1,313 matches
-
când afișau „principii” cu totul opuse. Sub aparența sa conciliantă, rămânea neclintit În refuzul unor „impertinențe” ale pragmatismului. Despre un tânăr debutant talentat putea vorbi cu aceeași Însuflețire ca despre un nou sau vechi mare autor, tocmai descoperit; febră, nostalgie, stupoare puteau stârni cărțile În mult mai mare măsură decât orice eveniment major sau doar scandalos al actualității planetare; ființe familiare și importante erau cuvintele, dar marile cuvinte ale marilor firme de logocrație publică nu Îl interesau deloc. Iau din raft
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
sumbre zile. * Curând, am Început, Într-adevăr, să ne risipim câte unul, Într-o altfel de Lume de Apoi și de Dincolo decât cea În care Sorin se refugiase. Dintre toți, eu aveam să ajung, fără să-mi pot depăși stupoarea, tocmai În America din care el se Întorsese extaziat, cu câteva luni Înainte de moarte, fără a bănui că aducea cu el, În el, inexorabila condamnare. Vorbea cu un nemaiîntâlnit, nici măcar În cazul său, entuziasm, despre fabuloasa călătorie În fabuloasa țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
cele câteva minute ale Împleticitei conversații, am convenit asupra unei scurte, da, scurte Întâlniri de limpezire. A fost scurtă, Într-adevăr, și Îmi amintesc exact felul În care am rezumat fostei mele prietene ceea ce se Întâmplase. Am citit o anume stupoare În tăcerea interlocutoarei, a cărei replică nu Îmi contrazicea argumentele. În final, mi-a propus să reiau, oricât de sporadic, colaborarea. N-aș fi putut promite nimic, mi se părea că greșelile publice trebuie corectate public. Aveam să aflu, imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
de provincie, ca din pământ, Îți apare În fața ochilor Omul Roșu. El te ține mieros de vorbă, nu-ți ia nimic, nu-ți dă nimic și dispare la fel cum a apărut. Și de-abia după dispariția lui constați cu stupoare că ceva lipsește. Scotocești bagajele, Îți controlezi portmoneul, numeri banii, te pipăi, dar nu-ți lipsește nimic. Ba, dimpotrivă, ai ceva În plus. Senzația că Îți lipsește ceva. Și scormonirea lucrurilor reîncepe, cu Îndârjire, până la epuizare. Ca și cum ai tăinui ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dezbrăcăm în fața morților. Nu mă uit la trupurile celorlalți, ci țopăi în draci, ca un popândău, în vârful picioarelor, încercând să-mi scot cracii din chiloți până să apuce careva să se binocleze la ei căci, spre jalea mea, spre stupoarea mea, spre disperarea mea, descopăr de fiecare dată pe fund o dâră palidă și subțire de rahat. Ah, doctore, mă șterg și mă tot șterg, nu glumă, ștersul îmi ia la fel de mult timp cât căcarea, ba poate chiar mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Nu te opri! Așaaa! Daaaa!" Cu infinite precauții, Manfred apasă pe clanță. Îndepărtează câțiva milimetri ușa de canat. Se oprește o clipă, apoi împinge brusc. Năvălesc în cameră cu forța unei divizii blindate, dar se opresc având întipărite pe față stupoarea cea mai adâncă, complet nepregătiți pentru spectacolul din fața lor. Dintr-un fotoliu uzat, așezat lângă fereastră, Matolea "Șiș" îi fixează nemișcat cu privirea. Mâna stângă o ține pe burtă iar cealaltă întinsă în dreapta, pe lângă fotoliu, aproape atingând podeaua. Ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Tartorul bolșevic, până acum neînfrânt, iese umilit așa cum nu crezuse niciodată că poate fi posibil. Hotărât lucru, un bărbat adevărat ofițerul român! Chiar dacă nițel țicnit. Un rând de băutură gratis la toată lumea! Casa face cinste! După un scurt moment de stupoare, gesturile caritabile nu stăteau în firea cârciumarului, un cor de chiote vesele aproape că ridică tavanul. Din mulțime, Darie se îndreaptă spre masa unde Marius continuă să bea indiferent vin dintr-un pahar mare. Ce-i măi Novăcene? Să trăiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
au prezentat la ordinele dumneavoastră. Din spatele unei banale mese cu picioare de fier, imaginea mai mult decât neobișnuită a colonelului Pietrosu, adeptul vieții spartane, cu o țigară în colțul buzelor pe care mai mult o mestecă decât o fumează, produce stupoare și îngrijorare celor doi ofițeri. Efortul considerabil al comandantului să afișeze o aparență calmă nu poate să înșele pe nimeni. Sub zâmbetul degajat, indignarea este mai mult decât evidentă Poftiți mai aproape domnilor. În picioare, lângă el, maiorul Moga. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
spart se aude asemenea unei nuci zdrobite. Fără nici un țipăt, cel lovit cade pe spate, prins în spasme violente. Dâre late, roșiatice, inundă chipul alb ca varul. Aflat lângă telefon, transmisionistul se ridică pe jumătate cu o expresie de totală stupoare pe chip. Nu mai apucă să facă nici un gest. Este lovit puternic de către Nicky cu muchia palmei în beregată. Se prăbușește ca secerat la pământ. În cădere trage după el mica centrală telefonică care aterizează cu zgomot în capul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Sunt jurnalist. Jurnalist?! nu-și putu ascunde Arm mirarea. Da, jurnalist, confirmă el, nu este nimic neobișnuit în asta. Sper că nu ți-a crescut tensiunea arterială sau temperatura. Sper că nu te-ai îmbujorat la față... Pauză prelungită și stupoare maximă la celălalt capăt al net-ului. Apoi Arm replică mucalit, arătând că simțul umorului nu-i era nici ei străin: „Va să zică nu ești administrator de forum. Bravo!... Și m-ai lăsat să vorbesc, să tot vorbesc..., să bat câmpii
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
aurii și prevăzut cu invitații la dezbateri pe fondul muzical tumultuos al Odei Bucuriei. După ruptura dintre ea și Liviu, tot încerca să găsească în orice un prilej de evadare din situația deloc fericită în care se găsea. Aflase cu stupoare de relația dintre Liviu și Beatrice, o programatoare de la firma lui Liviu și realitatea aceasta făcuse țăndări toată lumea ei. Realizase însă foarte repede, privindu-și fetele, Crăița și Mădălina, ambele adoptate, că avea datoria să meargă mai departe. Ar fi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mine - ptiu, ptiu, dracul gol ! - în drum spre biserică (aveam această reputație pentru că fusesem văzută sărutându-mă cu un băiat la discoteca din sat). La câteva minute după începerea slujbei, Veta m-a tras deoparte și m-a întrebat cu stupoare de ce nu-mi făceam cruce. „Când vezi că noi ne facem cruce fă- ți și tu, că se uită toată lumea la tine !“, m-a îndemnat ea, privind în jur pe sub sprâncene. I-am promis că îmi voi face, deși nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de fereastră. Soarele e acolo, mă privește. Îmi era dor de mângâierea lui ușoară, transparentă, făcându-mă să simt că rădăcinile edenului pătrund prin bolta camerei mele, prin mine, umplându-mă cu lumina divină. Privesc fugar spre orizont. Constat cu stupoare că totul e mort: frunze, flori, rădăcini, până și acoperișul lumii ne învăluie în plumbul sau. Oare chiar atat de grăbita am fost, neatenta, zăpăcita, încât să nu observ toate astea, încercând să opresc totul?! Fac câțiva pași prin încăpere
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
talent), trebuie să știi că nu vei mai avea nici-cînd aceeași pasiune, același orgoliu, același curaj în fața paginii de hârtie. Căci vremea trece, trece chiar și peste tine. Din zece care-ați pornit împreună rămâne unul singur, dacă rămâne. Spre stupoarea ta, apar alții și mai tineri decât tine, care deja vor să te-nlăture, deși nu ai nici treizeci de ani. Nu poți polemiza cu ei, căci timpul e de partea lor. Ce să le spui? Tu ți-ai dat
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și pardoseala balconului. A apucat să-și treacă picioarele în afară, apoi poponeața, puțin din burtică și totul a luat sfârșit. La țipetele unei femei din blocul de vizavi, căreia, dacă i-aș enumera stările, ar trebui să încep cu stupoarea ca să sfârșesc cu isteria, mama, care călca rufe în bucătărie, a înțeles cam pe unde trebuie să-i fi dispărut copilul și, fără să stea prea mult pe gânduri, a curmat acea glorioasă aventură pentru alpinism, groaznică pentru noi, ăștilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ca niște copii care și-au lăsat seara papucașii lângă pat și dimineața picioarele, monstruos de mari, nu mai încap în aceștia. Nu e povestea lui Gulliver, ci a unui "eu" inadaptat la dimensiunile lumii înconjurătoare, stupefiante și abnorme. Această stupoare, pe care o bănuim terifiantă, acest disconfort, fie și al organelor de simț, sunt în căutarea unui sens care se află în trecut, în amintire. Amintirea devine oglinda în care poetul, narcisiac, se autocontemplă: Lașitățile mele vor fi transpuse prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cât râd numai oamenii. În Un timp mai prielnic, scene care Arabellei îi provoacă râsul, naratorului îi fac greață ("o ceremonie care îmi face greață"): "Doctore, îl rugă ea nerăbdătoare, arată-mi cum face leul din junglă! Atunci vedeai cu stupoare cum macabrul personaj se așternea pe covor, cum începea să mugească, să chiuie apocaliptic, arătându-și colții și scuturând coama. Arabella se topea de râs. Și râdea și el, și se bălăcea într-o tuse penibilă, din care ieșea congestionat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ce fel de otravă a contractat, nu-l mai interesa. Trăia, iar viața Îl va ajuta să elimine toate necazurile, călcând În picioare moartea...! Astfel Înarmat cu acest adevăr filozofic, Încercă să coboare din pat. Picioarele Însă, refuzară! Costată cu stupoare: era complet paralizat...!! Nu descurajă. Făcu o retrospectivă a celor Întâmplate și,din moment ce creerul mare nu a omis nimic din teribila lui intoxicare, nu era afectat. Acest punct de plecare Îi ridică din nou moralul, Începând sa facă mișcări ondulatorii
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
două zile În urmă din care numai printr’o minune mai făcea umbră pământului!! Oricum politicos, omul legii avu răbdare să-l asculte, ca după aceea să i-o trântească fără menajament. „Îmi pare rău domnule, peștele a fost comestibil...!!” Stupoare! Tony Pavone rămase fără grai. Efectiv, nu mai știa ce atitudine să adopte pentru a nu jigni. Dacă și la acest organ legislativ unde omul necăjit Își caută dreptatea se minte, unde să se mai adreseze? Cu vocea sugrumată de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu o lăcomie debordantă, fără a-și putea imagina consumarea pentru vecie a ultimelor pahare. La câteva luni de zile, Gică Popescu acuzând o stare de amețeală se internă În spital ca după o sumară analiză să se constate cu stupoare: cancer ganglionar. A urmat unele biopsii medicale ce se dovediseră tardive. După trei săptămâni de speranțe iluzorii, doctorii pronunțară...metastază...!! Tony Pavone rămase pironit În mijlocul curții. Avea remușcări. Se socotea un laș, un om de nimic...! Dacă nici În acestă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să curgă În valuri iar cimitirul cu fiecare minut consumat lua altă Înfățișare. Angrenajul turnării betonului funcționând la Întreaga capacitate, Tony Pavone luă drumul cimitirului cu gândul să dea o mână de ajutor, să impulsioneze lucrul dar, la poarta cimitirului stupoare! Enorma poartă de fier având dimensiuni madievale era Încuiată cu un lanț și lacăt pe măsura porților. Atât muncitorii cât și cifaroamele așteptau la poartă În afara cimitirului nehotărâți de cele ce aveau să urmeze. „Preotul În persoană a zăvorât intrarea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
totul Înapoi cu scuzele respective. Aveți Încredere, miliția acționează În numele poporului...!” Oarecum mulțumit de asigurările milițianului, Tony Pavone Își propuse să fie cât mai relaxat: rezultatul anchetei nu putea fi decât În favoarea sa, cât de curând. Dar intrând În birou, stupoare...!! Surpriză de proporții cu efect imediat și degringoladă totală...! Miliția cu de la sine putere ordonase oprirea lucrărilor de la platforma ce deja Înepuse să fie turnat betonul la complexul comercial Afumați, urmând să se efectueze o amplă anchetă penală...! Se presupune
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
după care ordona relaxare, nimeni nu avea voie să se miște ori să vorbească. Socotindu-i Înfricoșati În suficientă măsură, Șeful de cameră Însfârșit, sub privirile flămânde a deținuților se apucă să pregătească sferturile de pâine ce revenea fiecăruia dar, stupoare!! Cu un ritual studiat, acesta scoase la fiecare pâine În parte mijlocul ce echivala cu jumătate din pâinea respectivă, iar cele două jumătăți rămase le tranșă cu multă grijă În sferturi egale aruncând fiecăruia rația Înjumătățită cu un tupeu câinesc
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
formă“) a creațiunii ca atare. (Ceea ce, în paranteză fie spus, îmi aduce-aminte une comptine, o numărătoare infantilă: „Coroana e rotundă./ Rotundă e și luna;/ Frumoasă este fata/ Pe care o iubesc!“) De unde, întrebarea finală: „Luna e?!“, — cu, după, semnul unei stupori dubitative... Iată,-n sfârșit, întregul palindrom: E anul, anul, Avvo! Totul e creat. Negru capac e neaerisirea. Rece, rece apa, un rotitor bla-bla. Ana, idem. (Axa - mediana.) Alb, alb (rotitor, nu). Apa e cer, e cer. Aerisirea e necapac. Urgent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
diferite, legătura noastră devenise și mai intensă - ca boala care, apropiindu-se de sfârșit, crește în profunzime. Se întâmpla să beau des cu colegii, beția îmi era necesară ca să uit mirosul de sânge din camera în care locuiam. Constatam cu stupoare cât de obraznică devenise viața cu mine. Tata îmi spunea la telefon că trebuie să las viața să mă trăiască și să nu intervin atât de definitiv împotriva intențiilor ei. După un an de studii am hotărât să călătoresc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]