1,455 matches
-
nu este doar sfârșit (finis), el desemnează în același timp și scopul (telos). Dacă sfârșitul limitează și separă, uneori prefigurând un nou început, scopul, obiectivul, orientează dinamic energiile creatoare, transformând viața în destin și istoria în teleologie. De aceea putem subsuma teologiei istoriei și o anumită teleologie a istoriei. Dacă ultima ne spune că istoria are sens, prima ne descoperă sensul acesteia. Semnificația acestei viziuni a sfârșitului, atât ca finis cât și ca telos, este că oferă o schiță progresivă și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
vast și mai ambițios: harta sa conceptuală a Europei de Vest, neputând să facem o separație artificială între una și între cealaltă. Marele politolog norvegian încerca astfel să repereze parametrii unui model care viza configurarea raporturilor centru/periferie care se subsumează emergenței statului și națiunilor în Europa Occidentală. Cele trei variabile de bază ale modelului sunt respectiv economia și cultura ca variabile independente, natura geografică a teritoriilor ca variabilă a controlului și sistemul politic ca variabilă dependentă. Alte variabile secundare se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
internă/externă. Perlmutter le include în clasa inacuzativelor pentru că, în neerlandeză, acceptă pasivizarea impersonală. Argumentul unic este, de obicei, nonagentiv, nu implică o schimbare de stare, nu descriu eventualități delimitate temporal, au cauză internă; deci noțiunea de cauzare internă, care subsumează agentivitatea, poate fi extinsă la verbele de emisie. Pentru a stabili ce verbe din această clasă au utilizare cauzativă este important modul de producere a sunetului (Levin, Song și Atkins 199723 combat această idee: nu modul de producere a sunetelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
active, fie prin adăugarea unui TP în structurile pasive. Dacă verbele cauzative psihologice sunt verbe tranzitive, corespondentele lor sunt ergative, nu însă în sensul obișnuit. Prin urmare, mulți autori susțin că verbele psihologice reprezintă o clasă care nu poate fi subsumată celei a inacuzativelor. Includerea acestor verbe în clasa inacuzativelor s-a făcut, așa cum am arătat, mai ales pe baza testelor sintactice (pentru limbi ca italiana, neerlandeza, engleza). În română, unde nu există teste sintactice sigure de delimitare a clasei inacuzativelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în funcție de limbă: engl. blush (proces) și it. arrosire (schimbare de stare) redau aceeași întâmplare folosind descrieri diferite. Levin și Rappaport Hovav (1995: 167−168) pornesc de la observația că abordarea aspectuală folosește noțiunile agentivitate, telicitate, stativitate și demonstrează avantajul de a subsuma agentivitatea cauzei interne și de a înlocui telicitatea cu schimbarea direcționată. Cele două autoare susțin că telicitatea și agentivitatea nu sunt suficiente pentru a determina clasele de verbe intranzitive, iar stativitatea nu e relevantă pentru clasificare. 4.4.1. Borer
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de existență (1, 2, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 19, 39), apariție (15, 16, 17, 20) sau dispariție, în prezența negației verbale (6); ● verb care descrie o configurație spațială sau spațio-temporală, incluzând aici și posesia (posesia ar putea fi subsumată și existenței; pentru relația dintre localizare, existență și posesie, vezi infra, 3., 3.3): 4, 22, 23, 26, 27, 29; ● verb aspectual: 36, 37. Numai câteva dintre exemplele de mai sus sunt greu de încadrat în clasele semantice de verbe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cercetători și instituții, între studii cu adevărat comparate și studii referitoare la zone geografice îndepărtate. Asupra acestui punct, Giovanni Sartori este intransigent: "Trebuie să insist asupra faptului că, în calitate de investigație a unui singur caz, studiul de caz nu poate fi subsumat metodei comparate, deși ar putea avea anumite merite din perspectiva acesteia"3. Cu toate acestea, studiul de caz este lăudat de mulți comparatiști. Harry Eckstein i-a definit "meritele" cu mult timp în urmă: "Studiile de caz sunt în primul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
două sau trei sute de voturi pot fi esențiale. Este deputatul singurul responsabil pentru această situație? Nu este și administrația publică răspunzătoare? În mai multe ocazii, neîncrederea în Parlament a atins o mare parte din populație și "curățarea pungașilor" pare să subsumeze corect această atitudine. În ciuda a ceea ce am putea crede, relația dintre alegător și deputat este în general prietenoasă în ciuda neîncrederii în Parlament ca instituție. Dacă funcția legislativă a fost, de asemenea, discreditată în ochii unei părți a populației, deputatul poate
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
societății, așa cum este ea organizată, cum o „găsește” tânărul „trezit” din prima sa „visare romantică” etc. Unii se omoară „din amor” - după canonul acelei prime capodopere a tânărului Goethe, Suferințele tânărului Werther, dar și această primă gravă „deziluzie” poate fi subsumată aceleiași „deziluzii față de real, de realitate”. Unele dintre aceste acte arată neîndoios proasta, slaba Înzestrare psihologică, uneori chiar și fizică, a unor tineri atunci când ei vor trebui să afronteze Într-un fel sau altul „viața”. Deși, evident, pentru unii, „viața
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
reducția grosolană la unele tipare comode, lucruri care nu rareori ascund interese imediate, lucrative, de grup. De altfel, după ’90, același grup a Încercat să aplice aceleași criterii asupra personalităților și operelor literare românești, reducând valoarea literară la „atitudinea civică”, subsumând-o categoric acesteia, nivelând și egalizând grosolan imperiul atât de paradoxal, de complicat, de surprinzător, În toate marile epoci istorice ale creației de valori, științifice sau artistice.Ă Nu, nu știu nici azi de ce mă Întorc mereu În România; Eul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Th. Codreanu, de Eminescu sau de Noica ("mica polaritate îi aparține")? Fiindcă între neutralitatea sinonimă cu implicarea pură care duce la sacrificiu și aceea care desăvârșește o statuie culturală e totuși o distanță enormă. În orice caz, una ce ar subsuma și diferența dintre autorul Fragmentelor... și un E. Simion, de exemplu. Pe calea unui răspuns, ar fi interesant de cercetat de cine s-a despărțit deja Lamparia, dacă a murit. O sete infinită de cuprindere intelectuală a culturii universale, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
specializate și a administrației publice locale; îmbunătățirea managementului funcționarilor publici superiori, lansarea unor politici mult mai flexibile în domeniul salarizării și al condițiilor de angajare. În scopul promovării coerențe a actelor normative și a inițiativelor legislative, astfel încât ele să se subsumeze unei politici generale de dezvoltare, se intenționează o creștere substanțială a răspunderii Secretariatului General al Guvernului în ceea ce privește determinarea statutului și rolului funcționarilor publici, a standardelor profesionale necesare la nivelul organismelor administrației publice centrale, precum și în ceea ce privește corelarea sub aspect conceptual a
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
Din perspectiva celui nevoit să acorde prioritate informației privitoare la probleme de istorie a secolului al XX-lea, se pot face observații și se pot formula întrebări de neocolit în legătură cu interesul istoricului pentru zona Balcanilor. Evident, observațiile și întrebările se subsumează dorinței existente la fiecare istoric de a atinge "înălțimea culturală" de la nivelul căreia devin sesizabile liniile de continuitate ale efortului omenesc de a dobîndi libertate și prosperitate. În percepția noastră, istoria acestei părți de lume se constituie din nou în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
românești fiind: regimul politic, sau starea de fapt a politiei 6; gradul de organizare al educației publice elementare și gimnaziale; și cadrul ideologic al concepției despre națiune, naționalitate, naționalism. Statul național român reprezintă, în această schemă a lucrurilor, meta-cadrajul care subsumează toate celelalte cadre, întrucât memoria națională este intrinsec legată și intim întrețesută în procesul de construire a statului-națiune românesc. Demersul de față se situează în prelungirea eforturilor inițiate de L. Boia (1997) și M.-L. Murgescu (1999), care prin lucrările
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
universitari 14, adică 30%. Această comisie mai cuprindea și cinci procurori 15. 2. Colectivul pentru problemele Universității politice (șef: Bîrleanu Aristide, directorul Universității Politice și de Conducere) cuprindea 66 de membri, din care 53 erau universitari, adică 80,3%. Acesta subsuma cinci catedre: Construcție de partid și de stat (șef: Dăscălescu Constantin; adjuncți: Podaru Vasile și Tiron Constantin) cuprindea 10 membri, din care patru universitari 16, adică 40%, un procuror (Ioan Antoniu) și trei judecători (Vonica Romul, Diaconu Valer, Iacob Ion
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și că trebuia să colaborez cu ei, că mă aveau în vedere ca rezervist. L-am întrebat ce presupunea asta. Mi-a răspuns că mă va căuta el. Avea un birou în T-uri, în campusul "Tudor Vladimirescu". Totul era subsumat ideii de prevenire. S.B.: Și v-a căutat? D.T.: Da, de vreo 3-4 ori. O dată țin minte că în cazul Mâlcomete, pentru că mai apoi am aflat că era o reclamație a lui Niculescu, căci am văzut-o pe biroul lui
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
empirică este condiționată, formal, de timp. Dar această poziție intermediară a timpului corespunde, în privința nivelurilor de prelucrare a cunoștinței, unei scheme, care este, în fapt, produsul imaginației, având funcțiune transcendentală atunci când un divers sensibil (determinat, așadar, ca reprezentare empirică) este subsumat ca atare unui concept, unei categorii.113 În plus, schemele reglează această operație de subsumare, în așa fel încât diversul sensibil este subordonat în vederea sintezei sale unei anumite categorii. De altfel, acolo unde vorbește despre "schematismul conceptelor pure ale intelectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în ce privește nivelul de individualism (Heine, Lehhman, 2010). Conform celor susținute de H. Triandis și colaboratorii săi (1988, p. 325), individualismul american are două subtipuri: individualismul narcisic comportamentul este orientat doar spre îndeplinirea scopurilor individului și individualismul comunitar scopurile personale sînt subsumate celor vizate de comunitatea integratoare. Autorul probează o anumită dinamică istorică a prevalenței unui tip de individualism în dauna celuilalt: în timp ce primul caracterizează fazele de început ale individualismului american, cel de-al doilea a devenit mai obișnuit astăzi. Triandis și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
multe emoții pozitive de angajare (prietenie, sentimentul de intimitate sau apropiere, respect). De asemenea, comparativ cu japonezii, americanii experimentau o gamă mai largă de trăiri afective, atît pozitive, cît și negative. Totodată, emoțiile exprimate în culturile colectiviste tind să fie subsumate relațiilor întreținute și sînt percepute ca reflectînd statutul acestor relații. în plus, diferența între conținutul emoțiilor și importanța pe care individualiștii și colectiviștii o atribuie experiențelor lor emoționale ca întreg par să difere. De exemplu, Suh și colaboratorii (1998) au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferitelor capacități, tes tate prin utilizarea unei diversități de instrumente adecvate obiectivului de evaluare. Relația dintre metoda de evaluare și instrumentul de evaluare trebuie interpretată ca o relație de dependența univocă instrumentului de metodă, în sensul că cel dintâi își subsumează valențele formative și operaționale realizării perspectivei metodologice propuse. Astfel, metoda de evaluare în ansamblu l său, vizează întregul demers de proiectare și realizare a actului educativ, de la stabilirea obiectivelor de evaluare și până la construirea și aplicarea instrumentului de evaluare prin
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
proiectare: „a sistemelor de instruire” și a „activităților didactice”, sub cele din urmă înregistrând proiectarea „scenariului didactic”, termen utilizat ca sinonim pentru mai vechiul „plan de lecție” (1993: 3). Găsim însă alocat un spațiu special și „Planificării activității didactice”, care subsumează planificarea anuală, trimestrială, individuală, existând și un ghid pentru întocmirea planificării activității didactice , lucrat pe obiective (fără însă a le corela cu anumite conținuturi) (1993: 63). După modelul C. Bărboi, G. Corniță consideră necesară corelarea noțiunii de proiectare cu modelul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1995). La C. Parfene, (1999), supraconceptul care ordonează proiectarea este „organizarea procesului didactic”, care cuprinde: „1. planul de învățământ; 2. programa școlară (curriculum); 3. manualele și 4. planificarea activității didactice” (1999:18-22). Tot patru componente, corelate noțiunii de proiectare, sînt subsumate de către D. Ivănuș, (1999), în capitolul „conținutului învățământului limbii și literaturii române”: „1. planul de învățământ; 2. programa școlară; 3. manualul școlar; 4. planificarea trimestrială a materiei”, pentru aceleași componente în capitolul imediat următor, „proiectarea și desfășurarea învățării limbii și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în capitolul „conținutului învățământului limbii și literaturii române”: „1. planul de învățământ; 2. programa școlară; 3. manualul școlar; 4. planificarea trimestrială a materiei”, pentru aceleași componente în capitolul imediat următor, „proiectarea și desfășurarea învățării limbii și literaturii române” să fie subsumate conceptele de „tehnologie educațională” și „proiectare didactică”, ultima fundamentată tot pe „obiective”, ca și la autorii anteriori. V. Marinescu, (2002), include sub capitolul „proiectarea activității didactice” afirmația că aceasta se referă la „moduri de organizare a procesului de predareînvățare [...] pe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pe de altă parte. Oscilațiile terminologice induc de asemenea ambiguități și subminează caracterul riguros al științei cf. disjungerea între produsele proiectării: planul de învățământ, programe școlare, manuale și planificarea trimestrială/ semestrială a materiei, ca elemente în afara proiectării și acre sînt subsumate fie la „organizarea procesului didactic” fie la „conținutul învățământului”. Mulți specialiști consideră explicit legat de proiectare doar produsul numit proiect de lecție (scenariu didactic, scenariu narativ). Se menține terminologia impropriu utilizată, prin multele sinonimii aflate în variație liberă: ordonarea conținuturilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și farmecul fenomenologiei, ca meditație asupra cotidianului, deci a unei regiuni de locuri comune. * Contopim mult prea ușor termenii evoluție și progres, luând drept capăt final al evoluției starea noastră actuală și considerând (ajutați și de Istorie) că progresul continuu subsumează în mod fericit evoluția noastră de până acum și, deci, evoluția în genere. Suntem însă în situația unei generalizări nepermise deoarece nu vedem (încă?) unde este capătul evoluției. În plus, cred că sensul exact al noțiunii de evoluție, în forma
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]