1,237 matches
-
șefu', întrebă Hudson. Ce-i cu misiunea asta? ― Așa, întări Frost șorbăcăind în ceai. Știu numai că m-am îmbarcat așa repede că nici n-am apucat să-mi iau rămas bun de la Myrna. Rangul doi Wierzbowski ridică o sprânceană stufoasă ― Myrna? Parcă o chema Leina? Frost șovăi. ― Leina, asta a fost acum trei luni. Sau șase? ― Avem de îndeplinit o misiune de salvare, declară Apone gustând cafeaua. O să găsim în mod sigur niște fete frumoase de coloni care abia așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
am aplecat peste cutia luminoasă și, printre pete sau poate chiar din ele, din alăturarea lor care acum nu mai era întâmplătoare, am observat cum apare chipul unei fete. O tânără, poate brunetă, poate roșcată, cu gura cărnoasă și sprâncene stufoase peste ochii larg deschiși. Mai mult nu se zărea, dar suficient cât să-ți dai seama că, la epoca ei, sucise niște minți. Un fel de țigancă rasată, trecută prin saloanele cine știe cărui boier norocos. „Peste asta și-a pictat Luchian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
format A4, la 2000 de semne pe pagină. Standard.“ „Schimbă corpul de literă și hai să citim odată!“ Mihnea a selectat Times New Roman, a dat „Ctrl A“, mărime 10, apoi „Enter“. Codițele și cârlionții au dispărut. Fraza era tot stufoasă, dar acum măcar se putea citi. În mintea madamelor, eram un Doctor Moreau al sectorului 6, mereu în căutare de victime pentru o grefă sau un transplant; chirurg abil, îmi îmbrobodisem iubita, silind-o să-și petreacă mai bine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
niște hoteliere amorfe și plictisitoare, îmbrăcate aseptic, în craci tubulari, albi, de dispensar. Iarna, făceau zig-zaguri prin cameră în ciorapi flaușați, trași peste dresurile groase de flanelă și înghesuiți în sabotul spitalicesc, cu talpă de tanc. Ochiul patina pe materialul stufos: alb, negru, iar alb, acoperind toate formele și deteriorând plăcerea. În timp ce eu le cercetam în intimitatea laboratoarelor, eram la rândul meu urmărit. Un etaj mai sus, asistenții de la băi și nămoluri scoteau în pauze capul pe geam și studiau blocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de argint, verzui, cu arome de fier și mentă. Plonjase de la etaj și cufărul striat, cu capac din rafie și clapete aurii, în care bunica Aneta își îndesa pernele dolofane și răcoroase (exact cum îmi plăceau mie) și-o plapumă stufoasă de lână. Ultimul pe listă rămăsese șifonierul, sprijinit pe șase picioare în formă de gheare: o arătare masivă, astupând jumătate din cameră, în așteptarea evacuării. În mijlocul ei coclea o oglindă întinsă până în tavan, atacată sub geam de fractalii oxizilor; steluțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
despre trecut și pe măsură ce își șlefuiește optica teoretică prin prisma căreia interpretează datele brute ale trecutului. * Aparatul bibliografic este structurat în oglindă cu aparatul conceptual utilizat în corpul teoretic al lucrării. Pentru a maximiza claritatea și a ușura navigarea prin stufosul aparat bibliografic, lucrările menționate au fost împărțite în două mari categorii: a) avangarda reflecției social politice și istorice românești, secțiune în care sunt grupate operele care au pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
subînțeles din spate spre acesta și astfel ieși nu fără un oarecare aplomb. Domnul intrat era înalt, de vreo cincizeci și cinci de ani sau poate chiar mai mulți, destul de corpolent, cu fața roșie, cărnoasă și buhăită, încadrată de favoriți stufoși și cărunți, cu mustăți, cu doi ochi mari, destul de bulbucați. Înfățișarea i-ar fi fost destul de prestantă, dacă n-ar fi avut în ea ceva degradat, uzat, chiar murdărit. Era îmbrăcat cu o redingotă veche, cam roasă pe la coate, cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu mai cânta. Poate că deja nu mai era nimeni în parc; cu siguranță, era cel puțin unsprezece și jumătate. Noaptea era liniștită, caldă, luminoasă, una dintre nopțile albe ale Petersburgului de la începutul lui iunie, dar în parcul cu copaci stufoși, umbroși, pe aleea unde se afla el, era întuneric aproape de tot. Dacă i-ar fi spus acum cineva că e îndrăgostit, că iubirea îi e pătimașă, ar fi respins acest gând, poate chiar cu furie. Și dacă acel cineva ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
după cum aparține unuia din cele 4 tipuri temperamentale clasice; melancolic, flegmatic, coleric și sangvin. Facem precizarea că ne-am oprit la această clasificare a tipologiei Întrucât este mai ușor de Înțeles, este mai aproape de realitate și mai ales ocolește maniera stufoasă și amalgamată de abordare a comportamentului uman pe care psihologii moderni, Îndeosebi materialiști, o folosesc. Din acest punct de vedere; cel mai pașnic va fi melancolicul, care prin natura lui nu poate și nu va fi niciodată agresiv sau violent
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
îndreaptă din nou pașii spre casă. De pe treptele casei zărește o femelă sconcs urmată de o întreagă coloană de pui, căutând mâncare în lăzile de gunoi: își vâră botul subțire într-o cutie de smântână, își lasă-n jos coada stufoasă, nu-i e teamă. Deși, aparent, este o altă imagine a dezolării, cu animale căutând hrană la gunoi, felul cum se-nșiră cuvintele pentru a descrie mișcarea femelei neînfricate creează o imagine puternică, pozitivă, ce înviorează atmosfera. În "Amintiri despre
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a fost înlesnit de lipsa unei temelii postindustriale, având rapiditatea de răspândire caracteristică oricărei forme fără fond, care, la drept vorbind, în România, s-a așezat temeinic pe o tradiție de două veacuri. Lucian Sârbu, comentând, pe internet, reacțiile la stufoasa carte a lui Patapievici, Omul recent 84, scria în 2002 că sub raportul "relativizărilor" (dimensiune a canonului postmodernist), "România a fost în ultimii 12 ani cea mai postmodernă țară de pe pământ". Din păcate, o postmodernitate "malignă", care a permis politicienilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
un Centru, cu atât mai puțin un centru al acestei lumi, dat fiind că nu e prezent decât prin energiile divine create. Spre a transborda aceste dificultăți ale "diferenței ontologice", postmoderniștii trebuie să facă uimitoare ocoluri speculative, nu mai puțin stufoase decât ale vechii metafizici. Unii dintre ei sunt adevărați campioni ai noii sofistici. Jacques Derrida pare să fie cel mai ilustru dintre ei. Marea strădanie a lui Derrida este să susțină, în absența Grund-ului, cum poate exista ceva nou
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Mihály. În schimb, bărbații de rând nu mai au, de obicei, aceeași Înfățișare plăcută, Jókai constatând doar faptul că ei poartă plete lungi și negre, prinse uneori În mai multe cozi, cu fețe arse de soare, mustăți lungi și sprâncene stufoase. În cazul În care acești bărbați sunt prezentați și ca autori ai unor fapte reprobabile, cum este cazul În scrierile despre confruntările din 1848, ei sunt redați În descrieri fizice și mai Întunecate, respingătoare, „cu fețe murdare și sălbatice”. În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
calcul aici obiectele și stările de lucruri din mediul fizic comun emițătorului și interpretului, elemente aflate În conexiune semantică cu gândul pe care emițătorul dorește să-l comunice interpretului; ele Îi vor permite emițătorului să producă, În locul unor construcții lingvistice stufoase și, uneori, ambigue, datorită polisemantismului cuvintelor, o serie de semne non verbale care să facă trimitere În modul cel mai direct la anumiți referenți mai ușor identificabili prin alte categorii de semne decât cele lingvistice. În loc să producă fraza complexă și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
că identificarea unor forme de activitate extracurriculară pune un plus de eficiență muncii de educare a creativității elevilor. Se știe că deseori învățătorii antrenează destul de puțin elevii în acțiuni inedite, de creație, invocând de obicei lipsa de timp pentru parcurgerea stufoaselor programe școlare. Așa că mediul educațional este cel care impune tot mai multe stereotipuri și reguli, care nu fac altceva decât să limiteze sau chiar să interzică manifestarea potențialului creator. Atunci când elevul, chiar și în orele de educație plastică se întâlnește
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
entitate holografică (fiecare parte păstrează similitudini cu întregulă; 4.Ă Universul este o entitate fractală, fiind fundamentată pe o serie de modele de bază, alcătuind o ordine ascunsă.. Modelul Standard descrie particulele elementare și comportamentul acestora, fiind un model destul de stufos, ajuns se pare, în prezent, într-un fel de fundătură. Gravitonul, gluonii și bosonul Higgs, particule prezise de acest model, nu au fost observate deloc până la ora actuală, cu tot efortul financiar, uman și tehnologic considerabil. Unii savanți, simțind pericolul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
acțiunilor de combatere brutală, omițîndu-se rolul lor în echilibrul ecosistematic. Rozătoarele mai caracteristice acestei zone sunt: veverița (Sciurus vulgaris), șoarecele scurmător (Clethrionomys glarealus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), pârșul mare (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedulla). O frecvență apreciabilă o au iepurii (Lepus europaeus), care ating aici o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a unei opere de artă, cf. Noul DEX, Ed. Litera, București 2011. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 80 stufoase, doi ochi scrutează peste grupul celor trei tineri, o dragoste duioasă pentru trupul neînsuflețit al celui căruia îi susține aproape el singur toată gre‑ utatea. Obrajii, buzele, nasul puternic, barba bătrânului Iosif, toate vorbesc despre o deznădejde resemnată în urma unor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
uneori, disocierea punctului de vedere al autorului de cel la care se face apel pentru a consolida argumentația propriu-zisă, îngreunând chiar actul de lectură. Probabil, la o viitoare ediție esențializată, autorul va renunța la o parte din aceste citate prea stufoase, facilitând urmărirea și punerea mai bine în lumină a viziunii sale originale. Lucrarea domnului Mihail Diaconescu excelează prin rigoare demonstrativă, logică argumentativă filocalică, erudiție și rafinament al scriiturii. Bazat pe o vastă bibliografie, acest tratat despre estetica Ortodoxiei, conceput într-
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
zone ale țării. Pentru că noul stil artistic era o noutate ce începea să prindă contur, Arta Naivă intră și în atenția cineaștilor. Regizorul Titus Mesaroș realizează în anul 1972, în studioul „Alexandru Sahia”, filmul de scurt metraj „În pădurea cea stufoasă”, protagoniștii filmului fiind: Ion Măric, Ghiță Mitrăchiță, Alexandrina Lupașcu-Debreczeni și Ion Niță Nicodin. Renumitul film al artiștilor naivi obține trei mari premii: premiul C.C.E.S., premiul pentru regie al A.C.I.N. și un premiu la Festivalul Filmului Vesel de la Viena, 1973
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 65, 68; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 44; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 90, 91, 212. Filmul documentar, Pădurea cea stufoasă, realizat de regizorul Titus Mezaroș la Studioul Al. Sahia, 1972, care a obținut cinci premii internaționale. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Ea înțelege să comenteze mai mult decât să reconstituie, să
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Ed. ProPlumb, Bacău, 2008; Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74. Despre activitatea sa artistică în anul 1972 studioul cinematografic „Sahia” a realizat filmul documentar „Pădurea cea stufoasă”, regizor Titus Mesaroș; în 1973, cineclubul „Unirea” realizează filmul de scurt metraj „Ion Măric”, , regizor Lucaveschi, iar aceiași echipă în 1977 filmul documentar „Pictorul satului”. Lucrare publicată: Albumul Ioan Măric, Ed. Vicovia, Bacău, 2008. Lucrări în instituții: Galeria de Artă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 82; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 102, 103, 213. Despre activitatea sa artistică în anul 1972 studioul cinematografic „Sahia” a realizat filmul documentar „Pădurea cea stufoasă”, regizor Titus Mesaroș. „Pictura lui Mitrăchiță pleacă de la nevoia de a retrăi emoțiile lecțiilor de istorie din puținii săi ani de școală, de a reînvia imaginea căpătată atunci despre eroismul legendar al unor Mihai Viteazu sau Tudor Vladimirescu, pe care
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 18, 19, 216; Mihai Vintilă 101 pete de culoare, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2005, pag. 48. Despre activitatea sa artistică în anul 1972 studioul cinematografic „Sahia” a realizat filmul documentar „Pădurea cea stufoasă”, regizor Titus Mesaroș. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Ion Niță Nicodin - Haita Ulei pe pânză „Dar orice încercare de clasificare ar ignora unitatea de viziune a acestui artist, ce nu se
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), ariciul (Erinaceus concolor), rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), dar și liliacul de scorbură (Nyctalus noctula). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de studiere
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]