorghe vei putea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șarpe pe care l-ai văzut înainte de Sf. Gheorghe îi vei tăia capul cu un ban de argint, și îndată să-i pui în gură un cățel de ai, în ziua de Sf. Gheorghe vei putea vedea cu ochii pe strigoi cînd iau laptele de la vacile oamenilor. în ajunul sărbătorilor mari, ca în ajunul sfintelor Paști, dacă vei mînca cîțiva căței de ai, nu te teme că-ți va mînca strigele inima. Cînd se naște un copil, se împlîntă în pragul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfintelor Paști, dacă vei mînca cîțiva căței de ai, nu te teme că-ți va mînca strigele inima. Cînd se naște un copil, se împlîntă în pragul ușii un cuțit și se pun în leagăn două ace ca să se împiedice strigoii să se apropie să ia copilul. Strigoiul e dezgropat la cumpăna nopții, cînd dorm apele, dus într-o pădure, unde fie e ars cu totul, fie i se arde numai inima. Cenușa se aruncă pe apă de rîu. (Gh.F.C.) Cei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ai, nu te teme că-ți va mînca strigele inima. Cînd se naște un copil, se împlîntă în pragul ușii un cuțit și se pun în leagăn două ace ca să se împiedice strigoii să se apropie să ia copilul. Strigoiul e dezgropat la cumpăna nopții, cînd dorm apele, dus într-o pădure, unde fie e ars cu totul, fie i se arde numai inima. Cenușa se aruncă pe apă de rîu. (Gh.F.C.) Cei care deoache se fac strigoi. (Gh.F.C.) Strigoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ia copilul. Strigoiul e dezgropat la cumpăna nopții, cînd dorm apele, dus într-o pădure, unde fie e ars cu totul, fie i se arde numai inima. Cenușa se aruncă pe apă de rîu. (Gh.F.C.) Cei care deoache se fac strigoi. (Gh.F.C.) Strigoi se face ăla de se naște cu perdea sau cămeșă pe cap. Cînd moare, înainte de îngropă ciune, trupul se leagă cu un rug, i se pune mei în nas și în gură și i se înfige o andrea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Strigoiul e dezgropat la cumpăna nopții, cînd dorm apele, dus într-o pădure, unde fie e ars cu totul, fie i se arde numai inima. Cenușa se aruncă pe apă de rîu. (Gh.F.C.) Cei care deoache se fac strigoi. (Gh.F.C.) Strigoi se face ăla de se naște cu perdea sau cămeșă pe cap. Cînd moare, înainte de îngropă ciune, trupul se leagă cu un rug, i se pune mei în nas și în gură și i se înfige o andrea în buric
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu perdea sau cămeșă pe cap. Cînd moare, înainte de îngropă ciune, trupul se leagă cu un rug, i se pune mei în nas și în gură și i se înfige o andrea în buric, că acolo îi stă puterea. (Gh.F.C.) Strigoiul are cap de om, picioare de cal și coadă. (Gh.F.C.) Morții care se fac strigoi se îngroapă cu fața-n jos. (Gh.F.C.) Dacă unul din neam s-a făcut strigoi, să se bea din apa în care s-a pus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un rug, i se pune mei în nas și în gură și i se înfige o andrea în buric, că acolo îi stă puterea. (Gh.F.C.) Strigoiul are cap de om, picioare de cal și coadă. (Gh.F.C.) Morții care se fac strigoi se îngroapă cu fața-n jos. (Gh.F.C.) Dacă unul din neam s-a făcut strigoi, să se bea din apa în care s-a pus pămînt de pe mormîntul mortului. (Gh.F.C.) Studiniță Dacă are cineva studiniți*, în urma căreia putrezesc gingiile și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o andrea în buric, că acolo îi stă puterea. (Gh.F.C.) Strigoiul are cap de om, picioare de cal și coadă. (Gh.F.C.) Morții care se fac strigoi se îngroapă cu fața-n jos. (Gh.F.C.) Dacă unul din neam s-a făcut strigoi, să se bea din apa în care s-a pus pămînt de pe mormîntul mortului. (Gh.F.C.) Studiniță Dacă are cineva studiniți*, în urma căreia putrezesc gingiile și miroasă rău, e bine a fierbe cu apă nădușit într-o oală cimbrișor, să ție
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va băga un cățel de ai și un ban de zece creițari* în gură, și apoi îi va tăia capul și-l va păstra pînă în dimineața sfintelor Paști, cînd trebuie dus la biserică în pălărie, atunci oamenii ce sînt strigoi vor veni la cel cu capul de șerpe și vor încerca să-l înceluiască* de la el și-l vor ispiti, că de unde are el pana aceea așa frumoasă. Se crede [că], dacă mușcă vreun șerpe pe om, apoi să intre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici, om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un sicriu. Mi s-a spus că e nelocuit, așa că mi-am mai revenit. Se făcuse 4 și jumătate. Am ațipit. După nici cinci minute, ceva mi-a trecut pe la picioare. Am înghețat mă gîndisem, drept să spun, la un strigoi. Mi s-a explicat că era, dimpotrivă, o găină! (care nu era destinată copîrșeului, ci... oalei din Capitală). M-am resemnat și cu asta. Dar după alte cîteva minute, am simțit altă arătare sărind prin microbuz. N-am mai rezistat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
diferite a uneia și aceleiași teme. Ce-i paralizează deopotrivă pe hangiul Stavrache, pe Leiba Zibal, pe Leonida...? Un revenant, un mort viu (ca fratele farsor ce revine cu o surpriză pregătită din timp: scrisoarea decretîndu-l mort e ...plastografie), un "strigoi în întunerec", luat în litera manifestării lui, terifiante pentru ascultător, sau un... "goi" amenințător de cu vreme (Gheorghe). Iminența confruntării între protagonist și temutul agresor mal ... entendu, neauzit cum trebuie, cere o rapidă înțelegere. Comică devine în jocul consorților insomniaci
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
agresor mal ... entendu, neauzit cum trebuie, cere o rapidă înțelegere. Comică devine în jocul consorților insomniaci, care caută explicația, neîntîrziat, în gazetă și citesc à la lettre metaforismul stupid al retoricii zilei: <<Reacțiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pîndă ascuțindu-și ghearele și așteptînd momentul oportun pentru poftele ei antinaționale.>> Zarva și "zavera" confundate, acești păcăliți omagiază eterna victimă comică. Ceilalți, doar nevinovatul (fatal însă) malentendu. Malentendu și... mal entendu, neînțelegere, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
să-i faci slujba pe plac. Pe dreptate și-ndesat Cu foc i-a pîrlit studenții De-au rămas numai pereții Pe ei să crească bureții Și să pueze brăbeții. Dracu să-i ia de ciocoi De hapsîni și de strigoi Să-și are pogoanele Înjugînd cucoanele. ” Auzită și culeasă de la İ . Bălă, din RÎpa de Zegujani. Pe cît se poate observa, nu toate sunt cîntece care să se cînte. Unele dintre ele fac referiri asupra unor stări sufletești de bucurie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
păroase", iar portretul Fătălăului este de sorginte baudelaireană, ca un reflex al esteticii urâtului: "Cu vreo câteva tuleie/ Mă, tu semeni a femeie,/ La sprânceană/ Fetișcană/ Subsoară/ De fecioară/ Ai picioare/ Domnișoare", "fătălăul" fiind o împreunare fabuloasă, mitologică, dintre un strigoi sau voievod, cu o trestie sau căprioară. Utilizând literar blestemele, poetul răzvrătit calcă peste tabuuri, ocara se prăvălește infernal, în unele poezii sau în pamflete. În insolitele Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între violențe și galanterii de mahala
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de cum te-o vedea/ Ca din vânt rămâne grea". Numai că erotismul fătălăului este demonic și poetul caută o explicație a originii sale: "O fi fost mă-ta vioară/ Trestie sau căprioară/ Și-o fi prins în pântec plod/ De strigoi de voievod?" Sau poate se trage dintr-o "făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de-omăt". În finalul poeziei este schițat portretul unui hoț cu însușiri mitice. Făptura prezentată până acum avea o alcătuire
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
solitudinea lui. EMINESCIANISMUL Mihai Eminescu este "omul deplin al culturii românești" (Constantin Noica), este "însăși structura omului universal" (Mircea Eliade). Intenționa să scrie o epopee națională începând cu Dragoș Vodă și mitul lui Zamolxe: Gemenii, Memento mori, Rugăciunea unui dac, Strigoii, Dragoș Vodă, ciclul Mușatinilor. În poezia eminesciană identificăm teme și motive populare: Călin-Nebunul, Revedere, Ce te legeni, Luceafărul, dar și o natură eminesciană: Sara pe deal, Dorința, Mai am un singur dor, Revedere, Luceafărul. Limbajul eminescian valorifică lexicul popular arhaic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în spectacolul cosmic, în trei ipostaze: cosmogonică, sarcastică, elegiacă (Scrisoarea I, Rugăciunea unui dac, Luceafărul, La steaua). Modelat de un spirit romantic al veacului, Eminescu a văzut istoria în diferite feluri: panoramă a deșertăciunilor (Memento mori), mister al etnogenezei (Decebal, Strigoii), spațiu al pasiunilor grele (Gruie Sânger), timp de manifestare a geniului politic (Scrisoarea III), succesiune de civilizații și societăți. E o viziune a "romanticilor roși de melancolii" (G. Călinescu), care au ilustrat răul în lume, în tablouri sociogonice, au reliefat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este o sinteză a spiritului autohton, în primul rând, prin elogiul valorilor istoriei naționale. Poetul a schițat proiectul unei epopei naționale, începând cu Dragoș-vodă, a valorificat mitul lui Zalmoxe (Gemenii, Memento mori, Rugăciunea unui dac), a reliefat epoca migrațiunii popoarelor (Strigoii), mitul descălecării (Dragoș-vodă), spațiul voievodal (ciclul Mușatinilor), patriotismul (Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!; Doina), antiteză între trecutul glorios și falsul patriotism al contemporanilor (Scrisoarea III); idealurile Revoluției de la 1848 (Mureșanu, Geniu pustiu), individualitatea etnică, destinul neamului (Publicistică ). Alte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]