3,542 matches
-
Airinei ș.a., Introducere în informatica economică, Editura Sedcom Libris, Iași, 1999, p. 49. Sarcinile mai puțin structurate, gen pregătire și preluare date, revin componentelor manuale sau sistemelor expert. Sistemele informatice clasice au avut în vedere mai ales operațiile repetitive, bine structurate, respectiv prelucrarea datelor, stocarea și gestionarea acestora pentru a furniza informații pertinente. Ulterior, prin sisteme suport pentru decizii și, mai apoi, prin sistemele expert, interpretarea rezultatelor obținute și, în mod efectiv, luarea deciziilor au făcut obiectul integrării în sistemele informatice
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
rapoarte mai sumare, ad hoc, neprogramate și previzionale, ca și date externe pentru susținerea planificării nestructurate și a responsabilităților de conducere generală a activității. Nivelul operațional necesită rapoarte interne regulate, ce conțin date detaliate, actuale sau istorice pentru susținerea controlului structurat al operațiilor cotidiene. În procesul decizional este necesară atât gestionarea informațiilor istorice, cât și a celor de previziune. Informațiile previzionale ajută conducerea să definească tendințele viitoare și impactul acestora asupra deciziilor care trebuie adoptate, în timp ce informațiile istorice permit analiza performanțelor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de creativitate, competență, învățare, comunicare; aspectele referitoare la cunoaștere capătă un rol esențial în afirmarea identității organizației, în asigurarea integrității și coerenței acesteia în termeni de structură, strategie și acțiune. Admițând că organizațiile devin inteligibile prin explicarea modului cum sunt structurate și, respectiv, cum funcționează spre a-și atinge obiectivele, devine posibilă identificarea de caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere prin încadrarea lor în tipologii asociate fiecăruia din cele două criterii; primul se regăsește în succesiunea modelelor de configurații organizaționale, iar
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și un membru al Merton College, Oxford. footnote>, în 1966 și care le împarte în: cunoștințe explicite; cunoștințe implicite (tacite). Cunoștințele explicite sunt cele care pot fi identificate relativ ușor, pot fi codificate, modificate și vehiculate într-un mod bine structurat. Ele fac adesea subiectul comunicărilor formale. Cunoștințele explicite sunt publice în cea mai mare parte și pot fi elaborate proceduri oficiale pentru a permite accesul și valorificarea acestora, și care în sistemul administrației publice sunt bine delimitate. Cunoștințele implicite (tacite
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Olga Zaicik (apoi de Sanda Anghelescu). De la numărul 2 din 1974, casetă redacționala apare fără numele lui Matei Călinescu. Rubrici: „La Chronique des traductions”, „Comptes rendus”, „Kaléidoscope”, cărora li se adaugă, din 1978, „Perspectives et confluences”. Numerele, tematice, sunt bine structurate, adunând în jurul unui subiect somități în materie, atât autohtone, cât și străine. Sunt abordate domenii diverse, de la stilistica la retorica, de la istorie literară la estetică. Aceasta face că lista colaboratorilor să fie bogată și să nu lipsească din ea aproape
CAHIERS ROUMAINS D’ÉTUDES LITTÉRAIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]
-
succes, fiecare dintre noi și-a întemeiat o familie și are o carieră. Poți vedea, știi, că toți au trei copii, patru copii, toți au familii și meserii respectabile. Ar trebui subliniat faptul că povestea Sarei este relativ mai bine structurată decât a celor mai multe dintre femei. Viața ei e stabilă până la momentul în care intră la liceu, moment pe care ea îl percepe ca fiind „un fel de salt”. Traiectoria începe să progreseze rapid în perioada liceului. Continuă să urce, oarecum
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
reflectă preferința mea pentru un criteriu obiectiv (și oarecum arbitrar) ce corespunde, mai mult sau mai puțin, împărțirii pe etape făcute chiar de participanți. Participanților li s-au pus patru întrebări-standard la fiecare etapă a vieții (vezi capitolul 2). Natura structurată a procedurii a asigurat existența unei oarecare asemănări între interviuri, mai cu seamă în procesul de evidențiere a categoriilor. Cu toate acestea, aveau să apară diferențe între intervievatori în ceea ce privește formularea întrebărilor, manevrarea interviului și măsura în care instrucțiunile au fost
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
stare de veghe, adică sub controlul conștientului, care, la rândul său, provine din reprezentarea de cuvinte. Trecerea de la un mod de reprezentare la altul este periculoasă. În vis, există puține cuvinte sau chiar deloc. Niciodată, în orice caz, un dialog structurat. În realitate, în schimb, modul de comunicare cel mai utilizat este verbal. Prin urmare, când dorim să interpretăm un vis, este necesar să trecem de la registrul vizual și senzorial la registrul verbal, ceea ce nu este lipsit de dificultăți. 2. Condensarea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
simultan mai multe programe. Trece de la unul la altul fără să observe, dar e conștient de rolul său și de situarea socială în care trăiește. S-a observat că lectorii obiectivi (cei care citesc programe mai mult sau mai puțin structurate) sunt, în genere, cei care au responsabilități la nivelul familiei, sindicatului, politicii, profesiei. Studiile arată că acești oameni au tendința de a-și alege opțiunea după subiectul textelor, după titlu, în măsura în care titlul furnizează informație documentară asupra conținutului. Acești cititori sunt
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
privind fructificarea ocaziilor, întâlnirilor neașteptate, dar profitabile (întrucât nu totul se știe dinainte la ce se ajunge); a structura și a apropria hermeneutici de înțelegere a ceea ce se acaparează ca informație. Educatul trebuie să-și încorporeze cunoașterea într-un mod structurat, structurile generându-se continuu și progresiv în funcție de specificul fluxului informațional și de tehnicile implicite de ordonare transmise latent de acestea. Noile tehnologii transformă unele reguli ale formării, dar nu aduc fericirea pe pământ, realizând salturi miraculoase ale educatului în universul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a fi scopul noului parcurs educativ. Sugerăm, în continuare, câteva caracteristici ale conținuturilor instrucționale de tip e-learning. 1. O primă caracteristică a cunoașterii de acest tip rezidă în granularitatea și secvențialitatea acesteia. Cunoașterea didactică, principal referențial de accesat, este astfel structurată încât să existe o anumită independență a entităților care o compun, dar să propenseze și o anumită solidaritate a întregului. Elementele de conținut se decelează astfel încât să existe o suficientă autonomie a acestora, dar și o dependență specifică la un
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de Proces din Universitatea Politehnică București (director de proiect fiind prof. dr. ing. Valentin Pleșu). 5.7. Portofoliul digital În mod tradițional, prin portofoliu înțelegem o colecție din produse ale activității elevului, selectate de el însuși sau sub conducerea formatorului, structurate și semnificate didactic în mod corespunzător. Portofoliul oferă o imagine completă a progresului înregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp pentru care a fost proiectat, prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. Acesta este un fel de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un formator exterior diminuându-se sau chiar dispărând. Înainte de toate, învățământul la distanță conduce la o diminuare a contactelor dintre profesori și studenți, dintre instituția de învățământ și principalii săi beneficiari - educații. Studenții vor deveni destul de independenți, utilizând materiale didactice structurate expres în acest scop: suporturi scrise, CD-uri, casete video sau audio, dischete. Sub aspect formal, se vor constitui noi forme de generare a învățării: tutorate, forumuri de discuții, situații de simulare, exerciții pe cont propriu, studiu individual etc. În
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
strategii, al unei acțiuni orientate, planificate, vizând obținerea unui rezultat [Ă] un dispozitiv este o instanță, un loc social de interacțiuni și de cooperare posedând intenții, funcțiuni și modalități de interacțiuni proprii. Economia unui dispozitiv [Ă] se sprijină pe organizarea structurată a mijloacelor materiale, tehnologice, simbolice și relaționale, naturale sau artificiale, care modelează, pornind de la caracteristicile proprii, comportamentele și conduitele sociale, cognitive, afective ale subiecților. (Perayra, 2000, p. 22) Termenul dispozitiv este un nou construct teoretic ce susține epistemologic și fundamentează
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cele mai noi date ale cunoașterii; costurile (de timp, de bani, de resurse etc.) ale reformării sunt relativ mici, comparativ cu alte forme „consacrate” de realizare a educației. Actul educativ încetează a mai fi un proces omogen, continuu, disciplinat și structurat. Educația se pulverizează într-o multitudine de unități de timp și de loc. Înveți fragmentar, cât vrei și când ai chef. Unitățile de curs, cu caracter autoformativ, pot fi „atacate” prin mai multe locuri (prin informații detaliate, prin sinteze, prin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
variată (multilaterală), cu introducerea specializării (pregătire de bază pentru concurs) la timpul oportun, efectuată în etape și bazată pe o structură a performanței ce concordă cu dezvoltarea și maturizarea tinerilor; 4. antrenamentele și concursurile pentru copii și juniori, trebuie astfel structurate încât să determine la aceștia plăcerea de a se antrena și concura (promovarea unui talent înseamnă în primul rând menținerea lui); 5. antrenamentele și concursurile trebuie adaptate procesului individual de dezvoltare și maturizare a copiilor și juniorilor (specializarea prematură poate
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
prin formarea unora noi. 1.3. Sensuri moderne ale conceptului de disciplinătc "1.3. Sensuri moderne ale conceptului de disciplină" Bogăția semantică a conceptului de disciplină trece însă dincolo de sensurile amintite. Din perspectivă epistemologică, disciplina poate să însemne: un domeniu structurat al cunoașterii care posedă un obiect propriu de studiu, o schemă conceptuală, un vocabular specializat, precum și un ansamblu de postulate, de concepte, de fenomene particulare, de metode și legi (Legendre, 1993, p. 378). În același dicționar este menționată și o
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
puțin pe asimilarea de informații cât mai numeroase și mai mult pe formarea unor competențe în măsură să-i asigure tânărului premise cât mai solide pentru succesul personal, social și profesional. Integrarea conținuturilor învățării, înțelese ca suport informațional organizat și structurat pedagogic, este dintr-un anumit punct de vedere o primă treaptă, mai simplu de realizat. Conținuturile se structurează, de regulă, în jurul unor concepte și principii, iar integrarea apare sau este facilitată atunci când acestea au o dimensiune transversală. Învățarea centrată pe
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
formează competențe acționale. Acest gen de cunoaștere poate fi aplicat direct la anumite sarcini; din punctul de vedere al învățării, sunt implicate de regulă mai multe simțuri și nu se învață atât conținuturi, cât proceduri. Prin procedură înțelegem un ansamblu structurat și progresiv de acțiuni și decizii care conduce la îndeplinirea unei sarcini/rezolvarea unei probleme. Modelele mentale și de învățare specifice cunoașterii procedurale sunt centrate pe o finalitate clară (obiectiv de îndeplinit). Cunoașterea procedurală este de cele mai multe ori de tip
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a curriculumului și de organizare a instruirii ce dezvoltă simultan atât strategiile de rezolvare a problemelor, cât și bazele cunoașterii disciplinare. Elevii sunt plasați în rolul activ de „rezolvatori de probleme”; ei se confruntă de regulă cu o problemă insuficient structurată, care oglindește aspecte reale ale vieții cotidiene. Reflectând în bună măsură modul firesc de „funcționare” a gândirii, învățarea bazată pe probleme își propune să-i aducă pe elevi în situația de a identifica și găsi soluții pentru probleme contextualizate, utilizând
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
referă la posibile decalaje intervenite În procesul de democratizare de la nivel regional (Strategia de Securitate Națională a României, 2001, pp. 4-7). Dincolo de aceste influențe non-realiste, se remarcă și interesul preluat din documentele similare occidentale pentru fenomenul globalizării, așa cum este el structurat sectorial, accentul căzând asupra interdependenței și interoperabilității crescute. În strânsă legătură se dezvoltă și implicarea României În mod activ În diverse instituții internaționale al căror rol la nivel sistemic și subsistemic se manifestă ca fiind din ce În ce mai important pentru securitatea națională
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
preponderent obiectiv (Cântec de hamal în port, Salahorul, Accidentul, Cartier muncitoresc). Versul, influențat de tehnica lui Aron Cotruș, este liber, ritmat de repetiții și de rime sau asonanțe interioare. Lirismul subiectiv precumpănește în volumul Eu și Dunărea, un poem unitar, structurat ca jurnal al unei călătorii de-a lungul fluviului și, totodată, în propria memorie. Versurile rețin prin contrastul dintre elanurile vitaliste și notele melancolic-meditative. Orientarea spre proza de analiză, predominantă în etapa uceniciei literare a lui B., va fi în
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
Barbu Ogriziș din nuvela În urma banchetului, cuprins de o ură nestăpânită, îl pândește fără încetare pe vărul său înstărit, până când, umilit de mărinimia acestuia, se sinucide. Obsesia inculcată personajelor pare să alimenteze abundent inspirația lui B. Nuvela cea mai bine structurată este, poate, Sfârșitul dascălului Pavel, în care dascălul unei biserici de oraș, un om altminteri destul de onest, se simte ispitit să o prade în toiul nopții. Totul se relevă aici la nivelul sugestiei, care orientează aproape toate imaginile. Atmosfera, susținută
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
narator, astfel încât memorialul oglindește o lume diversă, cu scăderile și, mai rar, cu însușirile ei. Vârtejul „lazaretului” sugerează, prin sine însuși, un generos mesaj umanist. A doua carte, Vin apele!, are o compoziție mai eterogena, reunind amintiri din copilărie, unele structurate că autentice nuvele, portrete și peisaje, precum și eseuri privitoare la istoria, geografia și folclorul regiunii natale. Românul postum Muschetarii în Balcani stă mărturie pentru eforturile lui B. de a ieși din spațiul confesiunii. Subiectul și personajele aparțin experiențelor din perioada
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
Strategii: • Inițierea și susținerea unor campanii multianuale de Informare, Educare, Comunicare care să adreseze determinanții comportamentelor la risc. • Folosirea canalelor convenționale: mass-media, precum și a canalelor neconvenționale de comunicare pentru a transmite informația la cât mai mulți tineri. • Transmiterea în mod structurat a informației către tinerii încadrați în serviciul militar sau direct la locurile de muncă ale acestora. • Implicarea tinerilor în elaborarea și implementarea programelor care le sunt destinate. • Crearea și dezvoltarea de parteneriate între parteneri guvernamentali, neguvernamentali și privați. • Realizarea unui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]