1,264 matches
-
mașina într-o mare cursă și deodată, în mijlocul drumului, ar răsări un pom uscat. Nu, așa ceva îl încurca, îi punea piedică prostește, drept care a stabilit: urgența numărul unu - să-l termine pe prim, pe Boromir. Șeful Securității, unul Novăceanu, era subalternul său direct și Cameniță i-a prezentat chestia fără ocolișuri, în stilul său inconfundabil: Bă, dacă vrei să ai viață bună cu mine, miști după cum cânt eu, dacă nu, te ia mama dracului. ‘Nțeles? Ăla a înțeles. Avea Cameniță un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
eu, a gândit el și s-a aruncat în luptă. -Bă! a răcnit. Îndată s-a ivit un gealat în uniformă, care a bătut tocurile cizmelor, a luat poziție de drepți și a strigat: -Ordonați! Fără să se uite la subaltern, tovarășul Cameniță, cu ochii țintă la mama, a comandat: -Leag-o, bă. Pe tavanul celulei se afla fixat un cârlig metalic, iar într-un colț era pregătit un colac de frânghie. Milițianul s-a executat fără să crâcnească. Nu era prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
inundă o liniște așa cum nu mai cunoscuse el vreodată în viața lui. Minutele, orele treceau fără să mai simtă cum trec și primul-secretar al regiunii nu s-ar mai fi desprins din locul acela și mai ales din starea aceea. Subalternii săi, dacă îl vedeau pe zbirul de Cameniță că stă acolo vrăjit, stăteau și ei smirnă, aproape își țineau respirația: să nu-l supere cumva pe șef și să se năpustească ăsta asupra lor și să-i zboare din funcții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
apă-canal, anonimele erau clasate. Nu numai că Ion Fâneață a fost lăsat în pace, dar șeful Securității și-a făcut și el o nișă în birou. Iar după asta, oriunde era un șef mare, dădeai și de o nișă. Asupra subalternilor efectul de nișă era radical. Toți burtoșii din județ semănau în nișe cu propriile statui. Intra subalternul în birou, i se părea că înăuntru nu e nimeni și, deodată, parcă ivindu-se direct din perete, apărea capul șefului. Doar capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și-a făcut și el o nișă în birou. Iar după asta, oriunde era un șef mare, dădeai și de o nișă. Asupra subalternilor efectul de nișă era radical. Toți burtoșii din județ semănau în nișe cu propriile statui. Intra subalternul în birou, i se părea că înăuntru nu e nimeni și, deodată, parcă ivindu-se direct din perete, apărea capul șefului. Doar capul, fără corp. Prin anii ’70, Institutul a primit, prin reparație de la Comitetul Județean de Cultură, un bust
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ori ne-au silit să jucăm desculți, flămânzi și setoși, dacă n-am vrut ne-a bătut executorul neamț». În Arpașul de Sus: «când vin executorii, peste măsură beau, benchetuiesc, ne bat, strigă și ne leagă. Un sublocotenent cu șapte subalterni într-o zi și o noapte au băut 34 cupe (o cupă egal cca. un litru) de vin, și ¼ de rachiu și a trebuit să le dăm atâta mâncare cât au dorit». La Scorei: «S-a întâmplat și aceia că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cînd rămînem singuri. Șeful, căruia toți îi spun Don Șef, m-a privit zîmbind, s-a uitat după doamna Teona, care intra în pavilionul administrativ, a pufnit într-un surîs trist, apoi mi-a zis: Tov Vlădeanu (niciodată nu zice subalternilor "măi", sau direct pe nume), un bătrîn ca mine are și-acasă... Lăsați, Don Șef! Dumneavoastră bătrîn?! rîd eu. Oricum, surîde Don Șef, nu tînăr ca dumneavoastră. N-ați văzut ce privire v-a aruncat? Frumoasă femeie! Și-aveți amîndoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lucrez eu. Ia ascultă, zice el, îndreptîndu-și spatele, la ce oră vii tu la serviciu? " Iartă-l, Doamne, că-i prost!", zic eu, dîndu-mi seama că și el, asemenea multora de pe aici, din "tu" și "măi" nu-și mai scoate subalternii. Vin normal, odată cu tot personalul, îi răspund. "Normal"... Azi, spre exemplu. Șapte jumătate. Da... șapte jumătate. Vedem noi. Bagă mîna sub birou și apasă pe butonul soneriei. Secretara bagă capul pe ușă. Condica de prezență și tovarășul Ștefănescu! ordonă inginerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
simte la fel ca mine. În ceea ce mă privește, am devenit insensibil, dar pentru Don Șef chiar că mi-e ciudă. O nulitate profesională, cum e considerat de mulți inginerul-șef, să ajungă să strige la Ștefănescu, în prezența unui subaltern al acestuia, nu e deloc o situație plăcută. Dar știu foarte bine că același leu de acum e un miel blînd și "principial" în fața superiorilor, personaj tipic în situații tipice. Norocul meu este că nu am de-a face direct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cel din telefon, care a început iar să vorbească, mai face o pauză, ca apoi să continue cu noi forțe, funcționarul de la biroul din centru i-o taie scurt: Coane, fă bine și vorbește mai încet, că eu nu-s subalternul dumitale să urli la mine. Și chiar de-aș fi, nu ți-aș permite. Doi: rezolvați legal problema celor două apartamente, altfel veți avea de-a face cu legile. La revedere! Trîntește telefonul și se ridică furios de pe scaun: Porcul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
se poate lăuda, și-ncă față de un necunoscut, că în serviciul lui nimeni nu suflă, că el face ce vrea. Ori se laudă, ori e..., face un gest evaziv Dinu. Ce-ai face, îl întreabă Florea, dacă i-ai fi subaltern? I-aș fi subaltern, nu slugă. Eu nu fac sluj în fața nimănui. Florea se oprește lîngă mașina sa, se întoarce brusc spre Dinu și-l amenință cu degetul: Fii atent: individul a făcut ochii pătrați cînd a văzut că te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-ncă față de un necunoscut, că în serviciul lui nimeni nu suflă, că el face ce vrea. Ori se laudă, ori e..., face un gest evaziv Dinu. Ce-ai face, îl întreabă Florea, dacă i-ai fi subaltern? I-aș fi subaltern, nu slugă. Eu nu fac sluj în fața nimănui. Florea se oprește lîngă mașina sa, se întoarce brusc spre Dinu și-l amenință cu degetul: Fii atent: individul a făcut ochii pătrați cînd a văzut că te întorci fără să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de-aceea am răscolit cîrciumile orașului, să te aducem aici, nicidecum din plăcerea de-a te vedea. Vocea directorului general mă lovește ca o pereche de palme date peste ochi. Aproape că nu-mi vine să cred: că țipă la subalterni, e știut, dar că folosește tonul ăsta în prezența prim-secretarului județean, n-aș fi crezut-o. Pot oare crede că el conduce combinatul acesta cu biciul cuvintelor, prin metoda "punerii la punct"?! Dacă el vorbește astfel, atunci, eu, simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în prezența prim-secretarului județean, n-aș fi crezut-o. Pot oare crede că el conduce combinatul acesta cu biciul cuvintelor, prin metoda "punerii la punct"?! Dacă el vorbește astfel, atunci, eu, simplu inginer tehnolog, ce pretenții pot avea de la subalternii direcți ai lui?! Nu e oare "normal" ca inginerul-șef al Zonei Întîi să-l imite în comportament față de subalterni?! Să-l facă de două parale pe Don Șef, iar șefa Serviciului desfacere să-i trateze pe toți cu "sulfat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cuvintelor, prin metoda "punerii la punct"?! Dacă el vorbește astfel, atunci, eu, simplu inginer tehnolog, ce pretenții pot avea de la subalternii direcți ai lui?! Nu e oare "normal" ca inginerul-șef al Zonei Întîi să-l imite în comportament față de subalterni?! Să-l facă de două parale pe Don Șef, iar șefa Serviciului desfacere să-i trateze pe toți cu "sulfat de sictir" vorba Lilianei?! O, voi, șapte ani de-acasă, plus alți cinșpe-douăzeci de ani de studii, atunci cînd e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
afară! Îți promit că nici nu voi umbla să bat pe la uși, să fiu reprimit! Cel mult, la plecare, voi veni să-mi iau rămas bun. Și, mă-ndoiesc de pe acum că, atunci cînd nu vom mai fi șef și subaltern, vei ști să fii bărbat, înfruntîndu-mă... Poate că nici n-o să-ți pese, ori poate că vei spune secretarei să nu mă primească. Sau, de ce nu?!, vei fi mirat: Cum, pleci?! Cînd noi te iubim, ești scriitorul nostru..." La separator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
general. Ca să obțineți răspuns, învățați să puneți întrebări, tovarășă ingineră, chiar dacă sînteți ingineră-șefă, ori, poate, cu atît mai mult! îi spun eu. Nu uitați că sîntem, în primul rînd, oameni ai muncii în același combinat, apoi sîntem șefi și subalterni, dar, în nici un caz, nimeni nu e slugă să suporte manifestările colerice ale altora... Atît timp cît eu mă port civilizat cu muncitorii din subordine, pretind aceeași comportare și șefilor mei. Ascultă, tovarășe fizician!... se înfurie Brîndușa, ridicîndu-se în picioare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ca o scuză, apoi se așază bodogănind: Puneți-vă în locul meu, tovarășe prim-secretar... Puneți-vă dumneavoastră în locul celui căruia îi strigați..., îi spune prim-secretarul. De altfel, sfatul meu e valabil pentru toți cei care obișnuiesc să țipe la subalterni... Observ, surîde el incisiv, că metoda punerii la punct se folosește des aici, la combinatul chimic... Luați loc, tovarășe Vlădeanu. Tovarășe secretar, se adresează el secretarului Comitetului P.C.R. al combinatului, vă rog să analizați ce-i cu comportarea tovarășului Vlădeanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Poliției și Siguranței și putea să ceară intervenția armatei în caz de necesitate. Din punct de vedere teritorial administrativ, provincia Bucovina cuprindea județele: Câmpulung, Rădăuți, Suceava, Storojineț, Cernăuți, Hotin și județul Dorohoi. Decretul prevedea principiul inspectării și controlului permanent al subalternilor. Se înființa pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri, Corpul de Comisari generali pentru Basarabia și Bucovina, format din 8 comisari, care să vegheze la aplicarea instrucțiunilor date de Conducătorul statului cu privire la administrația generală a țării și să controleze respectarea directivelor stabilite
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lucru ale funcționarului public au fost expuse de Ion Antonescu, la ședința Consiliului de Miniștri din 7 septembrie 1940: „curajul de a lua răspunderea unei acțiuni”; „omenie în raporturile cu cei mai mici; soluții simple dar rapide; controlul și inspectarea subalternilor, însă, problemele legate de administrarea provinciilor eliberate s-au dovedit foarte dificile. La 13 noiembrie 1941, în ședința Consiliului de Miniștri. De aceea, la 26 iulie 1941 a fost înființat Cabinetul civilo militar pentru administrarea Basarabiei și Bucovinei”, condus de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
vin numai cu interese și cu intenția de a se îmbogăți. Locuitorii județului Dorohoi erau nemulțumiți și de modul în care, prefectul județului a administrat bunurile rămase de la evreii deportați; prefectul județului a fost criticat pentru că a tolerat abuzurile unor subalterni, realizând avantaje personale, a păgubit Centrul Național de Românizare împreună cu comisia de administrare a bunurilor evreiești, prin nevinderea unor bunuri ce puteau fi lichidate prin licitații sau prin dispariția unei cantități de aur și bijuterii luate de la evrei. Abia în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Interne (pe atunci, Ion C. Brătianu, PNL, n.n.) sub No.(...) În pricina culturei ilicite a tutunului vă comunic asociatu aci Întocmai copie și vă invit ca informânduvă de conținutul lui, să nu vă mărginiți numai al transmite prin altu ordin subalternilor Dvs. ci să și urmăriți esecutarea lui comunicându Prefecturei imediatu tablourile de tutunurile ilicite distruse, conform instrucțiunilor cuprinse În oficia Dlui Ministru de Interne”. În esență, fusese vorba de „oficia” numărul 6314 emisă de Ministerul de Interne În colaborare cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mobilizaților. De data asta, primarul N. Gheorghe Îl informase că primise o adresă ultimativă și de la „...Comandantul Depositului Regimentului Nr.5 de Călărași din Galați”, bașca una de la prefectura județului. Neavând altă soluție la Îndemână, Alexandrescu le ordonase În scris subalternilor „...de a satisface cu cea mai mare urgență ordinele indicate și de mi se comunica răspunsul. IMEDIAT”. Mirosul prafului de pușcă al viitorului război ruso-turc Începuse să se simtă În România acelor vremuri Încă de la Începutul anului 1877 când, potrivit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-l dă adresa nr.2538/9/21 aprilie 1877, primit tot de la prefectură și tot de polițaiul orașului Huși: „În consecința telegramei D-lui Comandant al Regimentului al 12-lea de Dorobanți (...) vă invit a lua măsuri de urgență prin subalternii Dv. ca să trimiteți imediat (subl.În orig.) toți reserviștii corpurilor de linie și celor de dorobanți. Pe acei ai corpurilor de linie săi trimiteți la Bârlad spre a lua calea ferată (subl.ns.)”. Știm că linia București - Bârlad a fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Mihai, Gorgan Gavril, Tacu Ștefan, Vidrașcu Ion, Bălan Anton, Vasile I. Patraș și Dumitru Adam”. De data asta, cercetările au durat mai mult ca de obicei dar la data de 10 iunie 1877, Alexandrescu primise două adrese de la cei doi subalterni, comisarii Holban și Lascăr din care reieșise că șapte rezerviști erau căsătoriți și că deja erau sub arme; 15 erau holtei și Înrolați la unitățile lor; șase erau de asemenea căsătoriți dar nu plecaseră Încă la Corpurile de armată unde
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]