2,381 matches
-
T. Luckmann); (a se vedea Luckmann, 1963, 1991). 5. Religia ca instituție care reglează diverse sfere de comportament (Durkheim și R. Bellah); (a se vedea Durkheim, [1912] 1995, Bellah, 1973). 6. Religia ca manifestare istorică și culturală determinată a dimensiunii supranaturale (M. Weber); (a se vedea Weber, 1998, 2001). 7. Religia ca bază a elementelor simbolice prezente în orice cultură (în secolul al XIX-lea E. B. Tylor, în secolul al XX-lea C. Geertz); (a se vedea, C. Geertz, [1968
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
un mod de funcționare eminamente secular (Wilson, 1976). Secularizarea statelor a adus o influență mult mai mică a religiosului asupra societății europene la general. În țările occidentale, procesul de secularizare este temeinic documentat (Chadwick, 1976). "Interesul diminuat al oamenilor pentru supranatural și importanța redusă a acestuia în organizarea societății contemporane arată că atât concepțiile despre o ordine transcendentă, cât și preocuparea pentru valorile ultime sunt din ce în ce mai puțin relevante pentru viața modernă. Nu în ultimul rând, una dintre cauzele declinului religiei a
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
îl teleportează în trecutul propriei copilării retrăite parcă "într-o clipă", unde îl regăsește pe "Bizu" în forma unui copil obișnuit, de origine și identitate incertă ("nimeni nu aflase de unde venise și al cui era"), "pură creațiune a nevoii de supranatural", un fel de "spiriduș cu o existență ireală", "răutăcios" (ca orice "dublu", de altfel), își amintește naratorul. Pentru scriitor, Bizu rămăsese o realitate pur imaginară, ocupând însă un loc mult mai însemnat în memoria afectivă decât amintirea concretă a lui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
atât de agresivă, încât nu te poți atinge de dânsul omenește, fără a nu fi trezit bănuiala de a fi voit să-l înjosești. O astfel de concepție romantică a geniului îl scoate din condiția umană și-i acordă însușiri supranaturale: toate actele lui, fără deosebire, sunt considerate ca ieșind din normele obișnuite, impregnate de puterea lăuntrică a unor calități de ordin transcendent. Oricâtă forță morală de ridicare a maselor ar reprezenta, de altfel, ca toate legendele pline de nobile sensuri
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
amintit, nu pentru prima oară, neavând ce face trecuse pe la Clubul "70 +" și pe la "Asociația Pensionarilor". Acum la întoarcere, îngândurat, aproape că nu observa mulțimea trecătorilor care mișunau prin apropierea lui. Gândurile îl copleșeau. Nu-și putea explica un fenomen supranatural, curios și cât se poate de interesant, observat în ultimile zile, care i-a produs o cotitură bruscă în viața. Dacă nu va reuși să convingă prin argumente trainice, că un anumit fenomen recent s-a produs sub ochii tuturor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ca pedagog desăvârșit, și experiența valoroasă a Sfinților Apostoli. Educatorul priceput trebuie să caute, mai ales, să facă educație integrală. Orele de religie trebuie considerate ca „ore regale de educație, ca ore totalitare, nimbate în același timp de o aureolă supranaturală” pentru că tind să cuprindă și să valorifice cu putere tot sufletul, toate dimensiunile și funcțiile lui, într-un chip vădit pentru toate formele activității sufletești, de la înțelegerea subtilă a înaltelor adevăruri religioase, de la vibrarea discretă sau patetică a sentimentului, până la
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cunoaștere. Augustin spune că noi credem ceea ce înțelegem, dar nu suntem capabili de a înțelege ceea ce nu credem. Nu putem înțelege adevărurile eterne, acestea fiindu-ne date prin iluminare divină. Ultimul scop al cunoașterii și credinței este atingerea unei viziuni supranaturale și posesia binelui. Nu prin rațiune se poate ajunge la certitudinea adevărului ultim, ci prin trăirea lui ca atare în sufletul nostru. Aflarea adevărului constituie un proces infinit, care începe cu acumularea unor date intuitive, și se împlinește cu înțelegerea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
tipul Revelației: În Rai, Adam și Eva puteau să vorbească direct cu Dumnezeu. Dumnezeu a vorbit părinților noștri prin prooroci. Revelație (pe cale) naturală Omul înzestrat cu rațiune își poate da seama că toată lumea înconjurătoare este creația lui Dumnezeu. Revelație (pe cale) supranaturală Îngerul o vestește pe Fecioara Maria că va naște un prunc. „Prin credință înțelegem că s-au întemeiat veacurile prin cuvântul lui Dumnezeu, de s-au făcut cele ce se văd” (Evrei 11, 3) Domnul nostru Iisus Hristos le vorbea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război); realismul de proiecție lirică, mitică (Baltagul - Mihail Sadoveanu) etc. În secolul XX, se lansează concepte cul tu rale și doctrine raportate explicit la realism. Astfel, suprarealismul tinde să depășească realismul, prin includerea supranaturalului și oniricului, iar realismul socialist urmă rește reflectarea unor noi contexte sociale, generate politic în țările guvernate de partide comuniste. - Reprezentanți: Champfleury, Honoré de Balzac, Stendhal, Gustave Flaubert, George Eliot, Charles Dickens, Thomas Hardy, William M. Thackeray, Lawrence Durrell, Lev
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
precizate și în programa pentru examenul de bacalaureat) sunt basmul, nuvela și romanul. Basmul (etimologie slavă: basnî - născocire) este o specie epică amplă (în proză sau în versuri) în care se narează întâmplări fabuloase, la care participă personaje sau forțe supranaturale, purtătoare ale unor valori morale. Basmul dezvoltă categoria estetică a fabulosului/a miraculosului, având un singur plan narativ, cu o acțiune convențională. În studiul Estetica basmului, G. Călinescu definește această creație - populară sau cultă - ca un „gen vast, depășind cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
protagonistului care luptă pentru apărarea și impunerea unor valori morale: binele, adevărul, dreptatea, frumosul, curajul. Ca specie a genului epic, basmul este o narațiune structurată pe un singur plan epic, având o acțiune convențională, la care participă personaje sau forțe supranaturale, neindividualizate, definite ca funcții, ca arhetipuri. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare basm cult existente în opera literară studiată Basmul cult, asemeni celui popular, valorifică programatic categoria estetică a fabulosului. El imită relația de comunicare de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
după cum afirma G. Călinescu. Deși personajele rămân arhetipale, ele nu mai reprezintă simple „funcții“ (Vladimir Propp, Morfologia basmului). Eroii lui Creangă au complexitate, ilustrând și tipologii generalumane. HarapAlb, de pildă, reprezintă novicele care se inițiază treptat. El nu are însușiri supranaturale, dar este ajutat de personaje fabuloase, specifice lumii basmice, precum calul năzdrăvan sau Sfânta Duminică. Originale sunt și alte personaje, precum cei cinci uriași fabuloși sau fata împăratului Roș, farmazoană cumplită la început, dar devenind personaj justițiar și mi reasă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mod original. În primul rând, raportul dintre HarapAlb și vremelnicul său stăpân, Spânul, este conflictual, determinat de confruntarea dintre bine și rău, definitorie pentru specia basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi - Spânul și împăratul Roș - nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. În al doilea rând, eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
schimbă radical când devine slujitor robit pe viață Spânului. Relația dintre protagonist și cei doi antagoniști - Spânul și împăratul Roș - evidențiază conflictul dintre forțele binelui și ale răului, specific basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. Statutul psihologic al lui HarapAlb este la fel de dinamic, fiindcă eroul principal este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
suntem legați de sfinți, adică de profeți și de mucenici, care cântă neîncetat minunile Dumnezeului celui veșnic. Extinderea hotarelor Bisericii într-o oikumenie văzută și nevăzută este exprimată prin expresia „communio sanctorum”. Prin „comuniunea sfinților”, Sfântul Niceta înțelege legătura harică supranaturală, care unește pe toți credincioșii din împărăția lui Dumnezeu, pe cei din viața aceasta și pe cei din Biserica triumfătoare, într-o mare și unică familie spirituală. Învățătura despre comuniunea sfinților va fi reluată de Sfântul Niceta și în imnul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Șarpele, ca autor moral al blestemului, e pedepsit cu blestem veșnic, pe când chipul și asemănarea lui Dumnezeu din om au fost doar alterate, nu distruse. P. Godet, citând o sursă pe care nu o specifică, spune: Din punct de vedere supranatural se poate spune că pentru Sfântul Augustin omul în această lume este mort, pentru Pelagius este în regulă, pentru Cassian este bolnav”. Una dintre urmările păcatului a fost pierderea darului dumnezeiesc supranatural al nemuririi, după Ioan Cassian. Urmând ideilor enunțate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu o specifică, spune: Din punct de vedere supranatural se poate spune că pentru Sfântul Augustin omul în această lume este mort, pentru Pelagius este în regulă, pentru Cassian este bolnav”. Una dintre urmările păcatului a fost pierderea darului dumnezeiesc supranatural al nemuririi, după Ioan Cassian. Urmând ideilor enunțate de însuși Sfântul Apostol Pavel, Cassian compară pe Adam cu Hristos: ,,Și din această cauză, atât primul e numit Adam, cât și ultimul. Unul este pentru decădere și moarte și celălalt pentru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și altă dată acționează indirect, permițând voinței umane să acționeze ea prima dată. Unii dintre cercetători își pun problema: ce acționează mai întâi? căutând să-l compare pe Cassian cu Augustin; iar concluzia celui dintâi este că uneori acționează harul supranatural al lui Dumnezeu, iar alteori vine mai întâi alegerea voinței, parțial neinfluențată, chiar dacă voința nu și-ar putea împlini dorințele niciodată fără harul direct intern și supranatural. Concluzia sa e simplă: Dumnezeu este cel care acționează primul chiar dacă prima decizie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe Cassian cu Augustin; iar concluzia celui dintâi este că uneori acționează harul supranatural al lui Dumnezeu, iar alteori vine mai întâi alegerea voinței, parțial neinfluențată, chiar dacă voința nu și-ar putea împlini dorințele niciodată fără harul direct intern și supranatural. Concluzia sa e simplă: Dumnezeu este cel care acționează primul chiar dacă prima decizie a Sa este de a nu acționa în mod direct. Harul și libertatea de voință, chiar dacă pot părea opuse, ele se află într-o conlucrare armonioasă, sau
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
voința este liberă să aleagă indiferent cum lucrează Dumnezeu cu acel individ particular. Întrucât Dumnezeu este stăpânul întregului proces, de la început până la sfârșit, lucrarea lui Dumnezeu de a aduce mântuirea aproape este har, indiferent dacă acel har este intern și supranatural, extern și natural sau chiar în mod pedagogic, menținut sau retras”. Învățătura lui Cassian accentuează clar nevoia de cooperare între har și libera voință. În fiecare dintre cazurile prezentate în capitolele Convorbirii duhovnicești XIII, Dumnezeu asistă sau ajută ființa umană
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
improviza de aici necesitatea de a căuta mereu subiecte ieșite din comun. Astfel, justifică Hulme, prelucrarea cultului lui Ossian și a baladelor străvechi, elemente cu totul exotice pentru cititorii secolului al XVIII-lea. Baladele ofereau o imagine a omului "stranie, supranaturală, înălțătoare", caracteristici pe placul romanticului, care este definit de Hulme în termeni ușor ironici, desigur drept "o persoană aflată sub imperiul unei dezordini mentale în care poți rămâne numai dacă iei doze repetate din acest tip de emoție. E tipul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
răspîndirii în cadrul seminariilor este importantă aici, ci importanța lecturii politice a Sumei teologice a Sfîntului Toma de Aquino, canonizat în 1323 și făcut Învățător al Bisericii în secolul al XVI-lea. Tomismul pune bazele deosebirii între domeniul natural și cel supranatural: rațiunea umană poate, independent de revelația supranaturală, să elaboreze sistemul de organizare al societății. Jacques Maritain a făcut deosebirea fundamentală între "acțiunea creștină" și "acțiunea în calitate de creștin", iar Luigi Sturzo între valoarea autonomă și laică a politicii. Tomismul este o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
importanța lecturii politice a Sumei teologice a Sfîntului Toma de Aquino, canonizat în 1323 și făcut Învățător al Bisericii în secolul al XVI-lea. Tomismul pune bazele deosebirii între domeniul natural și cel supranatural: rațiunea umană poate, independent de revelația supranaturală, să elaboreze sistemul de organizare al societății. Jacques Maritain a făcut deosebirea fundamentală între "acțiunea creștină" și "acțiunea în calitate de creștin", iar Luigi Sturzo între valoarea autonomă și laică a politicii. Tomismul este o bază teologică a acțiunii creștin-democrate în cadrul politicii
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ieși duhule din cap, din creieri, din minte, din păr, din frunte, din sprâncene, din nas, din dinți, din buze, din gură, din umeri, din încheieturi, din piept, din coaste"13. De altfel, convingerea că boala psihică are o geneză supranaturală este atestată de numeroase superstiții care persistă încă: în toată Moldova se pune o mătură lângă copilul sugar pentru a-l păzi de duhuri, dar și pentru a nu i se "lega" mintea; în Bucovina există un descântec devenit cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de arhivă, de utilizare populară, dar de proveniență cultă (vulgarizat), având ca scop, între altele, și menținerea bună a inteligenței. * Mentalitatea magică a fost puternic înrădăcinată în Moldova iar forța magismului era privită cu o seriozitate generată de spaime de supranatural și de necunoscut. Au circulat legende moldovene care stabileau relații de quasi egalitate între vrăjitoare și divinitate. Ecouri ale acestei mentalități se mai mențin încă, deși sub forme atenuate, acomodate timpului. Astfel, sunt încă obișnuite și numeroase reclamații de otrăvire
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]