5,777 matches
-
uman. Wilson (1990) spune că: „Un model este o interpretare explicită a unei situații sau chiar a unei idei despre această situație. El poate fi exprimat matematic, simbolic sau în cuvinte. Dar este în esență o descriere a entităților (elemente, subsisteme), proceselor sau atributelor și a relațiilor dintre ele. El poate fi prescriptiv sau ilustrativ, dar înainte de toate trebuie să fie util.” Atât procesul de modelare cât și modelul pot fi reprezentate în mod abstract utilizând conceptele teoriei sistemelor. Astfel, fie
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
El poate fi prescriptiv sau ilustrativ, dar înainte de toate trebuie să fie util.” Atât procesul de modelare cât și modelul pot fi reprezentate în mod abstract utilizând conceptele teoriei sistemelor. Astfel, fie S un sistem definit ca o mulțime de subsisteme (elemente, agenți) Si, iN și de relații R = Njirij ,, . În mulțimea S sunt incluse, de regulă, atât sistemul modelat cât și mediul său înconjurător (sisteme deschise) În caz contrar vorbim despre sisteme închise. Sistemele reale, indiferent de natura lor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Desigur că o astfel de definire a modelului este foarte generală. Pentru operaționalizarea acesteia, putem introduce următoarea definiție: M este un model al lui S dacă și numai dacă: i) M și S sunt amândouă sisteme; ii) Pentru orice element (subsistem) SiS, există cel mult un element (submodel) MiM; iii) Pentru orice relație rijR dintre elementele lui S există cel mult o relație corespunzătoare mijM între elementele (subsistemele) componente; și iv) Pentru orice mulțime de elemente (submodele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și S sunt amândouă sisteme; ii) Pentru orice element (subsistem) SiS, există cel mult un element (submodel) MiM; iii) Pentru orice relație rijR dintre elementele lui S există cel mult o relație corespunzătoare mijM între elementele (subsistemele) componente; și iv) Pentru orice mulțime de elemente (submodele) legate printr-o relație mij în M este adevărat că există o mulțime corespunzătoare de elemente (subsisteme) din S, legată printr-o relație corespunzătoare rij. Condiția i) asigură ca atât sistemul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
dintre elementele lui S există cel mult o relație corespunzătoare mijM între elementele (subsistemele) componente; și iv) Pentru orice mulțime de elemente (submodele) legate printr-o relație mij în M este adevărat că există o mulțime corespunzătoare de elemente (subsisteme) din S, legată printr-o relație corespunzătoare rij. Condiția i) asigură ca atât sistemul, cât și modelul acestuia au elemente, conexiuni între ele, precum și scopuri. Condiția ii) arată că M are cel mult același număr de elemente ca și S.
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
care nu au relații între ele; e) Reducerea complexității: dacă A modelează B atunci A este cel mult la fel de complicat ca B. Se spune, în acest caz, că A este mai simplu decât B; f) Nonpartiționarea: un model al unui subsistem nu este în mod necesar model al întregului sistem; g) Irelevanța: un model al întregului sistem este irelevant pentru un subsistem al sistemului respectiv. Proprietățile de mai sus ale modelelor cibernetice determină, în principal, limitele utilizării modelelor în diferite situații
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
B. Se spune, în acest caz, că A este mai simplu decât B; f) Nonpartiționarea: un model al unui subsistem nu este în mod necesar model al întregului sistem; g) Irelevanța: un model al întregului sistem este irelevant pentru un subsistem al sistemului respectiv. Proprietățile de mai sus ale modelelor cibernetice determină, în principal, limitele utilizării modelelor în diferite situații întâlnite în realitate. Totuși nu putem verifica îndeplinirea acestor proprietăți pentru fiecare model elaborat și/sau utilizat. Ele sunt însă încorporate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
prin studiul proprietăților acestuia care pot fi evidențiate fără utilizarea unui anumit model. Analiza de sistem se face pe baza unor percepte teoretice și practice riguroase și a unor metodologii de analiză de sistem. Se stabilesc în cadrul acestei etape principalele subsisteme ale sistemului analizat, variabilele și parametrii care definesc sistemul respectiv, interdependențele dintre acestea, factorii care determină schimbări de comportament în sistem și modul în care mediul înconjurător influențează sistemul modelat. Metodele de analiză de sistem utilizate în cibernetică sunt foarte
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
corpuri rezolvată de H. Poincaré). Prima ecuație a modelului se numește ecuația de dinamică a (stării) 3.2.2. Reprezentarea modelelor cibernetice cu ajutorul schemelor structurale Schema structurală a unui model cibernetic este reprezentarea grafică a interacțiunii dintre elementele și/sau subsistemele alcătuind sistemul cibernetic respectiv. Se pot utiliza, pentru aceasta, o serie de simboluri grafice simple, cum sunt cele din figura 3.4. În figura 3.4.a) se reprezintă simbolul integrator, asociat operației de integrare a intrării. Deci, dacă la
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sugestii privind acțiunea pe care o va executa. În acest caz, medierea dintre aceste nivele astfel încât să se asigure un comportament general și consistent al agentului devine ea însăși o problemă. Frecvent medierea în sistemele multiagent este realizată de un subsistem de control care determină care nivel ar trebui să aibă controlul general al agentului. Acest subsistem de control poate fi el însuși un agent, numit și agent mediator, ale cărui intrări sunt informații privind stările nivelelor controlate, iar ieșiri sunt
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
să se asigure un comportament general și consistent al agentului devine ea însăși o problemă. Frecvent medierea în sistemele multiagent este realizată de un subsistem de control care determină care nivel ar trebui să aibă controlul general al agentului. Acest subsistem de control poate fi el însuși un agent, numit și agent mediator, ale cărui intrări sunt informații privind stările nivelelor controlate, iar ieșiri sunt acțiuni care asigură consistența și coerența de comportament a agentului. O ultimă tendință în realizarea sistemelor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
alternativă la modelarea macroscopică; dacă modelarea microscopică se referă la elementele unui sistem, la structura și interacțiunile dintre aceste elemente, modelarea macroscopică se referă la relații și comportamente de ansamblu ale sistemului, fără să facă referire în nici un fel la subsisteme sau părți componente ale acestuia. Din această cauză, MBA nu trebuie privită ca o alternativă la modelarea bazată pe ecuații. Tehnicile de modelare de mai sus pot fi utile sau mai puțin utile, în funcție de obiectul modelării și de scopul pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
exemplu, TRANSIMS consideră indivizii ca fiind agenți ce desfășoară anumite activități zilnice și călătoresc pentru a le realiza. Fiecare agent își construiește un plan de transport în acest scop, independent de ceilalți agenți. TANSIMS încearcă să determine interacțiunea dintre diferite subsisteme de transport astfel încât planurile agenților să poată fi realizate și întregul sistem de transport să funcționeze fără blocaje. De exemplu, când o călătorie devine prea lungă, agenții caută alte rute, trec de la automobil la autobuz sau metrou, pleacă mai devreme
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
stabilite. Astfel, o primă regulă este să se elaboreze o listă de teste care se dorește să fie efectuate. O a doua regulă este să se efectueze teste separate atunci când un model este mărit prin adăugarea unor noi componente sau subsisteme. Aceste teste parțiale sunt apoi completate cu testarea întregului model, urmărindu-se dacă noua componentă introdusă răspunde la fel în ambele tipuri de teste. O a treia regulă privește predicția efectului testelor înainte de rularea efectivă a modelului. În cazul în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
măsoară output-ul modelului. În plus, toți parametrii modelului este necesar să aibă o interpretare în lumea reală. Un alt test îl reprezintă validitatea formei modelului. Modelele de dinamică de sistem au o structură care este asemănătoare structurii sistemului în privința subsistemelor componente, a fluxurilor conținute și a mecanismelor decizionale exacte. Nu poți introduce în model subsisteme care să nu aibă corespondent în realitate sau fluxuri de altă natură decât cele din sistemele reale. Dacă mecanismele decizionale din realitate sunt mai greu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în lumea reală. Un alt test îl reprezintă validitatea formei modelului. Modelele de dinamică de sistem au o structură care este asemănătoare structurii sistemului în privința subsistemelor componente, a fluxurilor conținute și a mecanismelor decizionale exacte. Nu poți introduce în model subsisteme care să nu aibă corespondent în realitate sau fluxuri de altă natură decât cele din sistemele reale. Dacă mecanismele decizionale din realitate sunt mai greu de identificat, totuși deciziile adoptate în ambele sisteme, cel real și cel modelat, sunt de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mod evident concepției mecaniciste conform căreia organizația ar trebui să se comporte ca un mecanism și orice perturbație în funcționarea acestui mecanism se datorează unei defecțiuni a uneia sau mai multor componente care trebuie ,,reparate” prin intervenția unui organism sau subsistem însărcinat cu acest lucru. În contrast cu această concepție, controlul distribuit nu necesită un astfel de organism de control centralizat. De exemplu, în cazul coloniilor de termite, acestea sunt cei mai desăvârșiți constructori de pe Terra. Ele înalță cele mai mari structuri de pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și Reny. Rețelele sunt studiate astăzi extensiv în multe domenii științifice (tehnică, ecologie, biologie, economie, știința calculatoarelor, științe sociale ș.a.) deoarece cu ajutorul lor se poate reprezenta destul de ușor structura internă a unui sistem complex cât și interacțiunile dintre elementele componente (subsistemele) acestuia. În ultima perioadă interesul pentru rețelele complexe a crescut enorm, mai ales în științele economice și sociale. Sistemele studiate de aceste științe încorporează rețele sociale complexe care au, de regulă, drept vârfuri indivizi, companii, corporații, piețe, grupuri sociale mici
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
unui scop; acestea se realizează printr-un proces În care sunt angrenate elementele ce determină atât conținutul, cât și procesele specifice sistemului. Sistemele sunt organizate În structuri ierarhice; În acest sens, putem spune că un sistem poate fi constituit din subsisteme fiecare urmărind un scop subordonat scopului general al sistemului; sistemele se Încadrează, la rândul lor, Într-un context mai larg, În suprasisteme, pe care le slujesc. Sistem de educație. Sistemul de educație este format din totalitatea instituțiilor, organizațiilor (economice, politice
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
unui sistem mai general reglementat prin legi (politice, sociale, juridice, culturale, tehnologice etc.). Se folosește și pentru a preciza sistemul elementelor educației prezente În acțiune educativă: scop, obiective, conținut, metode, tehnologie didactică, educatul, educatorul, interese, motivație etc. Sistem de Învățământ. Subsistem al sistemului de educație, care cuprinde totalitatea unităților de Învățământ dintr-o țară, formând un ansamblu coordonat și subordonat principiilor de organizare și funcționare stabilite de stat, cu scopul de a realiza integrarea conștientă a cetățenilor ei În viața socială
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
fiecare organism Își are propriul Manual al calității, elaborat pe baza normelor naționale și a tradițiilor universitare proprii. 3. Politici de calitate. Manualul calității Politici de calitate. Prin politici de calitate se Înțeleg direcțiile și intențiile generale ale sistemului sau subsistemului de Învățământ În ce privește calitatea exprimată oficial În scris În Manualul calității de către conducerea universității și trebuie sa fie cunoscută și respectată de tot colectivul sistemului de Învățământ. Prin măsuri continue trebuie asigurată acceptarea și Înțelegerea politicii de calitate de către fiecare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
descrierii exacte a unui sistem odată cu creșterea complexității, până la un nivel dincolo de care precizia și relevanța se exclud reciproc. Dar, lumea nu este numai extrem de diversă, ci și extrem de unitară În toată diversitatea ei. Fiecare sistem este, de fapt, un subsistem al unui sistem de ordin superior, adică nici un sistem nu poate fi absolut independent. El poate fi identificat ca sistem doar pentru că Între elementele lui există legături mai puternice decât Între acestea și elementele din mediu. Oricât de independent ar
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Structura reprezintă o ordine calitativ determinată, relativ stabilă de conexiuni interne Între elementele unui sistem. Toate sistemele sunt organizate pe mai multe niveluri, pentru că elementele lor constitutive sunt formate, la rândul lor, din alte elemente, adică sunt, de fapt, niște subsisteme. De exemplu, universitatea este formată din mai multe facultăți care, la rândul lor, sunt formate din mai multe catedre și departamente care, la rândul lor cuprind mai multe discipline etc., adică fiecare reprezintă, la rândul lor, niște sisteme, care fac
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
lor cuprind mai multe discipline etc., adică fiecare reprezintă, la rândul lor, niște sisteme, care fac parte dintr-un sistem de ordin superior. Fiecare nivel de organizare al materiei sau al organizării socialumane este alcătuit, deci, dintr-o mulțime de subsisteme. Și, pentru că orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o mulțime de subsisteme de ordin inferior, structura sistemică a lumii se realizează prin intermediul unui proces de superizare. Prin intermediul procesului de superizare, subsistemul de ordin superior dobândește proprietăți emergente, adică
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
discipline etc., adică fiecare reprezintă, la rândul lor, niște sisteme, care fac parte dintr-un sistem de ordin superior. Fiecare nivel de organizare al materiei sau al organizării socialumane este alcătuit, deci, dintr-o mulțime de subsisteme. Și, pentru că orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o mulțime de subsisteme de ordin inferior, structura sistemică a lumii se realizează prin intermediul unui proces de superizare. Prin intermediul procesului de superizare, subsistemul de ordin superior dobândește proprietăți emergente, adică proprietăți care nu aparțin
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]