2,532 matches
-
rubrică de „Convorbiri săptămânale” (mici articole plecând de la un caz particular pentru a ajunge la semnificații generale, de obicei cu caracter moralizator), articole educative și de pedagogie, jocuri distractive, o pagină deschisă debutanților și o atentă „Poștă a redacției” completează sumarul. D. Stăncescu știa nu numai să facă o revistă atrăgătoare, dar și să o păstreze, calitativ, la un nivel bun. Sub titlul general Pagini uitate, se republică versuri și proză de I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, I. Ghica, Alecu Russo, D.
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
dinspre clasici spre contemporani și invers. O circulație ascendentă, de vreme ce „rupturile vehement proclamate sunt iluzorii”, „mutațiile” și „metamorfozele” fiind doar momente decisive, oricât de spectaculoase, ale unei procesualități necesare, prin urmare ale unui spațiu continuu - literatura. La scriitorii incluși în sumar - Madame de Sévigné, Madame de Staël, Choderlos de Laclos, Lamartine, Flaubert, Alfred de Vigny, Paul Valéry, Jules Romains, André Gide ș.a. - M. caută acele filoane, suporturi ideatice și deprinderi de meșteșug care să îi apropie de anii noștri, permițând, pe
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
tradițiilor, al memoriei culturale, care să confere zonei identitate culturală nu numai în spațiul românesc, ci și în lume, conștienți fiind că «Maramureșul este memoria ancestrala, încă vie, a Europei», cum afirma mari etnologi români și străini”. Sunt incluse în sumar multe culegeri de folclor, studii și articole, unele fiind traduceri din opera unor mari specialiști, precum Claude Lévi-Strauss și Jean Cuisenier. Publică, de asemenea, câte un grupaj de poezii de Ioan Alexandru, Adrian Ălui Gheorghe, Vasile Avram, George Boitor, Leo
MEMORIA ETHNOLOGICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288087_a_289416]
-
personaj, Macedonski (prozatorul din Thalassa și evoluția teoreticianului de la tradițional la modern), O. Goga (despre poezie) ș.a. Interesante documentar sunt cele câteva „fișe de istorie literară” despre reviste puțin cunoscute („Concordia” din Pesta, „Independentul literar” din București ș.a.). Există în sumar și o secțiune autobiografică, în care M. încearcă să clarifice gesturile sale de contestare a regimului ceaușist (în altă secțiune a cărții M. se ocupă și de strategiile retorice antitotalitare) și de implicare a sa în evenimentele din decembrie 1989
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
Sunt traduse fragmente de proză și eseuri de Vintilă Horia (Moartea poetului, tradus de Andrei Ionescu), Emil Cioran (Un popor de solitari, tradus de Irina Mavrodin), A.I. Soljenițân și N.A. Berdeaev, în versiunea lui George Iaru și Florea Neagu. În sumar mai intră articole cu caracter documentar, scrisori, un catalog alfabetic al persoanelor ucise în lupta contra comunismului și o listă a celor 188 de scriitori români trecuți prin închisorile comuniste, fișe ale nomenclaturiștilor (la rubrica „Tirani și călăi”, din 1992
MEMORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288088_a_289417]
-
Liturghia coptă era celebrată fără îndoială în Egipt în epoca lui Chiril, însă nimic nu dovedește că el ar fi introdus-o. În ce privește tratatul Contra pneumatomahilor, atribuit lui Chiril în PG 76, 1451-1454, e vorba de un echivoc apărut din cauza sumarelor de la începutul unor citate extrase însă din alte opere binecunoscute ale lui Chiril. Bibliografie: Textul Sfintei Treimi cu alte opere neautentice ale lui Chiril în PG 77, 1120-1173; cf. D. Stiernon, Joseph le Philosophe, DS VIII, 1388-1392. Versiunea latină a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
atrăgător și beneficiind de o bogată ilustrație, revista se remarcă, de asemenea, prin câteva colaborări notabile. În primul an în paginile ei au apărut texte de Ioan Slavici și Al. Macedonski (două rondeluri, 9/1921), iar în anii următori în sumar pot fi întâlnite și alte nume foarte cunoscute: N. Iorga, cu mai multe articole despre călători străini în Țările Române și cu câteva poezii (Un îndemn, Eternitate, Înapoiere), Ion Pillat, cu o serie de rafinate poeme în proză reunite sub
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
de haikuuri sunt însoțite de scurte prezentări și de versiuni în limbile engleză și franceză: Al. T. Stamatiad, Ștefan Baciu și Aurel Rău, Marin Sorescu și Adrian Rogoz (1990), Toma George Maiorescu și Romulus Bucur (1991), Titus Andronic (1992). Din sumarul revistei nu lipsește nici proza: fragmente din romanul Admirabilul nebun de Shusaku Endo, capitole din Călătorie spre miazănoapte de Matsuo Bashô, basmele japoneze Farsa lui Matazei și Fântâna tinereții, ca și notele de drum ale lui Corneliu Filip, intitulate Pe
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
anumite aspecte din viața și activitatea lui Sextil Pușcariu, C. Rădulescu-Motru, Tudor Vianu ș.a. Astfel de portrete au fost publicate în 1996, în culegerea de studii Oglinzi paralele (titlul sugerează identitatea acestei cărți cu volumul Spiegelungen, apărut concomitent, în 1996, sumarul însă diferă, Spiegelungen conținând nu numai referiri la relațiile româno-germane, ci și la cele dintre Franța, Italia și Germania). Studii despre Mihai Eminescu (ca gânditor politic), despre Liviu Rebreanu, Eugen Ionescu și alți scriitori, lucrări despre soarta politică, limba și
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
de amintiri din tinerețe, vizibil influențate de Amintiri din copilărie ale lui Ion Creangă, interesante și ca document. Însemnările de călătorie ale lui Ovid Densusianu și minuțioasele foiletoane literare scrise de G. Bogdan-Duică, dedicate mai ales realităților culturale transilvănene, echilibrează sumarul periodicului, ale cărui scopuri rămân în primul rând politice. R.Z.
LIGA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287807_a_289136]
-
grupaj, reprezentând răspunsuri la unele afirmații conjuncturale, ceea ce nu îndreptățește seriozitatea cu care sunt combătute de autor. Spiritul disputei transmite comentariului o anume oralitate, absentă în studiile mai dezvoltate. Și în unele, și în altele răzbat modalități de tratare eseistică. Sumarul volumului al doilea evidențiază aceleași structuri și metode de analiză, îmbogățind ilustrările de mai înainte. L. a completat interesul pentru „valorile franceze” prin mai multe traduceri. În ultimii ani de viață a publicat câteva cărți legate de activitatea sa diplomatică
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
se vor afirma în literatura primei jumătăți a secolului al XX-lea: Virgil Cioflec, N.D. Cocea, Gala Galaction (Moara lui Călifar). Mai mult decât oricare altă revistă a vremii, L. și a. r. a acordat atenție dramaturgiei naționale, incluzând în sumar numeroase piese care au intrat în repertoriul epocii, dar au căzut în uitare nu mult după premieră. Agreat în mod deosebit și ca dramaturg a fost Haralamb G. Lecca, autor al dramelor Bianca și Câinii. Gh. Bengescu-Dabija semnează piesa de
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
este persoana asupra căreia și-a fixat atenția. Un actor social cât de cât rațional va face acest lucru, întrucât el știe că dacă inițiază o prietenie, și cu atât mai mult o căsătorie, pe baza unor date cu totul sumare despre partener, o astfel de „afacere” riscă să fie foarte costisitoare. El este conștient, în același timp, că și ruperea unei iubiri (prietenii) mai avansate sau a mariajului presupune mari costuri. Cei mai mulți indivizi prospectează singuri piața maritală și se informează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
B. P. Hasdeu. Sfera de preocupări se dovedește însă mult mai largă, după cum o arată repunerea în circulație a unor texte importante, adesea puțin cunoscute, din scrierile lui I.L. Caragiale, Paul Zarifopol ș.a. sau contribuțiile de istorie literară incluse în sumar. Demersul istoriografic e fericit completat de analiza, justificată prin valoarea intervențiilor critice ori de principiu, a vieții literare a anilor ’90 și, mai ales, de implicarea în aceea la zi. Între colaboratori sunt critici literari și scriitori cu o valoare
REVISTA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289242_a_290571]
-
Se adaugă o bogată secțiune dedicată literaturilor străine - traduceri și comentarii privind scrieri ale lui Fernando Arrabal, Milan Kundera, Aimé Césaire, Julio Cortázar, Saint-John Perse, Truman Capote, Michel Butor, Samuel Beckett, Arthur Miller, Paul Ricoeur, Michel Tournier ș. a. În structura sumarului intră și pagini dedicate folclorului, actualității filosofice ori celei socio-culturale. R.Z.
REVISTA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289242_a_290571]
-
simbolism (George Voevidca), uneori de nuanță decadentistă, bacoviană, până la tradiționalism (G. Pallady), de factură pillatiană, prin invocarea universului copilăriei (V. Gh. Petrescu), sau „purist” (V. Voiculescu, Răsărit pe câmpie). Mai semnează versuri D. Baciu, Petru I. Manoliu, C. Gruia. În sumar intră în general proze scurte (schițe, nuvele) și note de călătorie, având ca autori pe Tiberiu Crudu, I. Gr. Oprișan ș.a. Traducerile aparțin lui T. Chiricuță (din Giovanni Papini), Beatrice Nițulescu (din Goethe și Maupassant), V. Nițulescu și lui C.
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
Camil Petrescu (1934-1940), Radu Cioculescu (1936-1940), iar ca secretari de redacție figurează Radu Cioculescu (1934-1935), Ovidiu Papadima (1941-1944), Corin Grosu (1945-1947). Subtitlul „Revistă lunară de literatură, artă și cultură generală” devine de la numărul 1/1945 „Literatură, artă, cultură, critică generală”. Sumarul cuprinde poezie, proză, studii și articole de istorie și critică literară, cronici literare și artistice, traduceri. Publicație de o excepțională ținută intelectuală, R.F.R. joacă un rol extrem de important, alături de „Viața românească”, în mișcarea literară și culturală interbelică. Beneficiind de colaborări
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
mai colaborează I. Manolescu, Mircea Ionescu, Dimitrie Danciu, Lucreția Carandino, Paul B. Marian, ultimul semnând și câteva comentarii critice (Romantismul ș.a.). Se publică, de asemenea, cronici literare și recenzii care aparțin lui Liviu Teodoru și lui Tudor Mihail Bogdan, în sumar figurând și o contribuție critică a lui Pompiliu Constantinescu (Povestirile lui Creangă, 6/1933). Dintre traduceri, merită amintite mai ales câteva versiuni ale unor povestiri de Mark Twain. De notat că revista are și numere tematice, bunăoară unul „închinat cărții
REVISTA TINERIMII-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289268_a_290597]
-
un spirit empiric pentru care teoretizarea ar fi cel mult o lentilă pentru microscop, mai niciodată una pentru telescop. Cărțile sale pot fi împărțite în două categorii, asimetrice cantitativ. Categoria cea mai bine reprezentată este aceea a cronicilor literare (în sumar adăugându-se, de regulă, interviuri, dialoguri critice, răspunsuri la anchete ș.a.). Criticul s-a autodiagnosticat de altfel cu precizie: „Niște culegeri de «cronici literare» sunt cele mai multe dintre cărțile mele, cronici care - cum bine s-a observat - se situează mai aproape de
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Colocvial (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor), Explorări în actualitatea imediată (1978), Noi explorări critice (1982), De la imperfect la mai puțin ca perfect (1987), Nu numai despre critici (1990), Dinspre „Cercul Literar” spre „optzeciști” (1997), Ultime explorări critice (2000) - variază tipul de sumar în funcție de literatura momentului. Structurarea actualității nu se face într-un sens eterogen sau aleatoriu, ci pe direcția unor „campanii” (cuvântul este al criticului): intră în vizor, succesiv sau simultan, romanul politic din deceniul al optulea, prelungirile poeziei șaizeciste, Școala de la
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
REVISTA UNIVERSITARĂ, publicație „pentru cursuri și conferințe de psihologie, estetică, pedagogie, istorie, istoria literaturilor” apărută la București, săptămânal, între 20 ianuarie și 15 noiembrie 1900, apoi la 15 februarie 1901, sub redacția lui P. V. Haneș. În sumar intră cursurile ținute de profesorii Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București: Titu Maiorescu (Istoria filosofiei franceze contemporane), N. Iorga (Istoria medie), C. Rădulescu-Motru (Estetica și Psihologia experimentală), Ion Crăciunescu (Pedagogia), Pompiliu Eliade (Istoria literaturii franceze), Ovid Densusianu
REVISTA UNIVERSITARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289271_a_290600]
-
O rubrică, „Profiluri din foaier”, portretizează pregnant actori, regizori și directori de scenă, autorul însemnărilor, același Livescu, folosind aici pseudonimul Lear. Se semnalează și recomandă punerea în scenă a pieselor lui H. Ibsen. Abia în a doua serie figurează în sumar și o cronică teatrală permanentă, susținută de G. Ranetti. Caracteristice pentru aspirația spre modernitate sunt articolele informative, structurate didactic: Istoria literaturii dramatice moderne de Th. D. Speranția (după un curs ținut la Universitatea din București), Despre poezia lirică a francezilor
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
Toma Vlădescu ș.a., revista, subintitulată „Socială - literară - polemică”, manifestă la început o orientare naționalistă, de care se debarasează treptat, pe măsură ce capătă un caracter tot mai accentuat literar. Cu toate că materialul e organizat doar în câteva rubrici („Cărți și reviste”, „Polemice”, „Recenzii”), sumarul este variat. Se reproduc sau se publică poeme de Mateiu I. Caragiale (Trântorul, Boierul), G. Tutoveanu (Privighetoarea, Nici un cuvânt, Povestea lor), G. Nedelea, Mihai Teodorescu, note de călătorie de Anton Holban (O călătorie în Palestina, 1-2/1935), Grig. Mich. Cotlaru
REVISTA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
cu valoare estetică pronunțată, aparținând lui Al. Macedonski, Th. M. Stoenescu, Duiliu Zamfirescu. Sunt publicate poezii de Th. M. Stoenescu, Haralamb G. Lecca, Radu D. Rosetti, V. G. Morțun, V. D. Păun, Th. D. Speranția, Panait Zosân. Este inclusă în sumar și o tragedie în patru acte, Cydnus de Constantin Cantilli. Revista se numără printre publicațiile satelit ale cenaclului macedonskian, fiind scoasă de Ionescu-Caion pentru a susține în fața opiniei publice acuza de plagiat la adresa lui I.L. Caragiale. Aici publică articolele Prinderea în
RODICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289294_a_290623]
-
Constantin Sporea, iar Horst Fassel a redactat textele în limba germană. Articolul-program, Cuvânt înainte (semnat Societatea Academică Română), afirmă dorința fondatorilor de a continua tradițiile literaturii române, „mutilată” în țară „de grădinari travestiți”, reunind toate „talentele românești” aflate în libertate. Sumarul se structurează în trei secvențe: creație originală (poezie, proză, jurnal, teatru, eseu), o rubrică permanentă „Negru pe alb. Cronici, idei, fapte” și „Anexe” (până în 1982; lipsă în numerele 15-17, 1978-1980), consacrate activității Societății Academice Române. R.s.r. preia astfel atribuțiile
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]