KorAP: Find »[drukola/base=sufragerie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...130 >

3,231 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326

În ochi paloarea lui. —Ivan, gâfâi rău de tot. Nu pari deloc În apele tale. Nu vă faceți griji, rogu-vă, răspunse el. —Ba cred c-ar fi cazul să chem un doctor, zise ea insistând ca instalatorul intre În sufragerie și să se așeze. Era Îngrijorată. Ivan se ținea cu mâna de piept și se crispa de durere. El dădu din mână dezaprobator. —Nu-i nimic. Mâncai prea mult hering și pâine neagră azi-dimineață. Îmi dădu dureri, zise el, scoțând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
mai abținu să nu sară pe el chiar din ușă. În loc de asta, observă celălalt miros grozav care venea din bucătărie. —Sos Puttanesca, spuse el. Ea zise că era unul dintre preferatele ei, ceea ce era și adevărat. O conduse Într-o sufragerie uriașă cu tavan Înalt, de un crem destul de sobru. Picioarele i se scufundară Într-un covor crem asortat. Stătea În ușă analizând canapelele din piele crem și perdelele lungi până În pământ tot asortate, cu cordoane și funde inflorescente și broderii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
astea. Draga mea, de parcă aș face așa ceva. Nici prin cap nu-mi trece să fac una ca asta și să-l umilesc În halul ăsta. Chiar atunci Îi auziră pe Phil și pe Sam coborând scările. Nu intrară direct În sufragerie. Se Învârtiră În jurul ușii un scurt răstimp. Deci, l-au auzit pe Phil zicând, nu ți se pare că durerile astea sunt un motiv de Îngrijorare. Ruby schimbă o privire Îngrijorată cu mama ei care nu părea nici pe departe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
deloc neobișnuit ca viitorii tați să aibă din când În când dureri de sân din empatie. Cele trei femei s-au ținut strâns una pe alta ca să-și Înnăbușe hohotele de râs. După masa de seară Își băură cafeaua În sufragerie. Ronnie se așeză pe canapea lângă Sam. —Ia zi, Sam... Ruby se panică subit. Ronnie avea s-o facă lată. Nu avea să-și țină promisiunea și o să Înceapă să se afunde În psihicul lui Sam. Ruby Își drese vocea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
apă. Se Îndreptă spre depozit, uitându-se peste umăr o dată la două secunde, să se asigure că n-o urmărea nimeni. A patra cheie se potrivi În broasca de la depozit. Era o cameră destul de mare - cam de două ori cât sufrageria ei. Era plină de mobilă de birou. Presupuse că birourile, rafturile pentru dosare și scaunele rotative erau de la birourile care erau renovate. Sub fiecare birou era câte o ladă de carton. Ruby se duse la prima din ele. Un nume

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577

casei. Sarcină de serviciu sau nu, lecturarea colecției este pentru ziaristul abia angajat o experiență utilă și extrem de interesantă. Nu numai că intri în stilul și tabieturile tematice ale casei, dar din anticamera ziarului observi mai multe lucruri decât din sufrageria rezervată oaspeților. Nu am să uit niciodată prima mea zi de muncă. Stăteam stingher și derutat la birou, când secretarul general de redacție a băgat intempestiv capul pe ușă, cerându-i unui coleg mai în vârstă să scrie urgent o

[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

prin expansiunea în China, cifra de afaceri a firmei sale să se dubleze. Pășind spre baie își amintește că nu a deschis încă telefonul mobil, dar știe că apelurile și mesajele mai importante intră în mod automat pe ecranul din sufragerie. Se întoarce câțiva pași pentru o scurtă verificare. Colțul din dreapta sus, destinat vizualizării telefonului mobil, conține și mesajul legat de China. Da, toată lumea îmi amintește ca și cum ar fi știut că voi uita", murmură deschizând ușa la baie. Dintr-o dată baia

[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
pași pentru o scurtă verificare. Colțul din dreapta sus, destinat vizualizării telefonului mobil, conține și mesajul legat de China. Da, toată lumea îmi amintește ca și cum ar fi știut că voi uita", murmură deschizând ușa la baie. Dintr-o dată baia devine, ca și sufrageria, ,,activă" în sensul în care nu trebuie să aștepți minute în șir pentru ca apa să devină caldă, după cum temperatura aerului permite un duș rapid fără să ai sentimentul că acolo este mai frig decât în alte locuri. În timp ce se bărbierește

[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
cei mai mulți dintre noi, aflați sub puternica amintire a comunismului românesc, ne gândim la cuvinte și trăim stări, precum libertate, democrație, lege, proprietate și chiar, mai nou, prosperitate. Suntem îndreptățiți să gândim așa pentru că noi suntem cei care colecționau prin vitrinele sufrageriilor noastre sticle de bere goale, după cum ne fuduleam al naibii de mult cu plasa din material plastic ieftin pe care scria vreo denumire de țigară. Îmi amintesc anii studenției când ne înghesuiam în fața ,,shop-ului" pentru a vedea ce mai este nou

[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755

în raport cu mesele copioase pe care le oferea invitaților înghesuiți în căsuța din strada Popa Nan, când "trăgea pe dracu de coadă", și lucrul acesta mi se pare foarte semnificativ) și se duce să se lungească pe pat, lăsându-mă în sufragerie cu nevastă-sa și mamă-sa. Niciodată sila de a lua masa cu alții nu mi se pare mai mare. Mă întreb ce caut acolo și mă gândesc, ca la un paradis imposibil, la o felie de brânză și un

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
respectiv adausurile hiperbatice, de tipurile amintite anterior, revelă punctul de vedere diferit al unui personaj sau al autorului despre un fapt, despre un alt erou. Metaforic, perceperea acestei prelungiri a "spațiului" survine, de pildă, în capitolul O după-amiază de august: sufrageria meschină a Emiliei vs. dormitorul ei. Sugestivă și plină de conotații, pe care le vom susține argumentativ în continuare, este asemănarea cu un muzeu loc tradițional ambivalent în care "ceea ce trebuie imaginat" și realitatea coexistă: "E în mine o lămurire

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
354 Un rol similar îl are "oglinda" și nu este o întâmplare că aceasta este preferată în mobilarea garsonierei lui Fred: "Opus dulapului era o oglindă mare dreptunghiulară, cu o monogramă de metal negru în stânga..."355; "Am trecut apoi în sufragerie prin baie, pe care o lăsase montată cum a fost, adăogase numai o etajeră de sticlă și nichel, în fața unei oglinzi mari de cristal."356 Oglinda este un supliment ornamental, dar, în principal, permite personajului, care se reflectă în ea

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694

numai ca să-și facă el beciul lui în care să-și țină murăturile și țuica. Am văzut apartamente aranjate cu atâta prost gust, încât nu-ți venea să crezi. Am fost în vizită la șefa pieței, care își făcuse în sufragerie o peșteră. Pe plafon, în mijloc erau soarele și luna din bronz. Din tavan curgeau stalactite din ipsos. Într-un colț al camerei era barul, care era un trunchi de copac din ipsos. Vorbind după aceea cu un vecin, îmi

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
din păcate - spre disperarea bunicului, care se temea să nu se prăbușească scara interioară, prin care se urca în hol, de la antreu -, acolo aveau loc șí «întrunirile» liberale ale tatei). Era un etaj bine structurat, cu un hol prelungit cu sufrageria, iar radial erau dispuse două camere mari și trei mici; era o singură baie și o bucătărie strâmtă, amenajată de tatăl meu dintr-o terasă. În așteptarea noii reglementări, tatăl meu, care mai imaginase în trecut șí frumoase restructurări ale

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
singură baie și o bucătărie strâmtă, amenajată de tatăl meu dintr-o terasă. În așteptarea noii reglementări, tatăl meu, care mai imaginase în trecut șí frumoase restructurări ale interiorului, a propus schimbarea salvatoare (crezuse el): din cele cinci camere plus sufrageria prelungită cu «holul» - care erau «de trecere» - să rămână, ca locuibile, doar dormitorul părinților, al meu și biroul tatei (care curând a devenit dormitorul tinerilor soți); fosta mea cameră devenea spațiu «de lucru», admis. Celelalte două mici odăi ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
acum - deveniseră publice, ale tuturor. Acestea au făcut să apară disensiuni „în casă” și tendința celor „invitați” chiar de noi să se considere „co-stăpâni”. Bătrânul fost bogătaș F. își alegea câte o mobilă - măsuță „stil” din hol, scaune din garnitura sufrageriei - și, fără să ceară voie, o ducea în camera lui sau aducea persoane cu care noi nu prea am fi vrut să avem de-a face, fuma cele mai „tari” țigări de pe atunci, în ambianța noastră de alergici (mama mea

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
nepoată. Obținuseră «repartiția», prin N., și, la început relativ politicoși, s-au prezentat, ne-am dat mâna, noi ne-am resemnat. Acum, nu am mai putut lua masa - ca în zecile de ani, de când mă născusem, în acea casă - în «sufragerie» (devenită realmente «loc de trecere»: la baie, la bucătărie, la scara pe unde se cobora spre ușa de intrare-ieșire). Am început să luăm masa în dormitorul mamei, nu ne-am mai putut permite plăcerea de a invita familia și prieteni

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
schimbăm ritmul de viață în funcție de orele impuse de unii colocatari. Ei lucrau la o fabrică, se sculau la cinci, forfoteau prin casă (încă decent) până plecau, iar seara nu mai puteam vorbi tare (de aceea, am renunțat cu totul la sufragerie) și a trebuit să mutăm aparatul de radio și pick-up-ul în dormitorul nostru. Cel puțin din cauza noului regim de viață, eu sufeream cel mai mult, pentru că, având somnul „ușor”, nu mai puteam dormi suficient (dormitorul mamei era mai departe, ea

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
șí așa destul de mică. Dar tot nu fusese de ajuns: într-o zi, cumpărându-și un dulap de bucătărie - cum se făceau, stas, vernil -, l-au adus sus, l-au pus în locul «servantei» noastre (adică unicul bufet, din garnitura de sufragerie, din nuc sculptat, pe care abia după ani de muncă reușise tatăl meu s-o facă, «de comandă», la un client-tâmplar și s-o instaleze în locul disparatelor mobile ale bunicilor). Târșâitul mobilei, zgomotul neprecupețit ne-au făcut să ieșim din

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
însă merita să facem orice sacrificiu financiar, pentru a recâștiga intimitatea căminului, a putea să ni se pară că reveneam cel puțin „în casă” la o viață cât de cât normală (între altele, invitând acum prieteni la masă, civilizat, «în sufragerie» și chiar dând două sau trei «petreceri» - pe care nu le putuserăm avea în toată tinerețea noastră frustrată -, să ascultăm muzică «în hol» și să nu ne trezim la 5 dimineața în urletele radioului «colocatarilor», dar, mai ales, eram răsplătiți

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
gunoi. Noi, copiii, mai săream gardul și mai luam pachetele (M.N. - bărbat, 31 de ani). Cel mai adesea, pentru bucătărie erau folosite pachetele de sucuri de fructe. Spre deosebire de intervievatul de dinainte, altcineva a spus că familia lui le folosea în sufragerie, pentru că nu aveau bibelouri. Cutiile goale de Coca-Cola sau de bere erau adesea folosite pentru două scopuri: drept pahare pentru cafea (G.B. - bărbat, 30 de ani) și ca suport pentru creioane. Cineva ne-a spus: „Țineam tot ce era străin

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
simbolică a acestor bunuri trebuia să sporească modernitatea. Faptul că multe obiecte ce „arătau bine” erau etalate în bucătărie nu este întâmplător. Acesta e de obicei locul unde tehnica modernistă și ultrasofisticată (cuptoare cu microunde, mixere etc.) este etalată, spre deosebire de sufragerii, unde e locul unei estetici mai tradiționale. Fiind lipsiți de această tehnică, locuitorii Sântanei etalau doar semnul modernității și progresului Vestului. 5. Concluzii: cultura penuriei și ghetoizarea postcomunistă a consumului În această ultimă parte vom relua pe scurt câteva elemente

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
ori li se acorda o funcție utilitară (de exemplu, cutiile de bere goale deveneau pahare de cafea). Ele erau uneori redefinite ca obiecte estetice și etalate în locuri foarte vizibile, cum ar fi dulapul de bucătărie sau, mai rar, în sufragerie, în locul din vitrine destinat de obicei bibelourilor. În al doilea rând, situația Sântanei ridică probleme și întrebări despre aspectele economice și sociale ale situării pe „graniță”, atât metaforic, cât mai ales concret. Dacă nu aveau norocul și abilitatea să se

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
povestit unei prietene, rugând-o să mă ajute. M-a dus la un medic pensionar să-mi facă un chiuretaj. Prietena mea și mama ei mi-au pus la dispoziție apartamentul lor pentru intervenție. Au cărat masa din bucătărie în sufragerie și au fiert o oală cu apă pentru sterilizarea instrumentelor. Medicul mi-a făcut o injecție, dar m-a prevenit că o să mă doară. Mi-a atras atenția să nu scot un geamăt dacă nu vreau să ajungem toți de

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586

bucătărie, văzută în secțiune. Un pat conjugal, deasupra căruia tronează un kitsch religios, un calendar vechi; în față, cele mai diferite unelte de folosință comună, ba chiar și scule de grădinărit. O grămadă sărăcăcioasă dar îngrijită de cârpe. Actul doi: Sufrageria familiei Kovacic. Mobilă nouă, îngrozitoare, gust de mici funcționari, un pic scumpă, trădând fanfaronada. Actul trei și patru: Sufrageria doamnei Grollfeuer; totul e întunecat, vechi și scump. Peste toi sunt împrăștiate sticle începute de șnaps și pahare. Limbajul Ei, totul

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]