3,677 matches
-
să ignor coada de mașini care se mișcă precum melcul pe o distanță de câțiva kilometri, bară la bară. Aș citi și aș uita că sunt udă (deși, sincer, m-ar jena!), cred că m-aș încălzi un pic de la suflarea omenească din autobuz. Ei, dar și când aș ajunge acasă! Drept în baie m-aș duce, sub duș, nu duc lipsă de apă caldă. Zilnic stau sub duș: dimineața și seara dar nu cinci minute ca atunci când este vară, stau
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
adevărate ființe, pe care eu le-am iubit și alături de care mi-am petrecut întreaga viață.” Încă din prima poezie, poetul se simte” ca o fântână de aer din care/din când în când mai scot cu respirația/ câte o suflare de poezie/ cu acest coș învechit al pieptului/ care-și pierde printre coaste/ ca o ciutură spartă/ versurile cele mai frumoase”. Și, da, versurile din acest volum sunt încărcate de frumusețea cuvântului, de sensibilitate, de iubire, ce își strigă durerea
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
părăsit lumea. Simt că zilele mele s-au sfârșit! - Nu încă, frate Marcu! E atâta nevoie de tine printre credincioșii din aceste ținuturi! - Nu te îngrijora, are Domnul grijă de lucrarea Sa! De aceea, te implor, după ce îmi voi da suflarea vieții, să chemi creștinii din satul vecin să se ocupe de rămășițele mele pământești. Iar pentru tine am o importantă misiune : să pleci din nou pe drumuri lungi, să treci prin toate satele din Caucaz, să vizitezi creștinii și bisericile
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
A plecat doar ca să vină De pe drumuri ce le merse, Lacrimile să își verse... A plecat doru-n cătușă Plângând dincolo de ușă, Dincolo de vămi și vreme... Parcă-aud un dor cum geme Parcă simt un dor cum doare, Ori e-a vântului suflare? A plecat dorul, române, Și pe drum îți va rămâne, Nici în casă, nici afară, Nici în lume, nici în țară, Ci doar dus în pribegie, Rupt de maica Românie... A fi uniți A fi uniți, surori și frați De-
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă dimensiunea spirituală a demnității și continuității, primenind sinteza tuturor răzvrătirilor sfinte. În vers sau viers, în rugă ori poezie, în cântec și dans sau strigătură se împletește întreaga suflare și mărturisire a sufletului creștin. Arta populară este mărturisirea publică, permanentă și colectivă a Neamului nostru întreg. Ciudat duhovnic,-această artă populară! mărturisește Patriarhul pătimirii noastre, poetul Radu Gyr. Ea primește spovedania unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
voia, parcă nu! Avea așa un fel de nelămurire în sinea sa! Trenul nu era aglomerat fiind o zi obișnuită de lucru. Avea să se aglomereze când se apropia de Baia de Arieș localitate minieră care capta ca un magnet suflarea de pe valea Arieșului mijlociu de la Sălciua la Abrud. Matei ajuns la destinație și-a început activitatea de la mină și la liceu. A treia zi a primit un plic dar și un aviz telefonic de la Antilopa. Era invitat cât se poate
ANTILOPA; REÎNTÂLNIREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361714_a_363043]
-
povești în Purgatoriu nici moartă nici vie îl caut pe Alighieri să mă-nscrie pe lista Judecății de apoi din Divina lui comedie e coadă și acolo fac cu ochiul strecor ultima sută de euro în palma portarului cu o ultimă suflare escaladez scara de foc spre dincolo cineva îmi rupe toamna în care eram îmbrăcată rămân goală într-o străfulgerare a minții simt cum mă topesc mă torn în matrice ... ies aripă o aripă de gând dintr-o rugă pe-o
EU DIN MINE CÂND ERAM TU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351815_a_353144]
-
în sufletele pustiite, fără reazemul unei credințe la care să apeleze dacă sunt în cumpănă ori s-au rătăcit. O regăsire și redescoperire a sinelui asaltat și chiar“bombardat” zilnic de dislocarea din matca așezării primare, cuvenite și binecuvântate de “suflarea” Creatorului sunt necesare, nu doar pentru o coexistență în armonie ci mai ales, pentru a putea primi cuvântul luminător, încurajator, reîmprospător. În măsură să ne reclădească și să ne aducă în “bătaia” luminii adevărate. Acest lucru nu se produce orișicum
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
de noapte, Eli și Geo - alt tip din clică - au ieșit la plimbare prin cartier și, nici una nici două, au dezlegat toate bărcile de pe lacul din apropiere, mânând-le în larg. După ce au provocat o debandadă exemplară, livizi și cu suflarea tăiată, s-au înființat la ușa Argentinei, salvându-se în ultima clipă din urmărirea încleștată a forțelor de ordine, care începuseră deja să strige „stai că trag!” Prietenii Argentinei erau cu toții în jurul vârstei de treizeci de ani și aveau o
ARGENTINA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351878_a_353207]
-
ne-a scutit de surprize, ne-am întâlnit până și cu un elefant îndreptându-se spre nu știu ce templu, nu vă neliniștiți, era însoțit și blând ca un mielușel. Cel puțin așa arăta. Stelele nopții care aici umplu cerul dintr-o suflare, întotdeauna am impresia că sunt mai multe și mai aproape de mine, ne-au găsit adunați în jurul mesei așteptând bunătățile Dipei și ale Nuschikăi și făcându-ne planuri pentru zilele care urmau să vină. Lashante m-a asigurat că o plimbare
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
categorii: cei veniți după război, majoritatea legionari și care nu prea mai sînt, cei veniți în timpul comunismului, și românii veniți după 1989. Primii sînt foarte școliți, buni cunoscători ai istoriei poporului român, naționaliști fără cusur, si anticomuniști pînă la ultima suflare, cum a fost și Eliade. A doua categorie sînt speriați, chiar răi, bîrfitori, susceptibili, cu ceva carte nu neapărat cultură, mai degrabă buni la științe exacte, fără spirit național și foarte snobi. După 1990, a venit tineret foarte talentat cu
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
atunci când va apărea în viața noastră și pentru a privi prin ochii martirilor ce preț are Mântuitorul. Să arzi de viu, să fii prăjit în tigaie, să fii tras pe roată, cu dinții smulși, cu oasele sfărâmate, rostind cu ultima suflare: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!”. Să-ți pierzi părinții, să-ți omoare copiii, să n-ai familie, nici loc de odihnă și să strigi „E ieftin cerul, dacă așa pot fi cu Isus pentru veșnicie!” Din interior, atacul celui
NICODIM de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351936_a_353265]
-
o atmosferă incendiară solista tarafului din Gearmata Vii, Romana Sarchiz, a interpretat melodia „ Eminescu, Eminescu”pe versurile poetului Grigore Vieru și compoziția soților Doina și Ioan Aldea Teodorovici,devenită șlagăr. Intrând în rezonanță cu aceasta ne-am alăturat împreună cu toată suflarea participanților comunei, acești oameni deosebiți, însetați de Eminescu,care au venit în număr foarte mare. Pe peretele din fundalul scenei căminului cultural,unde s-a desfășurat acțiunea,ne privea șăgalnic tabloul lui Eminescu, realizat de pictorița și poeta Mariana Sperlea
MIHAI EMINESCU SĂRBĂTORIT LA DUMBRĂVIŢA ŞI GEARMATA VII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351979_a_353308]
-
lucrurile au luat un alt curs era pentru faptul că domnul Gheban avea o mică și, de ce să nu recunoaștem, foarte omenească, slăbiciune: discursurile în cadru organizat! Cu alte cuvinte, ședințele de asociație, cel puțin una pe săptămână, cu toată suflarea, ca să se vadă cine comandă. Nenorocirea era că blocurile nu fuseseră prevăzute cu săli de întrunire și nici cu masă de prezidiu drapată în roșu! Dar nimic nu era imposibil pentru un om ca el! Adună în cel mai scurt
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
Lasă cî mă duc io neni Aristicî, rosti spre uimirea tuturor Luță despre care se știa sigur că nu poate să vorbească, sau mă rog, cel puțin nu în limba știută de sătenii din Răstoaca, aceasta deoarece, cunoștea doar toată suflarea satului, Luță nu era chiar Luță, fiindcă fusese schimbat cu un alt copil când inconștienta de mă-sa se dusese să nască la spitalul orășenesc din capitala județului, ignorând la rândul ei puterea și prestigiul de neclintit al moașelor comunale
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
pe drumuri necunoscute și întortochiate și nu ne întreabă dacă vrem sau dacă suntem pregătiți să luptăm cu obstacolele ei... Fiecare dintre noi simțim nevoia comunicării; fără de ea ne simțim prizonierii singurătății și ne ofilim precum un mugure lovit de suflarea rece a înghețului.... Comunicarea aceasta atît de necesară ființei umane, a luat în decursul timpului, o nouă înfățișare; scrisorile pe care le trimiteam cu ani în urmă și pe care le așteptam cu bucurie să le primim..., au fost înlocuite
O LUME...IREALĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352426_a_353755]
-
Pe vecinicie” (Din urmă, 1965:155). Ca să îi înțelegi cuvântul sugerat în fraza, de multe ori frântă și ambiguă în exprimare, trebuie să ști să trăiești ca Bacovia. Să străbați în noapte drumurile fără de întoarcere a celor duși, să simți suflarea umbrelor și să auzi de sub cripte fâșâitul celor care au fost. Abia atunci vei percepe existența și greutatea cuvântului plumb. București, 08.10.2013 Bibliografie: Bacovia, George, Versuri, Editura Tineretului, București, 1965. Referință Bibliografică: Anamneza, sentiment al retrăirilor în volumul
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
din Kareia. Războiul este un eșec al evanghelizării. Gândiți-vă că ortodocșii sunt atacați de alți ortodocși, de oameni care împărtășesc același botez! E vina noastră că nu i-am făcut să-l trăiască pe Hristos în inima lor. Toată suflarea ortodoxă privește spre Athos ca spre cel mai înalt reper al credinței. Trebuie să spuneți tuturor bisericilor că stă în puterea lor să oprească războiul; să arunce anatema asupra lui Putin și a celor care atacă alte state și popoare
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
de duh pentru posteritate. O compuse ceva mai târziu Marele Poet, mândru că astfel intră și el în istorie. Cam pe ușa din dos, dar ce mai contează! Marele Drapel fu coborât în bernă și un Înalt Decret băgă toată suflarea în doliu. Însă treburile regatului necesitau veghe continuă... În uriașul birou al Marelui Șambelan erau adunați: Marele Armaș, Marele Vistiernic, Marele Ierarh și Marele Spion Regal. Toți cu figuri cernite, cu ochii înlăcrimați. Făceau parte din aceeași familie, o familie
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
timp de mult amurgit și cu ideile arse cu toptanul pe „altarele” de lemn ale Inchiziției decadente, dimpotrivă. Era un secol cu aere de modernitate și zgomot de arme de tot soiul, ce se îndrepta cu pași repezi către ultima suflare a sorocului său calendaristic, un secol unde progresele felurite se înghesuiau unele după altele în circul concurențial al ordinii planetare de moment, dar care nu a exclus nicio clipă din fibra lui rece și aprigă moartea... O moarte cu fața
ZBOR PE-O ARIPĂ DE ETERNITATE... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351335_a_352664]
-
-n cete se înfioară De strălucirea divină, rară, Ce se revarsă din fața senină A Celui ce este lumii Lumină. Negura firii lin se topește În trupul Celui ce ne iubește, De bucurie munții tresaltă, Viața se-mbracă-n haină învoaltă. Suflarea Duhului lin ne cuprinde, Sufletu-n hora Treimii se prinde, S-a născut Domnul, pacea pogoară Florile dalbe mireasma-și presară... În noi răsari... (De Nașterea Domnului) Dragostea noastră-i slabă, întreruptă-ades De grija libertății oarbe, fără chip, Căci nu
FLORIN CARAGIU ,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351398_a_352727]
-
Spiritual > VENIȚI ,COPII, CU COLINDUL! Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 357 din 23 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Veniți ,copii ,cu prea sfânta colindă, Crăciunul în prag cu drag vă așteaptă! Prin glasul vostru cristalin ce- o cântă Suflarea nopții devine mult mai blândă. Veniți, copii, căci ușile-s deschise! Obrajii voștri casa luminează, În ochi steluțe jucăuș vibrează... Sunt luminițe-n sarbătoare-aprinse. Aduceți liniștea și pace-adâncă, Pământul îl apropiați de cer Și prin rostirea ,,Leriu, Doamne, ler!”, El
VENIŢI ,COPII, CU COLINDUL! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350949_a_352278]
-
fereastră / și în fereastră, / o altă fereastră, / în care se deschidea / încă o fereastră - și-n fiecare fereastră / era Dumnezeu. / 25 aprilie 2011” (Internet). Aceasta este o poezie perfectă care contopește concretul cu inefabilul, teluricul cu cerescul, pământul trupesc cu suflarea de Duh care-i șoptește poetului la ureche, îl inspiră și-l înalță peste toate lucrurile. Pentru că, spune autorul, Dumnezeu este cel care sădește în noi totul, până și lacrimile, iar în cuvintele noastre pune rouă: “Dumnezeu în noi sădește
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
neîncepută, se pot alege cu imagini frumoase, domestice, într-o tonalitate calmă, caldă, plină de timidități inerente începutului, dar și cu accente patetice, adeseori sfâșietoare. Dacă poeta mărturisește că-și modelează versul din lut, trebuie să-i mai adauge și suflare de duh ca să prindă viață și doar atunci va putea să-i caute amprentele pe zăpada sinilie a înserării: „eu încă scormonesc / pământul aspru / îl ud cu râvnă / din lut îmi modelez / cuvânt // el se întoarce bumerang / în mine să
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
CE-AI FACE TU ÎN LOCUL MEU DOAMNE? Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 701 din 01 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului uneori iubirea își închide ochii a temniță în oase durerea sfârâie precum în candelă uleiul ajuns la ultima suflare griji descălțate de nădejde umblă cu sandalele în mână pe cruce n-a stat pe jumătate aud când cresc aripile de înger dor băierile timpului se rup iar pe pământ veșnicie sunt înger strig sunt un înger trebuie să conving
CE-AI FACE TU ÎN LOCUL MEU DOAMNE? de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351622_a_352951]