1,443 matches
-
VIBRANT: 6; 2) indicatori de eficiență: ... - cost mediu/implant cohlear: 90.000 lei; - cost mediu/proteză auditivă BAHA: 23.500 lei; - cost mediu/proteză auditivă VIBRANT: 41.250 lei. ---------- Titlul "Indicatori de evaluare", punctul 4 "Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)", titlul I, cap. VIII din secțiunea B din anexă a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 72 din 19 martie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245126_a_246455]
-
un fel de spiritus loci care dădea celor întâlniți o aură de irealitate. Păscând turmele, vedeam în schimb pe cer caii albi ai norilor, trăgând după ei corăbii la fel de albe în imensitate. Se spune că muzica lui Mozart poate vindeca surditatea, având o putere terapeutică asupra celor care au probleme cu limba, mai ales în a se exprima cu claritate. După moartea lui René, aproape îmi pierdusem vocea. Obișnuiam să ascult muzică simfonică, și Mozart, bineînțeles, treptat, vocea mi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
două locomotive, cu un zgomot de iad, și am văzut cele două căruțe crescute într-un munte de fum. Orișan trebuie să fi fost făcut praf, cu oamenii lui cu tot."25 Și tocmai aceste zgomote au provocat, pe front, surditatea combatantului, infirmitate frustrantă ce a făcut din Camil Petrescu un retractil în societate. Să admitem, oricum, că oamenii excepționali, pe care și-i dorește autorul, nu pot trăi decât dublați de o energie psihică (libido, în accepția lui Jung) pe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cel care tipărea în mod obișnuit trei volume într-un an. ("Uitați-vă cum scrie, parcă ar curge din el!", ar fi exclamat într-un cerc de intimi, cu referire strictă la autorul Baltagului). Debilitatea fizică se agravează o dată cu instalarea surdității: Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc. Aseară trebuia să vorbesc cu Ventura în foaier la teatru în privința piesei. Două ceasuri am fost
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cauza acestei idiosincrazii trebuie căutată nu doar în convingerea romancierului că privirea trădează inteligența și viața interioară intensă a unui anume personaj, ci și în visul răspândit în operă. Probabil că s-ar putea evoca din nou și accidentul biografic (surditatea), fiindcă e de domeniul evidenței că, dacă un anumit organ de simț e atrofiat, celelalte sporesc în acuitate. Viața și visul omului Camil Petrescu se reflectă în sensibilitatea aparte și năzuința perceptivă a eroilor săi. Atmosfera apăsătoare, de plumb, menționată
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
deficiențe de percepție și deficiențe mixte. 2. După gradul deficitului auditiv avem următoarele tipuri: hipoacuzie ușoară (pierdere de auz de 20-40 dB), medie (pierdere de auz de 40-70 dB), severă (pierdere de auz de 70-90 dB) și profundă (anacuzie/cofoză, surditate, pierdere de auz de peste 90 dB). 3. După lateralitate, avem: deficiențe unilaterale și deficiențe bilaterale. 4. După momentul apariției deficienței, au fost clasificate tipurile: deficiențe ereditare (anomalii cromozomiale, transmitere genetică), deficiențe dobândite; sau deficiențe prenatale, perinatale (neonatale) și postnatale. Deficiențele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
scurt timp să ia lecții cu Wolfgang Amadeus Mozart. în scurt timp începe să compună, dezvoltându-și din ce în ce mai mult cariera în muzică. în anul 1798 apar, însă, primele semne ale scăderii auzului, iar câțiva ani mai târziu devine complet surd. Surditatea nu i-a înterupt creația artistică, paradoxal fiind faptul că operele compuse după ce a rămas surd au avut cel mai mare succes, printre ele aflându se “Variațiile-Diabelli” și Simfonia a IX-a - “Oda bucuriei”. Papa Ioan Paul al II-lea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a exemplifica rolul echipei audiolog-psiholog-părinte în evaluarea copiilor cu implant cohlear, am realizat câteva studii de caz, astfel: Subiectul 1: Numele și prenumele: E.T., data nașterii: 23.06.2006. Istoria personală: provine dintr-o famile legal constituită, fără antecedente de surditate la niciun membru al familiei, fiind unicul copil la părinți. Antecedente personale: sarcina a decurs normal, fără probleme majore, la fel a decurs și nașterea. În primele luni de viață nu au fost semnalate probleme de sănătate, a fost un
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
în școală în vederea realizării reglajului procesorului implantului cohlear, ocazie cu care va fi retestat audiologic și psihologic. Subiectul 2: Numele și prenumele: N.A.M., data nașterii: 20.12.2005. Istoria personală: provine dintr-o famile legal constituită, fără antecedente de surditate la niciun membru al familiei, fiind unicul copil la părinți. Antecedente personale: sarcina a decurs normal, fără probleme majore, la fel a decurs și nașterea. În primele luni de viață, mai precis când copilul avea 2 luni, mama și-a
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
legitățile specifice ale dezvoltării psihice a deficienților de auz, precum și aspectele psihologice ale procesului de instrucție și educare a acestora. Obiectivele generale ale acestei discipline sunt: - realizarea demutizării copiilor surdomuți; - conservarea și dezvoltarea limbajului verbal la deficienții care au dobândit surditatea după ce și‑au asimilat limbajul. Sarcinile specifice surdopsihopedagogiei constau în: - identificarea particularităților psihopedagogice ale deficienților de auz; - adaptarea conținuturilor învățământului la posibilitățile reale ale deficienților de auz; - organizarea procesului de învățământ pornind de la specificul și consecințele în plan psihic determinate
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de auz. Aspecte privind evaluarea pierderilor de auz" Deficiențele de auz sunt, de cele mai multe ori, consecința unor malformații sau dereglări anatomo‑fiziologice ale structurilor analizatorului auditiv. Din această perspectivă, deficiențele de auz pot fi clasificate astfel: - deficiențele de transmisie (sau surditatea de conducere) - se instalează din cauza dificultăților apărute în calea undelor sonore la trecerea lor de la exterior spre urechea internă prin malformații ale urechii externe sau medii, defecțiuni ale timpanului, obturarea sau blocarea canalului auditiv extern (spre exemplu, în urma prezenței unor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de secreții purulente care blochează transmiterea undelor sonore și au un efect distructiv asupra structurilor osoase și cartilaginoase de la acest nivel); - deficiențele de percepție - sunt provocate de leziuni ale urechii interne, nervului auditiv sau centrilor nervoși de la nivelul scoarței cerebrale (surditate centrală), urmate de pierderea totală sau parțială a funcției organului receptor din urechea internă sau a nervului auditiv; - deficiențele mixte - includ atât elemente ale deficiențelor de transmisie, cât și ale celor de percepție, consecutive unor afecțiuni de tipul otosclerozei, sechele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de auz de 20‑40 dB; - hipoacuzie medie (deficit de auz mediu) - o pierdere de auz de 40‑70 dB; - hipoacuzie severă (deficit de auz sever) - o pierdere de auz de 70‑90 dB; - anacuzie/cofoză (deficit de auz profund, surditate) - o pierdere de auz de peste 90 dB. În funcție de lateralitate, putem întâlni: - deficiențe unilaterale; - deficiențe bilaterale. După criteriul etiologic și după momentul apariției deficienței, au fost clasificate următoarele tipuri: a. - deficiențe ereditare (anomalii cromozomiale, transmitere genetică etc.) pot fi de următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau ganglionale de la nivelul fibrelor nervoase ; tipul Sheibe - presupune atrofierea nicovalei sau lezarea elementelor senzoriale ale canalului cohlear, saculei și organului Corti ; tipul Mondini - determinat de leziunea ultimelor spirale ale melcului cu dilatarea canalului cohlear și a ganglionilor tipul de surditate moștenit genetic - ce se poate transmite de la unul sau de la ambii părinți. - deficiențe dobândite după criteriul clinic putem distinge deficiențe de auz tip transmisie și deficiențe de auz tip percepție (cohleare, retrocohleare și corticale) și forme asociate de deficiențe auditive
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de la nivelul buzelor și feței interlocutorului (labiolectura). Efectul tulburării de auz este diferit în funcție de: - vârsta la care a apărut tulburarea; - particularitățile psihice ale subiectului; - mediul în care trăiește subiectul; - atitudinea celor din jur. • O ureche cu auz normal poate suplini surditatea celeilalte. Din punct de vedere statistic, unul din zece oameni suferă, într‑o proporție mai mare sau mai mică, de tulburări de auz. Evaluarea nivelului auditiv - audiometria - are la bază măsurarea intensității undelor sonore (nivelul de decibeli - dB) și a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
examinarea auzului cu ajutorul unei serii de diapazoane 3): cu ajutorul diapozitivelor pot fi determinate locul și câmpul auditiv nealterat; în cazul în care nu sunt percepute sunetele joase, atunci sediul leziunii se află la nivelul segmentului de transmisie (în consecință, tipul surdității va fi de transmisie). Cele mai frecvente metode de examinare a capacității auditive cu ajutorul diapazoanelor sunt: a) proba Schwabach - prin plasarea diapazonului pe mastoidă se compară durata percepției auditive a examinatului cu cea a examinatorului, care trebuie să dispună de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cohlear, ale canalelor semicirculare, ale utriculei sau saculei sau membranei tectoria; - leziuni ale organului Corti, membranei bazilare și nervului auditiv; d) la nivelul nervului auditiv și scoarței cerebrale: - leziuni ale traiectului nervos auditiv sau ale zonei de proiecție din scoarță (surditate corticală). 5.1.3. Tabloul clinic și psihopedagogictc "5.1.3. Tabloul clinic și psihopedagogic" Din punctul de vedere al dezvoltării psihofizice și al particularităților psihopedagogice, pot fi identificate următoarele trăsături ale deficienților de auz: - dezvoltarea fizică generală este normală
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
-i scoate din izolarea comunicativă în care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința de a nu scoate în evidență că au un copil surd, acești părinți pot să antreneze la copilul lor carențe mult mai grave decât însăși surditatea. Cele mai multe cercetări comparative au evidențiat mai ales insuficiențele limbajului gestual, omițând tocmai faptul esențial că ambele forme de limbaj s-au dezvoltat în direcții diferite, iar limbajul gestual are numeroase caracteristici vizuale, el se adresează ochiului nu urechii. O analiză
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vor accepta de timpuriu și vor pune mai puține probleme de adaptare și integrare socială, vor avea deprinderi superioare de scriere și de citire și o labiolectură mai bună (spre exemplu, în practica școlară s-a constatat că, copiii cu surditate proveniți din familii de surzi au un bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat în comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Experiența ne arată că, în ciuda efortului factorilor educaționali de a-l învăța pe copilul sau adultul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
din familii de surzi au un bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat în comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Experiența ne arată că, în ciuda efortului factorilor educaționali de a-l învăța pe copilul sau adultul cu surditate să articuleze corect, aceasta nu se realizează decât în mică măsură. De aceea persoana cu surditate nu poate fi înțeleasă decât de persoanele cu care vine în contact mai des; comunicarea dintre auzitori și cei cu surditate fiind greoaie, adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Experiența ne arată că, în ciuda efortului factorilor educaționali de a-l învăța pe copilul sau adultul cu surditate să articuleze corect, aceasta nu se realizează decât în mică măsură. De aceea persoana cu surditate nu poate fi înțeleasă decât de persoanele cu care vine în contact mai des; comunicarea dintre auzitori și cei cu surditate fiind greoaie, adesea dificilă, nedepășind frazele convenționale, ne putem explica de ce majoritatea surzilor au o motivație scăzută pentru vorbirea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau adultul cu surditate să articuleze corect, aceasta nu se realizează decât în mică măsură. De aceea persoana cu surditate nu poate fi înțeleasă decât de persoanele cu care vine în contact mai des; comunicarea dintre auzitori și cei cu surditate fiind greoaie, adesea dificilă, nedepășind frazele convenționale, ne putem explica de ce majoritatea surzilor au o motivație scăzută pentru vorbirea orală, folosind tot mai rar vorbirea articulată în favoarea utilizării limbajului mimico-gestual pentru satisfacerea necesităților de comunicare în cadrul vieții sociale. Întrucât gesturile
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
putem explica de ce majoritatea surzilor au o motivație scăzută pentru vorbirea orală, folosind tot mai rar vorbirea articulată în favoarea utilizării limbajului mimico-gestual pentru satisfacerea necesităților de comunicare în cadrul vieții sociale. Întrucât gesturile nu pot fi folosite decât între persoanele cu surditate sau între persoane care au același cod de comunicare, se consideră că este util ca tot mai multe persoane să cunoască acest cod. Din acest motiv există o preocupare pe plan internațional, ca cel puțin în serviciile publice să existe
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ca tot mai multe persoane să cunoască acest cod. Din acest motiv există o preocupare pe plan internațional, ca cel puțin în serviciile publice să existe pesoane capabile să utilizeze limbajul mimico-gestual în relațiile cu persoanele care prezintă forme de surditate. c) comunicare cu ajutorul dactilemelor - are la bază un sistem de semne manuale care înlocuiesc literele din limbajul verbal și respectă anumite „reguli gramaticale” în ceea ce privește topica formulării mesajului; d) comunicarea bilingvă - presupune combinarea între: - comunicarea verbală + comunicarea mimico‑gestuală; - comunicarea verbală
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
auditive are un caracter compensator și contribuie la integrarea școlară și socială a hipoacuzicilor alături de auzitorii. Protezarea este eficace, mai ales, în hipoacuziile ușoare și mijlocii, și ridică o serie de probleme în cazul hipoacuziilor severe sau la cei cu surditatea dar care mai prezintă resturi de auz. Referitor la vârsta optimă pentru protezare, unii autori susțin ideea că protezarea trebuie făcută cât mai de timpuriu atât pentru obișnuirea copilului cu proteza, cât și pentru facilitatea achiziției limbajului, iar alții sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]