1,063 matches
-
atinse. Compromisul din 1814 exclude o restaurație a societății Vechiului Regim. Organizarea puterilor dă regelui puterea executivă, numirea miniștrilor, inițiativa legilor. Două adunări discută legile: Camera pairilor, ai cărei membri sînt numiți de rege și Camera deputaților, aleasă după un sufragiu *cenzitar; electorii trebuie să plătească o contribuție directă de 300 de franci; pentru a fi eligibil, trebuie să plătești o contribuție directă de 1000 de franci. Astfel, viața politică este rezervată unei minorități: mai puțin de 90.000 de francezi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ei nu sînt decît o mînă în Cameră, în jurul lui Ledru-Rollin. Opoziția legitimistă care se plasează pe terenul parlamentar este condusă de Berryer, remarcabil avocat și orator. O parte a legitimiștilor adaugă revendicării, tradiționale, a descentralizării, pe cea democratică, a sufragiului universal. În tabăra orleanistă, dar în opoziție, stînga dinastică cere o scădere a censului și o politică externă activă. Șefii partidului rezistenței, ducele de Broglie, Thiers, Guizot, uniți după moartea lui Casimir Périer, se divizează mai tîrziu. Lui Ludovic-Filip nu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
conservatoare, guvernează în armonie cu regele. El se dedică dezvoltării instrucției primare (document 1, p. 286), dar refuză orice lărgire a censului, replicînd: "Îmbogățiți-vă prin muncă și prin economie și veți deveni electori." Ostilitatea sa față de reforma dreptului de sufragiu contribuie la slăbirea bazelor regimului. Politica sa externă de pace, fondată pe "Antanta cordială" cu Anglia, pare o umilire pentru onoarea națională. Societatea franceză sub monarhia constituțională Importanța politică și socială a elitelor. De-a lungul celor 33 de ani
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aceasta nu privește decît o minoritate: Franța nu numără decît 240.000 de electori la sfîrșitul regimului din Iulie, ziarele au 200.000 de abonați. Franța a intrat în vîrsta liberalismului, nu în cea a democrației. Doar republicanii aspiră la sufragiu universal, fundament al democrației politice. Numai unii visează la o democrație socială foarte distanțată de realitățile timpului. Societatea epocii este într-adevăr dominată de contrastul dintre elite și popor. În sînul elitelor, aristocrația își pierde rolul politic în 1830. Dar
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dorințe de fraternitate, al romantismului (document 1, p.299). Scena o dată citată a preotului binecuvîntînd arborele libertății în piața satului reflectă bine acest moment de unanimitate. Guvernul provizoriu ia mai multe măsuri capitale: el cheamă la alegerea unei Constituante prin sufragiu universal, proclamă libertatea presei și de reuniune, abolește pedeapsa cu moartea și sclavia în colonii. Sub presiunea cluburilor și a curentelor socialiste în plină efervescență, guvernul proclamă de asemenea dreptul la muncă și creează Atelierele naționale, însărcinate cu procurarea locurilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Aceste Ateliere naționale nu au fost în realitate decît reflectarea palidă a Atelierelor sociale preconizate de socialistul Louis Blanc, membru al guvernului. În sfîrșit, o "comisie a guvernului pentru muncitori" este însărcinată să reflecteze la problemele sociale. Primele alegeri cu sufragiu universal au loc în ziua de Paști, 23 aprilie 1848. Dacă climatul se deteriorează deja la Paris, sub efectul dificultăților economice și financiare, spiritul anului 1848 triumfă încă în provincie. Proporția de participare este remarcabilă: corpul electoral, din care femeile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Thiers. Această schimbare se manifestă în dezbaterile în jurul Constituției. Deputații refuză să înscrie în ea dreptul la muncă și la instrucție. Constituția este votată la 4 noiembrie 1848. Ea asigură puterea executivă prin alegerea președintelui Republicii, pentru patru ani, prin sufragiu universal. Pentru a evita o putere personală prea mare, președintele nu este, totuși, reeligibil înaintea unui interval de patru ani. Puterea legislativă aparține unei Adunări legislative unice, alesă pentru trei ani, prin sufragiu universal direct. Nimic nu este prevăzut în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alegerea președintelui Republicii, pentru patru ani, prin sufragiu universal. Pentru a evita o putere personală prea mare, președintele nu este, totuși, reeligibil înaintea unui interval de patru ani. Puterea legislativă aparține unei Adunări legislative unice, alesă pentru trei ani, prin sufragiu universal direct. Nimic nu este prevăzut în caz de conflict între președinte și Adunare. Alegerile prezidențiale au loc la 10 decembrie 1848: mult în fața lui Cavaignac, candidat al republicanilor moderați, este ales Ludovic Napoleon Bonaparte, fiul lui Ludovic și deci
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Falloux extinde libertatea de instrucție la învățămîntul secundar și crește influența Bisericii în domeniul școlar. În preajma anului 1851, Partidul ordinii se află în pragul expirării noilor alegeri legislative. Pentru a contracara avîntul montagnarzilor, legea din 31 mai 1850 restrînge net sufragiul și reduce numărul alegătorilor de la 9 milioane la mai puțin de 7 milioane (pentru a fi alegător trebuie să domiciliezi trei ani în regiunea respectivă, ceea ce lovește mai ales mîna de lucru mobilă). Monarhiștii speră atunci o restaurație, dar divizarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
șocul lui Iunie 1848, dar se lovește de importante răzmerițe în provincia montagnarzilor, la sud-est de o linie La Rochelle-Metz. O represiune severă se abate asupra republicanilor, arestați, deportați sau exilați. Plebiscitul din 21 decembrie, care are loc după restabilirea sufragiului universal de către Ludovic Napoleon, confirmă cu o majoritate zdrobitoare lovitura de stat și permite președintelui Republicii să rămînă la putere timp de 10 ani. Imperiul autoritar Imperiul triumfător. Evoluția către Imperiu este rapidă. O scurtă Constituție, de tip consular, în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ales prin regimul abil al avertismentelor: după trei avertismente, ziarul incriminat este suprimat. Presa trebuie deci să practice autocenzura. Într-o manieră generală, toate marile libertăți sînt suspendate. Regim autoritar, Imperiul se bazează în mod cert pe principiul democratic al sufragiului universal, dar acesta este orientat de către administrație, care propune "candidatul oficial", singurul care are drept la afișul alb rezervat proclamațiilor oficiale. Alegerile din 1852 arată docilitatea corpului electoral. Opoziția este redusă la fronda saloanelor orleaniste, la abținerea legitimiștilor sau la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Paris în 1863, Adolphe Thiers (1797-1877) ia cuvîntul cu ocazia discutării adresei care răspunde la discursul tronului din 11 ianuarie 1864. Apărarea celor cinci libertăți necesare, pe care el le preconizează delimitîndu-le în același timp, a individului, a presei, a sufragiului, a reprezentării naționale, a guvernului care este emanația acesteia, constituie platforma opoziției liberale. 24. Republică parlamentară și laicitate (1870-1914) Născută din revoluția de la 4 septembrie 1870, Republica triumfă asupra conservatorilor monarhiști. Ea reunește democrația politică, regimul parlamentar și laicitatea. Cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a despăgubirii. Republicanii merg din succes în succes la alegerile parțiale și locale. Republica s-a arătat conservatoare și pacifistă, ea pare de acum încolo garanția stabilității. Prin călătoriile sale în provincie, Gambetta contribuie la difuzarea unei veritabile pedagogii a sufragiului universal, pentru a cîștiga satele de partea Republicii. Dar, cînd Thiers se pronunță în noiembrie '72 pentru Republică, monarhiștii îl constrîng la demisie (24 mai 1873). Adunarea desemnează pentru președinția Republicii pe mareșalul Mac-Mahon, simptizant legitimist. Condus de fapt de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Republicii, ales pentru șapte ani de către *Adunarea națională (adică reuniunea Camerei deputaților și Senatului) și reeligibil. Acesta dispune de plenitudinea puterii executive și poate dizolva Camera cu acordul Senatului. De asemenea numește miniștri. Camera deputaților, aleasă pentru patru ani prin sufragiu universal și prin scrutin de arondisment, își vede puterile limitate de către Senat, de inspirație conservatoare. Ales de colegii electorale în care Franța rurală este suprareprezentată (fiecare comună are un mare elector), Senatul numără 300 de membri, dintre care 75 sînt
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
republicanii moderați, denumiți "progresiști", guvernează. Ei beneficiază de ralierea conservatorilor moderați. Lansată prin toastul cardinalului Lavigerie în cinstea Republicii, în 1890 (toastul de la Alger) și de enciclica Au milieu des sollicitudes, în 1892, "ralierea" marchează recunoașterea de către Roma a voinței sufragiului universal. Biserica lui Leon al XIII-lea ține mai ales să arate că ea nu este legată de nici o formă de guvernămînt. Ralierea a suscitat multe rezistențe, atît la dreapta, cît și la stînga. Ea permite o conjuncție a centrelor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se mobilizează uniunea stîngilor, radicali și socialiști, care cîștigă alegerile din aprilie-mai 1914. Noul guvern supune la vot impozitul pe venit, dar legea celor trei ani este provizoriu menținută, dată fiind situația internațională. DOCUMENT Jaurès și Republica socială "Da, prin sufragiul universal, prin suveranitatea națională care își găsește expresia definitivă și logică în Republică, dumneavoastră ați făcut din toți cetățenii, inclusiv salariații, o adunare de regi. De la ei, din voința lor suverană emană legile și guvernul; ei revocă, ei îi schimbă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
răspîndit prin intermediul școlii și al serviciului militar; ziarele ieftine se impun de acum încolo. Viața politică la țară, amorsată sub Monarhia din Iulie sau sub al Doilea Imperiu, devine mai activă. Din 1848 pînă la a III-a Republică, exercițiul sufragiului universal a permis trecerea progresivă de la docilitatea față de notabili, la emanciparea democratică. În sate, busturile Mariannei 13 la primărie, primele monumente dedicate morților, după 1871, fac de acum parte integrantă din patrimoniul rural. Creșterea populației muncitorești. Dacă țăranii formează încă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1945, francezii sînt consultați prin referendum asupra instituțiilor, în același timp în care ei aleg, prin reprezentare proporționlă, în cadru departamental, o Adunare. La întrebarea din referendum: "Vreți ca Adunarea aleasă în această zi să fie constituantă?", 96,1% din sufragiile exprimate răspund da. S-a sfîrșit deci cu instituțiile celei de-a III-a Republici. A doua întrebare cere aprobarea proiectului de lege care organizează puterile publice pînă la punerea în vigoare a noii Constituții. El limitează puterile Adunării, aleasă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
astfel cu tradiția unei Adunări constituante singură suverană, pentru a da țării instituțiile sale. Partidul comunist și mișcările apropiate lui, ca și radicalii, fac campanie pentru nu la cea de-a doua întrebare. Răspunsul da cîștigă cu 66,3% din sufragiile exprimate. În aceeași zi, alegerile dau noua configurație politică a țării. Radicali și moderați se prăbușesc, SFIO progresează în raport cu 1936, dar ea este devansată net de Partidul comunist, care cunoaște o creștere excepțională, consecință a rolului său în Eliberare și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Gouin devine președinte al guvernului provizoriu. Majoritatea comunistă și socialistă a Constituantei adoptă un proiect de Constituție care instituie o Adunare unică. MRP, radicalii, dreapta iau poziție împotriva proiectului, respins cu ocazia referendumului din 5 mai 1946, cu 53% din sufragiile exprimate. După alegerile din 2 iunie, noua Constituantă adoptă un proiect de compromis: un consiliu al Republicii, ales după un sistem în două etape, constituie o contrapondere relativă la Adunarea națională și, asemeni Senatului în legile din 1875, ia parte
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Parlamentul, să fie un "arbitru deasupra contingențelor politice". La Epinal, la 22 septembrie, el condamnă proiectul de constituție. O parte a electoratului, în special din sînul MRP, îl ascultă: Constituția (document 1, p.369) este aprobată cu 53,5% din sufragiile exprimate, dar numai de 36,1% din alegătorii înscriși, în timp ce 31,2% votează împotrivă și 31,4% se abțin. Regimul nu dispune la nașterea sa decît de o susținere mediocră. A IV-a Republică în fața adversarilor săi Împotriva comuniștilor și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Mitterrand, unii gaulliști cu Jacques Chaban-Delmas repurtează un relativ succes, fără să aibă o majoritate. MRP își continuă refluxul, foștii gaulliști se prăbușesc, în timp ce mișcarea poujadistă, numită astfel după numele fondatorului său, Pierre Poujade, papetier la Saint-Céré, obține 12% din sufragiile exprimate: plecat de la un protest împotriva fiscului, el vehiculează antiparlamentarismul și naționalismul xenofob. Socialistul Guy Mollet, secretar general al SFIO, formează un guvern de minoritate, care obține sprijinul MRP și al unei părți a moderaților, dornici să evite ca susținerea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dă puterea de a elabora, după avizul unui Comitet consultativ format în parte din parlamentari, un proiect de Constituție destinat să fie supus unui referendum. În termenii legii din 3 iunie, proiectul trebuie să pună în acțiune principiile următoare: "Singur sufragiul universal este sursa puterii [...]. Puterea executivă și puterea legislativă trebuie să fie efectiv separate [...]. Guvernul trebuie să fie răspunzător în fața Parlamentului." Dintr-o dată, răzbate ambiguitatea instituțiilor celei de-a V-a Republici: afirmarea separării puterilor și a autorității executivului merge
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
forțelor democratice, reunite în jurul lui Pierre Mendès France și a lui François Mitterrand din partea stîngii necomuniste care nu accepta nici condițiile revenirii lui de Gaulle la putere, nici noile instituții. Abținerile sînt foarte slabe: 15%. Da-ul obține 79% din sufragiile exprimate, aproximativ două treimi din înscriși, cifră excepțională care îi dă autoritate deplină lui de Gaulle. Da-ul ia Partidului Comunist de la 1.600.000 la 1.900.000 de voturi. Despre instituțiile noi, mai multe lecturi sînt posibile și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de aleși, Partidul Comunist zece, el este victima izolării sale la cel de-al doilea tur. Mulți dintre foștii parlamentari sînt învinși. La 21 decembrie, generalul de Gaulle este ales președinte al Republicii cu 62.394 voturi (78,5% din sufragiile exprimate). El își preia funcțiile la 8 ianuarie 1959, numindu-l imediat pe unul din fidelii săi, Michel Debré, prim ministru. SFIO nu participă la guvernare pentru că dezaprobă politica de austeritate introdusă prin ordonanța din 30 decembrie, dar va acorda
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]