14,769 matches
-
interior grav, poeziile acestui volum o promovează pe scriitoarea Ileana-Lucia Floran între poeții cu har, care și-au găsit alinarea durerii în creații dezvăluind cititorului taina marilor adevăruri ale vieții și ale morții, în vibrații lirice răscolitoare, de mare intensitate sufletească. Livia Fumurescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
multe jurnale, de fapt, în }ărmul târziu: un jurnal al existenței cotidiene din interval, un jurnal al legăturilor familiale, un jurnal al lecturilor, un jurnal al creației. Toate coabitează în cuprinsul unui text care este întâi de toate un document sufletesc și intelectual, dar și unul istoric, măcar prin reverberare. Evenimentele amintitei epoci pătrund în jurnal fie și numai pentru a explica o anumită stare de spirit a autorului, o trăire afectivă. Imaginea anilor de apogeu grotesc al ceaușismului se alcătuiește
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
Bacalaureat care, evocat astăzi, ar părea desprins din cine știe ce pagină de pură ficțiune, îmi "încheiam socotelile" cu Liceul meu: "Vasile Alecsandri" (LVA), din Galați. Evoc acel timp nu din cine știe ce porniri nostalgice. Pur și simplu pentru a depune o mărturie sufletească în tot marasmul acesta în care se zbate literatura română ajunsă la grea ananghie, când e să fie "obiect de studiu și examinare" în Școala românească a acestui început de mileniu trei. LVA a însemnat pentru mine - nu imi dădeam
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
le răspunde, nu atât de des, cum ar fi voit ei, și acest fond epistolar a fost publicat de istoricul literar Ilie Rad cu titlul Rânduri către tinerii ardeleni. Cele mai multe scrisori sunt adresate lui Teofil Răchițeanu, care, după o criză sufletească, se retrage în satul său din Apuseni, Răchițele, ca profesor de limba și literatura română, își construiește o cabană, citește și scrie, îndrăgostit de peisajul și istoria Apusenilor. Geo Bogza îi răspunde cu prețuire și căldură la scrisorile trimise, îi
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
gesturile înseamnă implicit o ridicare în rang. Sau măcar un imbold de ridicare. În fond, nu ne formează cu adevărat decît ideile oamenilor în apropierea cărora am stat. De aceea, educația la distanță, în lipsa mediului prielnic transmiterii oricărei idei - ambianța sufletească - e non-educație. Pe de altă parte, efectul cărții poate fi unul descurajator. Căci, dacă în materie de viață trăită cu sens, există un etalon sub care nimeni nu ar trebui să coboare, atunci cartea lui Heisenberg, tocmai fiindcă ridică ștacheta
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
considerată de Dan Petrașincu nejustificată psihologic. Spre deosebire de el, Octav Șuluțiu pledează susținând caracterul ei autohton: " Ea nu e izvorâtă dintr-o deznădejde nemotivată, ca a eroilor slavi, nici dintr-o deznădejde sentimentală ca a eroilor occidentali, nici dintr-o patologie sufletească sau intelectuală, nici din actul gratuit gidian, ci dintr-o concepție asupra morții, dintr-o hotărâre sănătoasă și bine premeditată. Moartea lui Pavel este moartea păstorului din Miorița. E moarte acceptată resemnat și senin. Să nu se creadă că mă
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
a înfiripat un prestigiu substanțial în viața personală, la catedră, în fața studenților, în relațiile cu dirijorii din țară, pe care i-a coordonat prin „întâlnirile profesionale” din Conservator timp de decenii, anticipând calitatea sa de Președinte al A.N.C.R. Relieful sufletesc rodnic al profesorului Crăciun și impresionanta sa fidelitate pentru Adevărul adus la Lumină în orice situație, l-au proiectat în fața studenților ca pe o personalitate și un model de care și astăzi absolvenții instituției noastre își amintesc cu o bucurie
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
și idei filosofice și judecăți. - Rolul dirijorului în actul interpretativ este de a trezi interes, de a converti semnele partiturii în sonorități, de a modela sufletele interpreților după imaginile sale lăuntrice. - Dirijorul îi face pe ceilalți să făptuiască realul său sufletesc. - Când totul este clar gândit, este ușor de spus formației ce intenții ai. - Să clarificăm noțiunile noastre și conținutul spuselor noastre. - Pune la capăt tot ceea ce știi ! - Muzica nu se naște întâmplător ! La cor, întotdeauna pornim de la text - o primă
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
muzical enescian, care dezvăluie apartenența autorului la matricea spirituală românească. Versiunea interpretativă se remarcă prin excepționala valoare expresivă și semantică. Frumusețea muzicii și sentimentul sublimului se degajă în cântul minunaților interpreți din exteriorizarea unor puternice trăiri și a unor stări sufletești de excepție, situate, cum spunea Hegel, “deasupra oricărei exprimări cu ajutorul finitului”. Nu știm dacă există un secret (sau poate un miracol) în reușita acestei colaborări artistice. Suntem convinși însă că Valentin Gheorghiu și Gabriel Croitoru dețin un har aparte, prin intermediul
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
cohorta lui de rătăcitori, în majoritate tineri avizi de o viață mai ușoară și lipsită de pericole dincolo de ocean. Și fiecare exod e însoțit de o povară uriașă de riscuri și drame colective și individuale, rupturi, prăbușiri, însîngerări morale și sufletești: familii destrămate, copii înstrăinați de părinți, părinți însingurați, oameni care o pornesc haihui ca să ia totul de la capăt înarmați doar cu un dram de speranță, unii care se întorc dezamăgiți și învinși sau, dimpotrivă, pentru a-și savura succesul de
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
dacă interpretul actual poate să se supună rigorilor stilistice și estetice, valorificându-și plenar propria personalitate”, Valentin Șerban și Liliana Iacobescu au răspuns afirmativ. Prestația lor artistică a constituit o îngemănare de bun gust, de măiestrie și creativitate, de noblețe sufletească și gândire muzicală elevată
La Sala Mic? a Ateneului by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83283_a_84608]
-
a Principelui. Vocea are încredințată o partitură cantabilă, încărcată de lirism, o linie melodică bine conturată, ce trădează cunoașterea posibilităților vocale și expresive ale mezzosopranei. Opera conține pasaje de recitative alternate cu vocalize elegante, exprimând o largă paletă de stări sufletești, de la bucurie și dans la rugăciune și moarte. Ca și în lucrările sale de teatru instrumental, compozitoarea le încredințează instrumentiștilor și soliștilor neașteptate roluri: în teatrul instrumental (și în opera de cameră) instrumentiștii se exprimă și prin mimică sau joc
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
Uruc a imaginat o muzică din sunete lungi amplasate, pe de o parte, în registrul grav - fagotul și violoncelul -, pe de altă parte, la polul opus, în cel acut - viola și flautul. Cu toate că efemeră, „suflarea” a produs totuși o vibrație sufletească plină de gingășie. Zona suprarealist-metafizică a continuat să-i inspire pe compozitorii actuali. O atare tendință s-a reflectat și în scurt-metrajul regizat de Ana Niță, cu muzică de Sabina Ulubeanu, intitulat Vacant. Într-un interior somptuos, dintr-un edificiu
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
linii mari, muzica potențează trăirile omului întru dezechilibru. Deopotrivă bucuriile și tristețile ne scot parcă din noi, creând dezechilibre. Însuși extazul reprezintă o ieșire din sine. Paradoxal, el este o aspirație. Dar și o cale de comunicare sonoră. Există construcții sufletești, mai degrabă muzicale, exprimând stări care se desfășoară una dintr-alta ca într-o exaltare ce nu se mai curmă. Este calea oricărei mistici și oricărei cununii cu arta sunetelor. Ceva care crește - către moarte?, către altă viață? - sau poate
Dincolo ?i dincoace de experien?? by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83404_a_84729]
-
Gigli. Mi-a vorbit foarte mult despre efectul produs de aceste două voci asupra ființei sale și asupra evoluției sale în viitoarea sa carieră artistică. Dacă prin vocea lui Enrico Caruso avea să cunoască fenomenul vocal ce generează un fenomen sufletesc, vocea lui Beniamino Gigli îl confrunta cu delicatețea sufle- tească ilustrată în expresia vocală. Din amplele povestiri care mi le-a dăruit generos printr-o Prietenie unică, am înțeles că Nicolae Herlea a asimilat de foarte tânăr esența fundamentală a
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
Pierre Ponnelle, Jean Rânzescu, George Teodorescu, Eugen Gropșeanu, Hero Lupescu. Pe lângă rolurile marelui repertoriu de operă, Nicolae Herlea și-a exprimat crezul artistic și uman și în repertoriul liedului, cântecului românesc și al canzonettei; în aceste memorabile interpretări, starea sa sufletească s-a integrat minunat în tensiunea estetică dintre sunet și cuvânt. Pentru prima dată l-am urmărit în sala Operei Române din București în rolul Figaro din „Bărbierul din Sevilla” de Rossini, rol pe care l-a interpretat de peste 550
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
Registrul stilistic al scandalosului e, sistematic, extirpat de la rădăcină. Atunci când, la 5 martie 1944, într-un acces de altruism perfect imun în fața oricărei lecturi ipocrite, Nelli se gândește la o despărțire care l-ar elibera pe Dinu de posibile responsabilități sufletești, argumentele ei sunt - fără excepție - încărcate de o anume, rară, delicatețe a inteligenței: "Nu mi-am dat seama că mă voi prinde în jocul pe care îl provocasem eu însămi. Și am început să te cunosc și să țin mult
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
consimțirii sale propagandistice... Minuțios documentată, învederînd o remarcabilă vervă demonstrativă, scrierea lui Sorin Lavric e infuzată în marea majoritate a paginilor sale de un spirit de justiție, care e, vorba lui Camus, "în același timp o idee și o căldură sufletească". Această participare umorală, atent filtrată, dă viață argumentelor, le articulează într-o postură moralmente asumată. Cartea pe care am comentat-o e una excelentă, de referință. Zăngănitul de săbii al polemicilor pe care le-a provocat nu face decît a
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
închizînd un cerc demonic. Dacă doctrina legionară prevedea lupta împotriva corupției, a unui sistem democratic mistificat, slujitorii săi au ajuns a lupta cu armele adversarilor lor, a substitui un șir de abuzuri cu altul, ilustrînd contrariul propovăduirii cu ardentă încărcătură sufletească a lui Noica: "România nu se afla sub har, remarcă Sorin Lavric, iar legionarii, departe de a fi înfricoșător de buni, reușiseră în acele zile să fie înspăimîntător de răi. Spectrul acestor crime îi va urmări pe legionari de-a
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
valoros cu cât portretele sunt semnate de un observator competent, și nu de un contemporan oarecare al celor în cauză. Clujenii, în general, apar într-o lumină a prieteniei care îi face să pară desprinși dintr-un paradis al comuniunii sufletești. Totuși, din portretizarea lor nu lipsesc notele comice și chiar burlești. Când este vorba însă de descrierea unor bucureșteni, Nicolae Balotă nu mai face deloc economie la apă tare. G. Călinescu - printre alții - este satirizat cu mare vervă. Se poate
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
știe că frecventa cu o mare plăcere "la haute société", a fost atras de perspectiva relațiilor mondene cu societatea română (aristocrată) aflată la Paris, de finețea ei intelectuală și artistică. Pe de o parte, aceasta răspundea exigențelor sale sociale și sufletești, pe de alta, îl inspira în propria operă, oferindu-i nu o dată modele. Pe urmele lui Philip Kolb, autoarea cărții identifică nu numai prieteni români, dar și corespondențele lor (a unora dintre ei) ca persoanje din originala frescă pe care
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
definească specificul însuși al artei epistolare, care "nu constă într-un Ťefortť, ci în capacitatea de a produce involuntar (s.n.) cu necesitatea indiferentă a bradului ce dă rășină, alimentată de o sevă continuă și fatală; ea e efectul unei stări sufletești ce reclamă nevoia comunicării directe a unor senzații și impresii". Arta epistolară despre care am glosat în mai multe rânduri și chiar într-o carte, acum câteva decenii, se află de aproape înrudită cu jurnalul și memoriile. Spontană, fără nici o
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
absolvent al facultății cu un sentiment din ce în ce mai acut al disperării. Senzația de sufocare, de înecare (chiar trecuse printr-un asemenea accident la mare) îl determină să caute evadarea. Politizarea situației e evazivă. Marea și, uneori, amurgul îndeplinesc rolul de rezonatori sufletești pentru o stare depresivă, realizată stilistic la modul elegiac, cu o virtuozitate a mijloacelor împinsă până la limita artificiului poetic. Se simte un învins, eșecul îl amenință, ca în proza existențialistă. Anchetatorul și informatorii îl obsedează. Pentru a scăpa de presiunile
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
de durata inertă a unui timp mort. Nimic nu e mai străin de francez decît graba, precipitarea, nerăbdarea și accelerația. Toate aceste trăsături sunt suportabile dintr-un singur motiv: Proust știe să depisteze culoarea termică a fiecărei întîmplări, rezonanța ei sufletească. Mai mult, prozatorul nu excelează în detalii, ci în scrutarea răsunetului lor interior. Tocmai de aceea, în mod paradoxal, la Proust descrierea detaliată nu cere lux de amănunte. El nu încarcă fraza cu informații, ci cu tribulațiile iscate pe marginea
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
ștrandului, justificîndu-și strengărește micile flirturi la întîmplare. Nici ea, o tovarășă, peste ani, în spatele unui ghișeu, nu-i va rămîne alături lui Gelu. Cam tînăr pentru vîrsta regretelor (25 de ani pe care nu-i arată), el trăiește, totuși, schimbările sufletești ale oricui descoperă că acasă nu-i decît o haltă. Locurile, pe care nu le mai cunoaște, prind miros de amintiri și trăiesc din viața care le-a umplut cîndva. O inconștiență simpatică e scrisă-n zodia sub care trăiesc
Vremuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8593_a_9918]