1,054 matches
-
Intră zânele în tei. Muma doarme, pruncul râde, Copacul se reînchide. 97 {EminescuOpVI 98} MUȘATIN ȘI CODRUL Saracă țară de sus, Toată faima ți s-a dus. Acu cinci sute de ai Numai codru îmi erai... Împrejur nășteau pustii, Se surpau împărății, Neamurile - mbătrîneau, Crăiile se treceau, Numai codrii tăi creșteau... Și în umbra cea de veci Curgu-mi râurile reci Limpegioare, rotitoare, Având glasuri de isvoare. Bistrița în stânci se bate Prin păduri întunecate Și mereu se adâncește Unde ap-abia clipește
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
carabina-n spinare, Cu cealmaua denspre soare, De nime frică nu are. 227 {EminescuOpVI 228} 206 - Oltule, râu blăstemat, Ce vii mare turburat Și cu sânge - amestecat? Or la coadă te-a ploat, Or v-un mal ți s-a surpat, Or pe mândra mi-a - ngropat. - Nici la coadă n-a ploat, Nici un mal nu'mi s-a surpat. Dar ți-e mândra, mări, pe pat. Dar voinicul ce-mi făcea? Tare că se spăimânta Și spre casă c-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ce vii mare turburat Și cu sânge - amestecat? Or la coadă te-a ploat, Or v-un mal ți s-a surpat, Or pe mândra mi-a - ngropat. - Nici la coadă n-a ploat, Nici un mal nu'mi s-a surpat. Dar ți-e mândra, mări, pe pat. Dar voinicul ce-mi făcea? Tare că se spăimânta Și spre casă c-o pornea, La murgul în grajd intra Și tare, mări, -mi ofta. Șeaua pe el când punea, Afară că mi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
căutat vechii pereți și am dat de tapetul cu desen auriu. M-am dus până la fereastră, am trecut de draperii, ca de un zid, și am văzut celălalt zid, al ceții. În schimb, în mine, zidurile au început să se surpe. Când a venit Alexandru, parcă mi-a venit, din ceață, ca o corabie, un prieten vechi. El și doctorul Margulis sunt deocamdată singurii oameni în care am încredere, ceilalți mă irită, mă fac să fiu ca un arc. Alexandru mi-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mănăstirile sunt pline. Se pare că până acum, doar două cărți au schimbat lumea : Biblia și “Capitalul”. Evident, în direcții diferite. Pragmatismul exagerat îl scutește pe om de sacralitate. Modernismele mușcă lacom din dimensiunea sacră a vieții. Când vor să surpe o religie, cotropitorii îi distrug idolii și preoții. Căința poate fi marele pas spre mântuire. Mă îngrijorează lipsa de feed-back a Cerului. Numai credința îi mai dă omului anvergură cosmică. Pentru impulsuri periodice, Dumnezeu convoacă popoarele pe cruce. Nu mă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
frigi. Viitorul omenirii va depinde și de voința imensei magme islamice. Popoarele care se scufundă în filozofie, nu se pot îneca în istorie. Locul intelectualilor de marcă a fost întotdeauna în preajma roților dințate ale istoriei. Marile imperii nu au fost surpate de armatele din afară, ci de viciile din interior. Secolul al XX-lea s-a spălat pe mâini cu toate naivitățile noastre. Lăsați smintiții în pace! Dar nu pe tronuri. Mulți dintre cei care au pornit să schimbe lumea s
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
își transformă stagnarea în țel. Prostul este imun la entuziasm. Prostul nu are dioptrii pentru valoare. Prostul are pe creier un strat invulnerabil de șuncă. TIMP Timpul transforma trupul în șandrama, iar iubirea, în ironie. Ajutat de femei, timpul a surpat imperii. Hoții de timp ne răpesc resursa care nu se mai poate regenera A mai rămas în urma un mileniu. Timpul și-a făcut datoria. Ne zbatem între Scylla clipei și Charybda veșniciei. După zece ani de lupte cumplite, războiul troian
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
porțelanului depinde de „ răutatea ” focului. Cărțile mari provoacă adevărate entorse sufletești. Cititor ideal nu există. De altfel, nici dintre cei imperfecți nu prea mai sunt în ultimul timp. Îmbogățiții tratează, de regulă, arta ca pe o frivolitate. O poezie poate surpa un imperiu. Unii scriu fără mandat, alții - fără talent. Singura răzbunare admisă geniilor este creația. Frigiditatea este a științei. Pilonii artei nu pot fi decât incandescenți. Câte un petic de cer a furat fiecare artă. Marea artă trăiește din răni
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
la îndemână să - ți dea cu ciocul în cap. Nu existența câtorva tirani îngrijorează, ci faptul că devin modele pentru o imensitate de imbecili. Ne fascinează zelul minciunii, nu rechizitoriul tăcerii. Atât înțeleapta Grecie, cât și puternica Romă au fost surpate, nu de armatele vrăjmașe, ci de banale vicii... interioare. Succesul dizolvă prieteniile literare, așa cum mercurul atacă aurul. Miorița - lirismul unei filosofii a candorii sacrificate. Unii și - ar fi dorit doar un duel de bâte. Când o femeie o ia pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a bucuriei. Cei care fac haz de necaz anesteziază puțin timpul, dar nu înving frica. Zâmbetul nu poate vindeca, probabil, nici o boală. Le-ar putea însă preveni aproape pe toate. În umor, inteligența vine cu un-doi-uri scăpărătoare. Micile ironii pot surpa imensele trufii. Râsul nu reușește să interzică moartea. Dar îi poate face multe zile fripte. Roade în noi cariul ironiei corozive. Veselia unei epoci este direct proporțională cu inteligența ei. Oricât de negru ar fi, umorul tot speranță rămâne. Umorul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
absolut sigur, și sunt momente când această evidență mă aruncă într-o adâncă perplexitate... Cum, adică?!.. Într-o zi „lucrarea“, care sunt eu, mă va părăsi... aburul misterios , numit sufletul meu, se va risipi și încet-încet voi prinde să mă surp, neștiutor, în mine însumi... să mă distram în toate cele ce mă alcătuiesc?!... Dar nu-mi pare rău de asta; după ce nu voi mai fi, de ce să-și mai amintească cineva de mine, ce rost are să le tulbur liniștea!.. Apoi
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Eh, într-o zi tot voi muri!.. se resemnă el dar, pe loc se răzvrăti... - Cum adică, într-o zi „lucrarea“ care sânt eu, mă va părăsi, aburul numit sufletul meu, se va împrăștia și, încet-încet, voi începe să mă surp...?! Eh!... E cum vre Domnu‟, nu-i cum vre omu‟! Mai firavi decât iarba sântem...! Acum, bătrânul înțelegea deplin; viața nu este nici ziua de azi, nici cea de mâine... nici anu‟ntreg. Vieții adevarate îi este deajuns clipa... clipa
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și discreție, a lăsat mâna dreaptă de pe urechea mea stângă, a ridicat ochii către etaj, acolo unde încă mai locuia, toată numai zâmbet, Nineta, și a strigat de parcă aceasta era pe tărâmul celălalt: "Nineetaaaaaaaaaaaaaa!" Ceva, trebuie să recunosc, s-a surpat atunci în mine. Clipa aceea a fost momentul în care am început să privesc foarte critic toate teoriile savante despre limbaj pe care le însușisem în elevata, savanta societate culturală a Ninetei. Dar, iar trebuie să vă spun foarte sincer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vostru să mai răzbată pînă la mine. Și toate iluziile astea care-mi dau tîrcoale cu fețele lor scofîlcite, grețoase, cum le-aș suci gîtul În aceste dimineți de august În care scurm Într-un mal de nisip... totul se surpă, se Împrăștie În fața mea de parcă vînturi mari de scorțișoară mi-ar răvăși presimțirile amăgindu-mă, un desfrîu de confuzii și fiecare strecurîndu-se insidios În capsula unui cuvînt. Aș Înșira acum un pomelnic de nume Ramona, Adolfo, Giuliamo, Dorothy, Hroswitha, vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am Închipuit că tu poți să fii atît de... — N-ai vrea să ne ridicăm, altfel devin patetic. CÎnd merg gîndesc mai coerent. O cotiră pe o alee desfundată. Cruci și lespezi Îngrămădite de-a valma În mormane informe. Morminte surpate cu ochiuri de apă galbenă, miloasă. — Privește cum arată realitatea; stenică și plină de optimism. Tablourile mele sînt prea terifiante. Nu sînt reprezentative. Noroc cu morții ăștia că ei au reprezentat altă societate, dar nici asta nu te absolvă - toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și încărcat. Sia Strihan avea oroare de orice fel de execuții, încrâncenarea și fantezia bătrânului Cosimo ar fi înspăimântat-o, n-ar fi ascultat până la capăt pateticele viziuni despre fericirea festivă și despre seninătatea rapidelor despărțiri de viață. Tot mai surpată de bătrânețe, tot mai vagă și rară plăcere de a primi lumina, de a atinge lucrurile încă vii din preajmă, persistența înceată și subțire a oboselii, presimțirea, prin ceață, a morții, pândind, misterioasă, slăbiciunea de a nu voi să dispari
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
terenul dificil pe care urma a se construi gigantul industrial. Rețelele de apă aveau să fie montate în tunele de beton, prevăzute cu drenaje, pentru controlul și cap tarea scurgerilor vagabonde. Pierderile de apă, nesesizate și neîndepărtate la timp, puteau surpa straturile macroporice ale subsolului, construcțiile pe care le susțineau. — Împrăștiată și aiurită, așa eram la cincisprezece ani. Cei din casă povesteau, îngroziți, tot felul de tragedii cu elevi înecați. Convinși că nici nu știu să înot. Eu pierdeam după-amiezile cu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
am adus în țara pe care am jurat părinților voștri că v-o voi da. Am zis: Niciodată nu voi rupe legămîntul Meu cu voi; 2. și voi să nu încheiați legămînt cu locuitorii din țara aceasta, ci să le surpați altarele." Dar voi n-ați ascultat de glasul Meu. Pentru ce ați făcut lucrul acesta? 3. Am zis atunci: "Nu-i voi izgoni dinaintea voastră, ci vă vor sta în coaste, și dumnezeii lor vă vor fi o cursă." 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
degetul din jeepuri, poetului, lacom de toate florile de cireș (Prin inima mea trece toată grădina (...) / Pe toate le-am strâns în inima mea), îi rămâne opiul artei și, ca antidot la Urletele de lup care meterezele par să le surpe, dragostea. Însuși titlul celei de-a doua părți a volumului, Jurnal erotic, este sugestiv pentru statutul pe care îl are sentimentul în existența lui. Debordând de sensibilitate, acolo, în sihăstria sufletului, visează o iubită pe măsura patosului său, o Lolită
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lumi se deschide-ntre noi, / O lume ca în manuscrisele rare, / Ca în marea epopee de iarbă, fiindcă liman nu există între gând și hiperbolă, în zadarnica încercare de refacere a pierdutului Eden, măcar în cuibarul gândului, acolo unde se surpă durerea, tăcerea, visarea, / Cum lemnul se surpă în trupul unei viori. 2. Zăpada timpurie Cel care scrie astăzi sonete poate părea temerar și /sau inconștient, având în vedere dificultatea și responsabilitatea pe care și le asumă, mai ales dacă nu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ca în manuscrisele rare, / Ca în marea epopee de iarbă, fiindcă liman nu există între gând și hiperbolă, în zadarnica încercare de refacere a pierdutului Eden, măcar în cuibarul gândului, acolo unde se surpă durerea, tăcerea, visarea, / Cum lemnul se surpă în trupul unei viori. 2. Zăpada timpurie Cel care scrie astăzi sonete poate părea temerar și /sau inconștient, având în vedere dificultatea și responsabilitatea pe care și le asumă, mai ales dacă nu vrea ca rezultatul a ceea ce întreprinde să
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
dau unitate ansamblului: lumina, zidirea, timpul care tace în colac de ceară (Eu sunt supusul timpului, tu fugi / Și calendarul frunzei îți curge-ncet prin vine...), zăpada etc.: Secunda se mplinește mai grabnic în nisipuri, / Mai tragic în clepsidră se surpă și mă vrea... Totodată, acestora li se alătură motive care constituie ordinea naturală în care se insinuează elemente antropice, făcând parte din recuzita lumii care-i influențează eului liric acțiunea de cunoaștere și de autocunoaștere: iarba (Brocarturi fără capăt cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
promisă din lampadare împodobite cu evantaie și măști chinezești, sunt animate de iubiri, accentuate prin aport cultural - amintind, de pildă, de Eminescu sau de Bacovia: îmi tălmăceai (străfulgerat accent) / din Lermontov „Pumnalul” și în mine / pietre și văi și râu surpau lumine... Iubirea este, de altminteri, Steaua Polară a creației lui Horia Zilieru, care-i stimulează aplecarea spre fastuos și care, în corelație cu originea mitică a sentimentului, și cu apetența poetului pentru ceremonial, dar și prin referirile explicite la mitul lui
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
gesturile, convulsiile / combustiile, care contemplă spectacolul lumii cu care interacționează, însă spiritul său actorial nu-i permite să rămână mult în această ipostază, împingându-l să devină actant, ieșind în arenă ori de câte ori echilibrul în care crede e pe cale să se surpe: O nu ucide acest flutur Doamnă / învins și orb lângă oglindantoarsă / copilăroasa mască ne revarsă / în împietriri acvatice de toamnă. Între exaltare și hipnoză (hypnotica rodire - imaginile sunt deseori oximoronice: parfume de țărână; vestala aventură; copacii văd cu frunze orbi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
viață/ Complicat și simplu necesar/ De un veac și jumătate-ncoace/ Vinu-și face-n mine cuibar", încheind cu un fel de laitmotiv: ,, Te vei duce, te vei întoarce/ Niciodată vei muri!" Cu acest lichid poetul amețește doar Tenebra ce ne surpă, face atmosfera terapeutică, transformă viața în vis și poezia în medicament alintător. Dintre toți prietenii lui poeți, cu care a hălăduit prin timpuri de tot felul, el, singurul, a turnat și cimentat în literă un zbor prin Iași al unei
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]