3,015 matches
-
șâ noi curaua șâ ni-am mărghinit la puțânul pentru trai, sâ puchem aduna șâ pentru zâua când va pleca copchila la casa ei, câ doarâ una avem. N-or chi ele mulchi lucrușoarili, darâ sânt făcuchi cu trudâ șâ sudoarea frunțâ ășchia bătrână și chiverniseala muierii meli. Ș-apoi în privința mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
și pământul să urce spre cer în genunchi. * Noaptea asta tăcerea e proaspătă ca somnul femeilor abia începute. * Mi-e frică de primăvară. Psalmul trupului ninge îngheț. * Mai știi omul de zăpadă? A putrezit de-atâta nins... * Curgi din mine, sudoare de dragoste, pe cămașa inimii. * Sunt singur. Iau degetele și le prind de umeri, poftindu-le să-ți pipăie somnul căzut pe talpa nopții. * Piatra palidă cu gene de nisip își legăna pântecul, așteptând să nască piramide. * Ieri, timpul se
CONFESIUNI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343184_a_344513]
-
Când tot mai mult devine cald și bine,/ E-o nemaipomenită afundare/ În propriile simțuri, în răcoare!“, ne trezim „Scăldându-ne-n iubire” și realizând atunci „Ce cald e sentimentul de iubire,/ Când ari cuvântul de la suprafață!/ Ștergându-ți eu sudoarea de pe față,/ Arzândă chiar de-atâta adâncire,// Atingeri tremurânde și fluide/ Și mâini ce se-ntâlnesc din întâmplare,/ Fiori ce ne produc cutremurare,/ Ne pierdem lunecând în gânduri vide...// Iar trupurile se îmbrățișează,/ Formând un Tot, un Unic, un Întreg
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
I. Părăianu MINIPOEME HAIKU Numai toamna zugrăvește natura - eu - curcubeul . Curățenie prin filtrul lui Dumnezeu - focul și apa . Pupă Pământul cu frunzele - dulci buze - Teiul - Luceafăr . Și cucuveaua în sinistre locații vede dezastru . Luna dansează în oglinda lacului după răcănei . Sudoare - apă - incendiu - doar cenușă și vânt concentrat . Stea căzătoare - mai credincios câinele - moartea-i aproape . Peste întinderi o pulbere de nisip - scorpion - deșert . Sută la sută , măsura lucrurilor, nu numai timpul. Scenă de teatru - milioane de actori - și politica . ION
MINIPOEME HAICU, DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343633_a_344962]
-
trebuie! Culcat! Salt înainte n-auzi? Culcat! Pe linia de tragere! Salt înainte! Salt înainte mă! -O să vă taie rusu’în zeci de bucăți ! O să vă taie ! -Să nu ne faceți de rușine ! Armata noastră-i neînfrântă ! Picături de sudoare care cădeau de sub cască și curelușa ce mă strângea de gât, vroia să mă sugrume, să rămân acolo cu capul în țărână.. Viața mi se aduna în colbul armatei și ochii creșteau în secunde sau veacuri.. Apoi ca un vânt
INGERI CAPTIVI P 1 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343648_a_344977]
-
Ioana, bunica lor cu o joarda cât tinda și să ne împartă pe la casele noastre. -Fir-ar-al de! Nu se mai satura! Nu i-ar mai rabdă pământu! -Ionele mai ai bere de la doctoru’? zice Sorin, ștergându-se pe frunte de sudoare tocmai în fundul grădinii printre parii de vie. -Mai are bunicu’ cîteva sticle .De ce? -Mâine, mergem la porumb și ne alegem niște drugi frumoase, le frigem la pază, bem niște bere.. -O pun pe Amely să ia de la taică-su că
AMELY P 5 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343650_a_344979]
-
ei, ei... -Și nici pămîntul asta nu mai are seva... -...ei, na, și tu acum...îngîna timid -Si cîntul nu mai este dulce și portul nu mai este frumos... -Lasă-mă cu astea...îndrăzni nepotul -De ce ,taica, să-ți curgă sudoarea muncii pe pămînt străin? -De nevoi, tataie, de nevoi...că.. -Lasă ,băiete, că știu eu de ce pleci. Or fi legile stîmbe acum la noi iar oamenii și mai stîmbi de la o vreme.Mai mării țării și ai locurilor au prins
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
musca-n lapte...Da’, ce mă fac? Dacă deșteptul de Costi i-a dat telefon lui Mery și ea s-a plâns lui tat-so? Ăsta-mi dă un șut în fund...Ce mă fac, Dumnezeule, ce mă fac? Îl treceau sudorile și nu se putea plânge nimănui. Uite-i cum chicotesc și tâmpitul de Trache plătește...Ah, Doamne, de ce n-am ascultat-o pe Olguța? Deci, asta era „hachița” ei! Nu cumva și prostul de bărbat-so picase...pe la piață? Ce-mi
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită. GLAS AMĂGIT DE MOARTE Te-am căutat iubite printre morminte, Fără de suflet erai în noaptea grea Aievea, ca într-un vis, tot mai aievea... Și te- am strigat, cu dorurile mele multe, Precum sudorile ce-ți curg pe frunte. Fără de lacrimi visele, acum îmi atârnau de moarte, Cerească, dulce și pierdută întru iubire m-am arătat. Dă-mi Doamne putere să mai iubesc, vedenia din noapte! Călătoria aceasta fiind un zbor înaripat, A unui
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
se-ntinde domol către Poli, Iar anotimpurile se rotesc de o vreme; În decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme. La munte revin zăpezile-albastre, Pe străzi curg viiturile râu Ducând sudoarea trudirilor noastre Pe nărăvașe ape, călăi fără frâu. Natura e bolnavă și zace De geruri și brume nocturne; Blestemele cad năpraznice Pe prea nevinovata lume. Se plouă cu noroi și cenușă Din cerul greu, plumburiu, Fulgere se sting pe prag
S-A RĂSUCIT PĂMÂNTUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378476_a_379805]
-
materie. Încetul cu încetul mi-am revenit totuși. Respiram normal, ahtiat parcă după aerul cu miros de iod și medicamente din încăpere. - Operația a reușit, a spus doctorul Subin, ortopedul, în timp ce una dintre asistente îi ștergea cu tifon broboanele de sudoare de pe frunte. Duceți pacientul la terapie intensivă ! Atunci am realizat că umărul și mâna mea stângă erau imobilizate în gips. - Să nu-ți miști mâna, m-a atenționat cel care mă operase, să se întărească bine gipsul. Să puneți un
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
și caverne. Este singura din lume Ce mizere lucruri drege - Are un vertij renume : „Suferințele culege.” Mă va avea până la urmă Căci e o perseverentă Și voi serba într-a ei turmă Moartea mea cea inerentă. ........................ Mă trezesc ud de sudoare În patul meu murdar de vise Și mă simt făr’ de valoare - Un actor de prin culise. Sătul în plin mi-s iar de toate Golul sufletului doare, Dar e o zi și mâine poate ... Unii se nasc și-un
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
perseverent și tenace, care vă caracterizează!... De aceea, am apreciat și admir în continuare aceste calități, pe care le aveți, le cultivați și le împărtășiți și altora, cu toată abnegația, dragostea și generozitatea!... Totodată, vă apreciez toată munca, osteneala și sudoarea depusă în câmpul activității scriitoricești, publice, publicistice, editoriale, culturale ori spirituale și mai cu seamă în cea organizatorică, fiind un bun inițiator, fondator, coordonator și organizator al Cenaclului Cultural din cadrul Baroului Oradea, și al multor activități și acțiuni culturale, de
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE AVOCAT, SCRIITOR, DRAMATURG ŞI PUBLICIST PAŞCU BALACI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378836_a_380165]
-
strivi între copite. Că în grădina cea cerească Am ispitit pe Eva cu un măr Și pe Adam gustând să nu găsească Din veac în veac eternul adevăr. Și-au fost atuncea izgoniți din rai Și azvârliți în lumea-acesta, iată Sudoarea frunții să le fie trăi Și să-mi strivească țeasta cu o piatră. Cu vină strânsă din strămoși Fără de grâi, fără picioare, Port prin coclaurii umbroși Blestemul meu de târâtoare. Referință Bibliografica: BLESTEMUL ȘARPELUI / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
veșnic dacă mă țineai cuprinsă între șoapte, Dacă-ți curgeai privirea fierbinte doar pe trupu-mi, Azi fericită m-aș fi dus, iubite, către moarte. Acum în toi de noapte doruri îmi dau năvală, Și mă preling topită în valuri de sudoare, Hârtia fără rânduri sub tâmplă-mi zace udă, Te rog, iubite, ascult-o căci este grăitoare. Drepturi rezervate doar autorului Referință Bibliografică: ÎN TOI DE NOAPTE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1972, Anul VI, 25 mai 2016
ÎN TOI DE NOAPTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378936_a_380265]
-
numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui Gligor, însă el nu o băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va aduce astăzi pe lume primul lor fecior, pe care dorea să-l țină pe lângă el
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
șâ noi curaua șâ ni-am mărghinit la puțânul pentru trai, sâ puchem aduna șâ pentru zâua când va pleca copchila la casa ei, câ doarâ una avem. N-or chi ele mulchi lucrușoarili, darâ sânt făcuchi cu trudâ șâ sudoarea frunțâ ășchia bătrână și chiverniseala muierii meli. Ș-apoi în privința mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016 Toate Articolele Autorului OREAG ȘI CAPRELE Oreag stătea, parcă mut de uimire, pe marginea terenului de sport al școlii și își tot scărpina cu mâna stângă fruntea îmbrobonată de sudoare. În cealaltă mână ținea racheta marca „Reghin” cu care își lovea în răstimpuri, pe rând, călcâiele adidașilor cam scâlciați, cu dungile oblice abia distincte. Transpirația îi umezise tricoul în forma unui triunghi echilateral răsturnat, cu vârful în dreptul ombilicului, destul de proeminent
OREAG ŞI CAPRELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362]
-
caverne. Este singura din lume Ce mizere lucruri drege - Are un vertij renume: Ea suferințele culege. Mă va avea până la urmă Căci e o perseverentă Și voi serba într-a ei turmă Moartea mea cea inerentă. Mă trezesc ud de sudoare În patul meu murdar de vise Azi mă simt făr’ de valoare - Un actor de prin culise. Sătul în plin mi-s iar de toate Golul sufletului doare Dar e o zi și mâine poate Unii se nasc și-un
DULCINEEA ÎN VEŞMÂNTUL NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379932_a_381261]
-
plauzibile. • Unele femei, când se apucă de măritat, nu se mai opresc. • Judecățile Istoriei sunt labile (Mircea Radu Iacoban). Nu poate uita cel care nu a știut niciodată. • Drumul înapoi e mult mai complicat decât drumul înainte. • Cine a văzut sudoare de ministru și milă de polițist? • Domnul e domn și în șanț, dar șanțul e șanț și fără domn. • Totul e adevărat și nimic nu e adevărat, nici măcar cuvintele astea (Zoltan Terner). • Nu-i normal să fie totul normal... Norocul
CONFUZII & DRUMUL ÎNAPOI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379929_a_381258]
-
ceas Să aud și al tău glas... Norii toți s-au depărtat Când prin mine te-ai uitat Cerul s-a oprit îl loc Și a nins cu busuioc... În obraji bujori în floare Au vestit că-i sărbătoare, Iar sudoarea de pe frunte A mișcat ușor, un munte... De pe drum copaci gătiți S-au grăbit să ducă vestea Că se scrie iar povestea, Primăverii ce-a venit... --------------------------------- Toamna m-a-ncăput de mult, Dar de ea nu mai ascult... Vântul când mai bate
DORUL... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379980_a_381309]
-
din univers iar pentru autor : ”cerul poate deveni timpanul imens/ fereastra vederii ochiului tău de lumină/ milioanele de frunze gândurile tale vorbitoare/ vei arde spre seară în șemineu câteva apusuri/ iar umbra ta va reuși să șteargă ca o năframă/ sudoarea de pe fruntea zbârcită a râului Stix” (p.173). Considerând lumina - corolă a iubirii - drept simbol al lumii informale, ieșind din imaginar spre experiența luminii-metaforă, autorul leagă creația sa de valorile ei: ”de o viață învăț limbajul luminii și asist/ la
ELISABETA IOSIF COROLELE IUBIRII CRONICĂ LA VOLUMUL ”A.D.N.-UL FERICIRII” DE DAN TIPURIȚĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380026_a_381355]
-
milă. Nimeni nu le jeluiește, nimeni nu le cântă prohodul. Toți sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma banilor primiți pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă, nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
mai domolit, s-a retras în văgăunile lui din spatele munților, dând răgaz de odihnă pădurii ce-și întinde brațele descărnate, obosite de apriga luptă cu stihiile și norilor care scăpați de prigoană își scutură cu grație coamele albe, lac de sudoare și spaimă, cernând cu fluturi de omăt fantomatica liniște a nopții, brațele descărnate ale pădurii și acoperișurile caselor împrăștiate pe coastele muscelelor. Iarna și-a instaurat în cele din urmă domnia deplină asupra pământului, înveșmântând tristețea livezilor și singurătatea codrului
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
milă. Nimeni nu le jeluiește, nimeni nu le cântă prohodul. Toți sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma banilor primiți pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă, nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]