KorAP: Find »[drukola/base=subcutanat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...471 >

11,751 matches

Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935

proteină nonimunogenică. Se fac progrese În această privință, până atunci Însă, se depun eforturi serioase pentru realizarea unei profilaxii cât mai simple și confortabile pentru pacient, prin administrarea unui factor stabil, cu posibilitate de autoadministrare și dacă se poate pe cale subcutanată sau chiar pe cale orală. De altfel, unul din dezideratele pe termen scurt pe care cercetarea de laborator și-a propus-o este tocmai obținerea acestor preparate. Deja există Încercări terapeutice pentru substituienți cu acțiune de lungă durată pentru factorul VIII

Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
dezideratele pe termen scurt pe care cercetarea de laborator și-a propus-o este tocmai obținerea acestor preparate. Deja există Încercări terapeutice pentru substituienți cu acțiune de lungă durată pentru factorul VIII, factorul IX și factorul VII, chiar cu administrare subcutanată. Problema anticorpilor inhibitori pentru factorul VIII sau IX a fost dezbătută pe larg și aici, subliniindu-se faptul că startul precoce al profilaxiei (la un an, sau după prima sângerare) poate limita apariția inhibitorilor Într-un procent de 4 - 20

Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206

anatomice. Panarițiile se clasifică după localizare și profunzime (Fig.10.1): din punct de vedere al localizării, panarițiile pot interesa fața dorsală sau palmară a oricărei falange (proximale, mijlocii sau distale); în funcție de profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a. Traumatismele

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
în terapia acestora: Tipul traumatismului inițial este variabil: plăgi: minore (după grataj, înțepături, escoriații, manichiură de obicei neglijate) și majore (contuze, cu distrucții tisulare importante care pot interesa toate planurile, cu contaminare masivă de la început); contuzii, cu dilacerări și hematoame subcutanate sau subunghiale care se pot suprainfecta; arsuri de diverse etiologii, profunde și cu potențial de epitelizare scăzut. în tratamentul traumatismelor mâinii se pot produce următoarele erori: toaletă chirurgicală primară incorectă sau incompletă; folosirea excesivă a pulberilor de antibiotice în plagă

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
se poate produce suprainfecția fungică [3]. 10.1.2.2. Factori favorizanți: a. Particularitățile anatomice ale regiunii: vascularizația precară a unor structuri: tendoane, articulații, zona periunghială; vascularizație de tip terminal, fără posibilități de compensare-la nivelul pulpei degetelor; 200 țesutul celular subcutanat reprezintă calea de comunicare între palmă, degete și fața dorsală a mâinii; apariția edemului și supurației la acest nivel, determină creșterea tensiunii cu instalarea tulburărilor circulatorii. La nivelul pulpei degetului, țesutul grăsos este străbătut de travee conjunctive care unesc dermul

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
tencuieli, uleiuri [1]. 10.1.3. ANATOMIE PATOLOGICA În ordine descrescândă a frecvenței, localizarea infecțiilor este [1]: ultima falangă, mai ales al nivelul pulpei (75%); pielea laterală a unghiei; pliul periunghial și subunghial; fața dorsală a mâinii. De asemenea, infecțiile subcutanate sunt mai frecvente decât cele profunde.Fazele evolutive ale infecțiilor mâinii sunt aceleași ca pentru celelalte infecții ale pielii și țesutului celular subcutanat. 10.1.4. TABLOU CLINIC Înainte de examinare bolnavul trebuie așezat pe un scaun sau în decubit datorită

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
pulpei (75%); pielea laterală a unghiei; pliul periunghial și subunghial; fața dorsală a mâinii. De asemenea, infecțiile subcutanate sunt mai frecvente decât cele profunde.Fazele evolutive ale infecțiilor mâinii sunt aceleași ca pentru celelalte infecții ale pielii și țesutului celular subcutanat. 10.1.4. TABLOU CLINIC Înainte de examinare bolnavul trebuie așezat pe un scaun sau în decubit datorită riscului de lipotimie! Examenul clinic trebuie făcut cu multă blândețe, iar datele vor fi consemnate minuțios având în vedere eventualele implicații medicolegale! Anamneza

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
afectarea stării generale, panariții profunde sau flegmoane. În celelalte situații, tratamentul și urmărirea bolnavilor se vor efectua ambulator. 10.2. PANARIȚII 10.2.1. PANARITII SUPERFICIALE 10.2.1.1. Panarițiul eritematos Reprezintă o limfangită localizată dezvoltată în țesutul celular subcutanat al degetelor, apărută după un traumatism minor. Agentul etiologic este streptococul. Clinic: zonă de congestie dureroasă spontan și la palpare. Starea generală este neafectată. Tratamentul este conservator, constând în prișniț local, eventual antibioterapie (Penicilină sau Eritromicină per os). 10.2

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
1.4. Panarițiul antracoid Reprezintă infecția foliculilor piloși de pe fața dorsală a degetelor fiind practic un furuncul cu toate caracteristicile acestuia. Tratamentul constă în incizie și evacuarea bourbillon-ului la fel ca în alte localizări ale furunculului. 10.2.2. PANARITII SUBCUTANATE 10.2.2.1. Panarițiul pulpar Reprezintă infecția pulpei degetului. Septurile conjunctive dintre derm și periost limitează parțial extinderea inflamației, dar creează, prin inextensibilitatea lor, tensiuni mari cu riscul apariției necrozei ischemice. Clinic se manifestă prin tumefacție locală, durere vie

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
laterală se prelungește la nivelul acestuia pe fața palmară și dorsală incizie în „Y” (Fig.10.6). 10.2.3. PANARITII PROFUNDE 10.2.3.1. Panarițiul osteitic (panarițiul osos, osteita falangiană) În general este urmarea unui panarițiu superficial sau subcutanat neglijat sau incorect tratat, cu migrarea infecției în profunzime, distrugând periostul cu compromiterea vascularizației osoase, rezultând o necroză ischemică asociată cu necroză septică. Poate surveni și după o fractură deschisă. Se poate localiza la orice nivel, dar mai frecvent la

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
Poate surveni și după o fractură deschisă. Se poate localiza la orice nivel, dar mai frecvent la falanga distală, favorizat de particularitățile anatomice ale acesteia. Clinic se constată deformarea falangei, tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția mai lungă după un panarițiu subcutanat sau superficial, explorarea traiectului fistulos care conduce la os, precum și radiografia în cel puțin două incidențe, stabilesc diagnosticul. Semiologia radiologică include următoarele aspecte: osteita: structură palidă a osului, aspect „vătuit”, „mâncat de molii” ; sechestrul osos: zonă de osteoliză relativ bine

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
cvasitotală a structurii osoase, singura soluție terapeutică este amputația. 10.2.3.2. Panarițiul osteo-articular Este infecția localizată la nivelul articulațiilor degetelor: Etiopatogenie. Infecția poate rezulta în urma: inoculării directe printr-o plagă articulară; propagării de la un focar de vecinătate (panarițiu subcutanat, tenosinovită sau osteită); diseminării hematogene dintr-un focar septic de al distanță. Clinic se prezintă ca o artrită acută apărută după un traumatism sau după un panarițiu de vecinătate: deformarea regiunii articulare respective, congestie, durere spontană și la tentativa de

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
3 și 4, sinovialele acestora fiind cuprinse între baza falangei distale și baza articulației metacarpofalangiene (pliul palmar inferior). Mecanismul de producere este fie prin inoculare directă (plagă înțepată cu deschiderea tecii sinoviale), fie prin propagare de la un panarițiu superficial sau subcutanat. Clinic se constată poziția în flexie a degetului afectat deget în „cârlig”, în „croșet”, cu tumefacție, congestie. Durerea este vie, iar tentativa de extensie determină exacerbarea acesteia mergând până la sincopă. La palpare, un semn important este durerea la apăsarea fundului

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
SUPERFICIALE 10.3.1.1. Flegmonul superficial palmar De obicei constatăm anamnestic că leziunea preexistentă acestuia este o bătătură (clavus) palmar care s-a infectat ulterior; nu se exclud însă și alte cauze determinante. Infecția se dezvoltă în țesutul celular subcutanat, deasupra aponevrozei palmare superficiale. Clinic se prezintă cu toate semnele inflamației cu sau fără prezența unei flictene cu conținut purulent. Uneori se constată tendința la difuziune spre antebraț și edem pe fața dorsală a mâinii și interdigital. Tratamentul constă în

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186

constituie o modalitate de vindecare clinică și nu histologică. Leziunile atipice bacilare nu au evolutivitatea specifică leziunilor exsudative sau foliculare. Ele sunt realizate din infiltrate de celule epitelioide dispuse în pătură sau în focar constituind leziunile de lupus sau sarcoidele subcutanate. 7.2.3. EVOLUTIE Schema propusă de Ranke, încă din 1914, pentru aprecierea stadiului evolutiv al bolii rămâne valabilă, cuprinzând trei perioade imperfect delimitate. Perioada primară corespunde grefării microbului pe un organism sănătos, ea survenind de obicei la copil. Leziunile

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
rece constituie o colecție purulentă formată lent, în absența semnelor clasice de inflamație, prin contopirea mai multor foliculi tuberculoși, reprezentând cea mai chirurgicală formă anatomoclinică de tuberculoză (fig. 7.1). Locul de dezvoltare al abcesului rece este reprezentat de țesutul subcutanat, de ganglioni, articulații și os. Echivalentul abcesului rece în organele parenchimatoase este reprezentat de cavernă. Anatomie patologică: Abcesului rece i se descriu un conținut și un perete : Conținutul este un puroi gălbui-seros, acelular, având în suspensie fragmente de țesut necrozat

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
Pott poate exista un abces rece întins de la a XII-a vertebră dorsală până pe fața internă a coapsei, în triunghiul lui Scarpa, migrând pe teaca mușchiului psoas (fig. 7.1). Simptomatologie: Ca tip, vom descrie abcesul rece al țesutului celular subcutanat. Abcesul rece evoluează în două faze: o fază de cruditate și o fază de cazeificare (ramolisment). Astfel el debutează în faza de cruditate printr-o tumefacție de consistență fermă, omogenă, nedureroasă, care crește progresiv în volum, fără semne de inflamație

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205

frecvente microorganisme întâlnite sunt: Bacteroides fusiformis (însoțit adesea de Borrelia vincenti), Streptococcus pyogenis, Stafilococul și Colibacili. Terenul predispozant (malnutriție, boli cronice grave, ateroscleroză, diabet) este frecvent întâlnit. În funcție de zona afectată, infecțiile gangrenoase neclostridiale au fost clasificate în infecții cutanate și subcutanate. Gangrena subcutanată, cunoscută mai ales sub denumirea de fasceită necrozantă (gangrena streptococică hemolitică, gangrena de spital), debutează la nivelul țesutului celular subcutanat, afectând rapid fascia și musculatura subjacentă. Este cauzată în principal de Streptococul hemolitic dar uneori și de Stafilococul

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
întâlnite sunt: Bacteroides fusiformis (însoțit adesea de Borrelia vincenti), Streptococcus pyogenis, Stafilococul și Colibacili. Terenul predispozant (malnutriție, boli cronice grave, ateroscleroză, diabet) este frecvent întâlnit. În funcție de zona afectată, infecțiile gangrenoase neclostridiale au fost clasificate în infecții cutanate și subcutanate. Gangrena subcutanată, cunoscută mai ales sub denumirea de fasceită necrozantă (gangrena streptococică hemolitică, gangrena de spital), debutează la nivelul țesutului celular subcutanat, afectând rapid fascia și musculatura subjacentă. Este cauzată în principal de Streptococul hemolitic dar uneori și de Stafilococul hemolitic sau

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
ateroscleroză, diabet) este frecvent întâlnit. În funcție de zona afectată, infecțiile gangrenoase neclostridiale au fost clasificate în infecții cutanate și subcutanate. Gangrena subcutanată, cunoscută mai ales sub denumirea de fasceită necrozantă (gangrena streptococică hemolitică, gangrena de spital), debutează la nivelul țesutului celular subcutanat, afectând rapid fascia și musculatura subjacentă. Este cauzată în principal de Streptococul hemolitic dar uneori și de Stafilococul hemolitic sau alte grupe de germeni: bacteroides, coliformi, difteroides sau pseudomonas. Poarta de intrare este traumatică sau uneori chirurgicală [12]. Cel mai

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
șancru sifilitic care are însă o evoluție mai lentă și mult mai benignă. Flegmonul lemnos localizat în regiunea cervicală anterioară apare de obicei după abcese sau extracții dentare cu indurație edematoasă extensivă, dar cu simptomatologie estompată și evoluție lentă. Gangrena subcutanată progresivă Meleney apare ca o zonă cianotică deasupra unui flegmon infecțios banal datorită trombozei vasculare ce determină necroze în placard urmate, după căderea escarelor, de ulcerații anfractuoase. 9.4.5. TRATAMENT Tratamentul profilactic, se adresează categoriilor socioprofesionale expuse și constă

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225

Recoltarea probelor de țesut tumoral se poate face prin diferite metode: citologia exfoliativă (indicată în leziunile cutanate, secreții mamelonare, spută sau lavaj traheo-bronșic, lavaj eso-gastric, col uterin, epanșamente seroase poate identifica celule tumorale), puncția cu ac fin, (indicată în leziuni subcutanate, musculare, tiroidă, ficat, rinichi poate identifica celule tumorale); i se reproșează riscul de diseminare pe traiectul de puncție. Ambele aceste metode de recoltare au marele dezavantaj că recoltează infime fragmente tisulare ce pot conține celule tumorale dar „rupte” de contextul

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

îndepărtarea tuturor țesuturilor până la fascia regională. Metodă este rapidă, ușor de aplicat de orice chirurg, eficiența, cu sângerare minimă și furnizează un pat excelent pentru grefare. Dezavantajul esențial constă în lezarea sau chiar excizarea tuturor elementelor anatomice suprafasciale (nervi senzitivi subcutanați, vene superficiale) la care se adaugă eliminarea completă a patului dermic și rezultatele cosmetice mai puțin fericite. În marile centre de arsuri din lume excizia primară a leziunilor de arsură gr. III și IV cuprinzând întreaga suprafață arsă se practică

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

două tipuri de leziuni sunt constituite de integritatea tegumentului, aspectul clinic și evolutiv al leziunilor, cât și de prezența infecțiilor. Această împărțire, deși discutabilă, este posibilă din considerente didactice. 12.2. CONTUZIILE Contuziile sunt reprezentate de leziuni ale țesutului celular subcutanat și ale structurilor subiacente, la niveluri și pe întinderi variabile, produse de un agent vulnerant, cu păstrarea integrității tegumentelor. 12.2.1. CLASIFICAREA CONTUZIILOR Criteriile de clasificare ale acestor leziuni sunt multiple și dependente de: natura și forța cu care

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]