8,354 matches
-
în drept să-i căsătorească pe oameni sau să nu-i căsătorească, după cum vor împărtăși cutare sau cutare credință, după cum vor primi sau vor respinge cutare sau cutare formulă ( genetică ), după cum îi vor fi mai mult sau mai putin devotați supușii. În astfel de condiții, procedând cu prudență și fermitate, incheindu-se căsătoria, preotul va dispune în mod sigur de moșteniri materiale și spirituale, de slujbe, de cetățeni și chiar de bastarzi. În acest caz, se cuvine a studia în detaliu
DESPRE CASATORIE SI PREOTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358302_a_359631]
-
răsăritul pustei panonice (bineînțeles după ce cu aproximativ două secole înainte suferise eșecul de pe râul Lech, în apropierea Augsburgului). Studiul istoriei prin prizma documentelor l-au dus pe profesorul Filipașcu la concluzia indubitabilă că această regiune și locuitorii ei au fost supuși unui mecanism multisecular ce a culminat într-o altă enormă absurditate: cea mai mare parte a celor în numele cărora se clamau drepturi cu privire la identitatea etnico-culturală (în dauna autohtonilor) fuseseră ... autohtoni, adică r o m â n i maghiarizați. Stranie justiție
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
îngenunchind-o; prin predică turma lui Iisus Hristos s-a apărat de lupii răpitori care-i dădeau târcoale, uneori îmbrăcați în piei de oaie (F.Ap. 20, 28-29); prin predică s-au înmuiat inimile stăpânitorilor lumii și au devenit milostivi față de supușii lor; și tot prin predică, la nevoie, au fost ridicate masele la luptă pentru libertate spirituală, națională și socială (aici ne gândim în primul rând la românii transilvăneni). Predica însă are un rol special în chemarea omului la luptă cu
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
Teoctist în anii noștri. Nu din credință, ci din motive de trufie și arătare a puterii. Fapt pentru care securitatea a și reacționat prin anii 1959 servind guvernării argumente spre a-l umili puțin aducându-l la realitatea condiției de supus și colaboraționist. Fapt este că, atunci când a stat câteva luni retras la Dragoslavele, s-a și plâns că i s-ar fi încercat otrăvirea. Din punctul de vedere al studiului criminalist, putem spune că era sincer în teama sa, de vreme ce
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
721 din 21 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Voichița Pălăcean-Vereș Imunitate absolută sub cupola timpului Cel mai recent volum al Titinei Nica Țene, Un strop de veșnicie (Editura Ecou, Cluj-Napoca, 2012), o surprinde pe poetă în ipostaza de supus răzvrătit al zeului Cronos. Tema timpului este tratată în multe dintre creațiile cuprinse în volum: Cheia bătrânei, Îndoială, Direct în cer, Speranță, Urc pe scara vieții mele, Trece vremea ... ,Toamnă, toamnă ai venit! Iar, Pe aproape e Crăciunul etc. Titina
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358062_a_359391]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRE-STANȚE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 552 din 05 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Proconsulul și doi supuși Cartagina și Charta Gina Luau cu împăratul cina, Înconjurați de trepăduși ------- Preistoric animalul Pre-vestea nu' ș ce eroare Pre-cum mâlul de sub malul Presupus un oarecare Un pretext nu-i o prelată Nici preludiul, un prelat Când premiza predicată Se pretinde
PRE-STANŢE de ION UNTARU în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358207_a_359536]
-
doar de Neagoe Basarab (46), după cum ne informează cronicarul Grigore Ureche. A mai construit cetăți, fortificații de apărare, case domnești și a făcut importante donații unor lăcașe de cult din afara perimetrului național. A contribuit la emanciparea condițiilor de trai a supușilor săi, câștigând respectul și iubirea acestora. ------------------------- PREFAȚĂ Prof. Dr. Artur SILVESTRI: „VIZIUNEA RĂZEȘEASCĂ” Întocmit în urmă cu câțiva ani, dar solid și documentat, cu o staruință ce nu se mai practică decat rar astăzi la noi, unde „neștiința petulantă” de
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
calea” și „adevărul” ce renăștea. Aceasta ne rămâne și nouă, astăzi, tulburătoarea „apariție din neguri”. Prof. Dr. Artur SILVESTRI București martie 2006 ------------------------------------- ARGUMENT De când mă știu am fost interesat de domnitorii români. De la Decebal la Mihai Întâiul! Aceștia reprezintă esența supușilor lor, sunt cei care prin faptele de arme, de vitejie, intelect, diplomație, cultură, viziune artistică, au promovat țara și au aliniat-o altor nații cu tradiție istorică. Unul dintre cei mai de seamă, a fost Ștefan cel Mare, domn al
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
cel Mare, domn al românilor din Țara Moldovenească între anii 1457-1504. Acesta, pe lângă mărețele sale fapte războinice care au dus la consolidarea statului pe care îl conducea, a încurajat dezvoltarea culturii, a artelor, a arhitecturii, imbunătățind condițiile de trai a supușilor săi, câștigând respectul întregii lumi civilizate din aceea epocă. Anul 2004, a fost anul când în România s-a sărbătorit aniversarea a 500 de ani de la nașterea marelui domnitor. Departe de țară, aflat la antipozi, la peste 20.000 de
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
doar de Neagoe Basarab (46), după cum ne informează cronicarul Grigore Ureche. A mai construit cetăți, fortificații de apărare, case domnești și a făcut importante donații unor lăcașe de cult din afara perimetrului național. A contribuit la emanciparea condițiilor de trai ale supușilor săi, câștigând respectul și iubirea acestora.” O schimbare în arhitectura tradițională Cartea lui George Roca prezintă realizările arhitecturale ale civilizației ștefaniene într-un stil simplu, concis, direct, accesibil unui public de fundal, folosind fotografii și furnizând informații despre cultura vremii
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
orientată spre sud care ținea umbră în timpul verii fiindcă soarele se află la mai mare înălțime și menținea căldură prin iradiere în timpul iernii, când soarele se află mai aproape de pământ. Ecoul din zona permitea conducătorului lor, Montezuma, să se adreseze supușilor și să fie auzit. Ne-am ascuțit și noi urechile să prindem sunetele acestor locuri și ne-a plăcut ce am putut percepe. „Castelul" propriu-zis a lui Montezuma era compus din câteva camere suprapuse și acoperite cu zidărie. Am închis
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
frunze când e atins de ea. Natura umană intră în rezonanță cu natura cosmică. Omul se îndumnezeiește. Își confecționează aripi și încearcă zborul suprem. E un tumult care nu poate fi stăvilit. Cine se molipsește de Poezie devine rob și supus acestui jug dulce. Cei care au prins acest microb, se recunosc de departe. După strălucirea din ochi, după bătăile inimii. Ea va curge prin vene, la fel ca maladia iubirii, în inimile copiilor de la 7 la 70 de ani, cum
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
mașini” orice am face. Suntem așezați în rând (sau nu ) și executam aceleași acțiuni repetitive cu aceeași finalitate. Robotim în ”lungă” noastră viața pentru o ”clasa superioară” pentru că ea știe ce mașini ne trebuie nouă ca să funcționăm(mai exact suntem supușii ei). Ni dau și scurte pauze în care, daca ne trezim și plecăm e bine (și nu prea), daca nu ne trezim e cel mai bine(eu zic că aici intervine forță ”liberului arbitru”). Pașii pe care-i facem în
CUM SĂ DEVENIM NEMURITORI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358818_a_360147]
-
a lăsat / memoria istoriei, / epigonilor...!” Folosindu-se de elementele primordiale: apa, aerul, focul, pământul, lemnul, ca și de elemente de construcție lirică, poetul încă mai așteaptă “vremuri normale”, când apa va fi din nou dulce și curată, aerul purificat, focul - supus omului, pământul - răbdător și lemnul folositor, fiecare după rostul lui, așa cum a fost lăsat de Dumnezeu și nu cum a fost transformat de oameni. Până atunci, poeții rămân tot “frumoșii nebuni ai marilor orașe”; “acei copii minunați și mașinile lor
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
evocă mai mult decât orice castel din România moștenirea veacului lui Dracula. Pentru a asigura ordinea în țară și a organiza cu succes apărarea ei de primejdiile externe, Contele Dracula - Vlad Țepeș - a recurs la o domnie autoritară, a impus supușilor săi virtuțile de bază, cinstea și hărnicia; necinstea (hoția), lenevia și viclenia fiind pedepsite cu asprime prin tragerea în țeapă, o pedeapsă crudă, dar care poate fi înțeleasă astăzi doar în raport cu epoca în care a trăit, o epocă de mare
CAROLINA BALLET de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358964_a_360293]
-
o cuprinseseră. Întrebă cu o voce gravă, oficială: - Cine sunteți voi, străinilor? Cum ați pătruns în grădina mea? - Prea fericită fiică a lui Soare-Împărat, vorbi cu blândețe Mărțișor, făcând o plecăciune.Vin din țara împărătesei Iarna, o vrăjitoare rea, asupritoarea supușilor săi, bieți oameni necăjiți și chinuiți. Eu sunt solia asupriților și mă numesc Mărțișor. În disperarea lor, ei te imploră să vii în țara noastră și să-i scapi de blestemata împărăteasă. Primăvara nu pricepu nimic din vorbele înflăcărate ale
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
din vorbele înflăcărate ale voinicului, pentru că își închipuia că în lumea asta toate ființele trăiesc fericite, cum trăiește ea și cei din jurul ei din această mirifică grădină. -Nu înțeleg, cum adică sunt asupriți...chinuiți? Ce le face vrăjitoarea cea rea supușilor săi? Atunci Mărțișor le povesti cu lux de amănunte despre toate urgiile înfăptuite de slujitorii împărătesei, despre frig, ger, viscole și toate suferințele îndurate de oamenii din țara lui. -Minte, minte! strigau cei din jur.Nu există ger și viscol
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
fi internată la un ospiciu. Astfel, putea pe căi legale să pună mâna pe avere, el fiind următorul pe cale de rudenie, care urma să o gestioneze, după ce părinții și fratele prințesei fuseseră omorâți tot prin uneltirile sale. Mai mult, toți supușii îl tratau cu prietenie și înțelegere pe tutore, care era un bărbat aparent foarte atent la nevoile celorlalți și părea foarte receptiv la oricare solicitare a lor. De fapt, diabolicul bărbat nu vâna decat avuțiile regatului și umbla cu contabilitate
PRINTESA IN SUFERINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359278_a_360607]
-
plăcea. Poate mâine seară. Aș vrea să dorm. Odihnește-te și tu. Vom avea destul timp să povestim. Îi sărută pe obraz și îi urmări cu privirea. Noaptea se arătă ca o regină plină de neprevăzut, dornică să-și alinte supușii cu cele mai delicate clipe. Referință Bibliografică: PROMISIUNEA DE JOI (I) / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 756, Anul III, 25 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PROMISIUNEA DE JOI (I) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359361_a_360690]
-
cu Moldova. Din osul Domnesc, Europa, Ne dă un Rege ce unește-n alin Cu spirit, cu sabia și vorba, Transilvania un tot că destin. Să nu risipim o istorie Și viețile bravilor, bravi. Nici morții încarcați de glorie, Pentru supusul mâine. Azi. Referință Bibliografica: România / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 297, Anul I, 24 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ROMANIA de PETRU JIPA în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359447_a_360776]
-
administrativ teritoriale de bază - comuna din 1864 și până astăzi - totul petrecându-se ciclic, dar fără mari speranțe. Lupta politică și lipsa consensului social-economic în dezvoltare, iresponsabilitatea la urna de vot și desemnarea unor conducători lipsiți de pregătirea intelectuală necesară, supuși individualismului, sunt cauze care ne vor păstra încă multă vreme în urma majorității țărilor europene”, scriam “ În loc de prefață” la volumul V din Vaslui, “De la Ferdinad, Întregitorul de țară, până în zilele noastre”, 364p,, Editura PIM, Iași, 2013. Intr-adevăr, faptele demonstrează că
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
și internaționale, între grupurile de interese, funcțiile, facțiunile, oamenii înșiși. Pe verticală: între cer și pământ, între oameni și zei, între îngeri și demoni, între aceste entități spirituale și divinitatea cerească, cu care se unesc toate regalitățile și oamenii, în calitate de supuși. Regele este față de Dumnezeu ceea ce sunt supușii față de rege: toate popoarele au sesizat această structură extra și intră planetară. Regele este mediatorul prin esență, având în el parte divină și umană. Dacă el încetează să fie mediator, el încetează să
DESPRE REGE, MONARHIE SI REGALITATE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360346_a_361675]
-
facțiunile, oamenii înșiși. Pe verticală: între cer și pământ, între oameni și zei, între îngeri și demoni, între aceste entități spirituale și divinitatea cerească, cu care se unesc toate regalitățile și oamenii, în calitate de supuși. Regele este față de Dumnezeu ceea ce sunt supușii față de rege: toate popoarele au sesizat această structură extra și intră planetară. Regele este mediatorul prin esență, având în el parte divină și umană. Dacă el încetează să fie mediator, el încetează să fie rege și devine șef de bandă
DESPRE REGE, MONARHIE SI REGALITATE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360346_a_361675]
-
primordiile și își pierd suveranitatea, pentru că nu mai știu ce înseamnă monarhie, republică, stat național, popor liber, independent și suveran. Pentru că devin din cetățeni liberi, care odinioară formau cetatea și participau toți prin asociere la autoritatea suverană, un popor de supuși, întrucât se supun legilor statului, dar fără să cunoască legile. Iar astăzi aceste popoare sărace poartă numele de “Republică universală”, condusă din umbră de un Guvern Mondial. Cu alte cuvinte, cei ce guvernează omenirea trăiesc acum ca în “sânul lui
CUVANTUL AUTORULUI DESPRE JURNALUL DE ATELIER de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360376_a_361705]
-
nu roagă pe nimeni, nu lingușește pe nimeni: toți vin la el de bună voie. Se stabilește astfel o relație de subordonare liberă. Oamenii nu sunt constrânși, ci își pot exprima în liniște sentimentele. Nu este nevoie de organizare politică. Supușii sunt devotați din proprie voință stăpânului lor. Libertatea aceasta trebuie aplicată și vieții în general. Nu e nevoie să cauți favoarea oamenilor. Dacă dezvolți în tine puritatea și forța necesară pentru a crea un centru de unire, oamenii care îți
ESEU (3) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360381_a_361710]