KorAP: Find »[drukola/base=surprindere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...191 >

4,767 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426

fiindcă după câteva secunde mica dună ce se afla la trei metri în spatele ultimului mercenar păru că prinde viață. Suleiman Sayah ieși din nisipul unde stătuse îngropat în tot acest timp și, proptindu-și genunchiul în spatele numărului unsprezece, luat prin surprindere, îl apucă de gât și-i rupse șira spinării fără să-i dea timp nici măcar să scoată un strigăt de alarmă. Cât ai clipi, îi luă arma și munițiile, binoclul de noapte și bidonul cu apă pe jumătate gol și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
cele din urmă, întrebă pe un ton sec: — De ce l-ați omorât pe băiat? — Nu l-am omorât eu și, crede-mă, dacă aș fi știut că se va întâmpla așa, i-aș fi împiedicat, dar am fost luat prin surprindere. — Mi-am dat seama. Șeful tău a făcut-o? - În fața aprobării tacite, imohagul insistă: Este cel căruia i se spune Mecanicul ? — De unde știi? Știu mai multe decât îți poți imagina... - zâmbi pe sub văl, așa încât celălalt nu-și dădu seama. Mulțumită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406

candoare - nu aveam pe atunci nici o bibliografie În acest sens care să mă fi putut satisface - că eu Îmi Închipui universul asemănător unui organism uman, soarele fiind creierul care guvernează totul și plantele celelalte organe care i se supun. Spre surprinderea mea Henri Wald a fost entuziasmat, dar mie din acest sistem de raportare la trupul meu pieritor și sensibil mi s-a tras o continuă suferință. Așa m-am pomenit Într-o bună zi că principalele dimensiuni ale personalității mele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
pare rău de dumneavoastră sau vă gîndiți la persoanele dragi pe care nu le veți mai putea vedea? Aici intervine iar egoismul meu funciar - Îmi pare rău de mine. Preferați să muriți deplin conștient sau vreți să fiți luat prin surprindere de o cărămidă care să vă cadă În cap, de un infarct, de o explozie ș.a.m.d.? Creierul ar vrea să știe, carnea ar vrea să nu simtă. Știți unde ați vrea să fiți Înmormîntat? În tinerețe Îmi doream

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305

ca o pereche de teniși uzați. Am lăsat nivelatorul deasupra Irișilor nr.3, care se sprijinea de perete la nivelul taliei. Felul în care se uita la mine mă făcea să-mi pierd cumva echilibrul. —De ce întrebi? am spus. Spre surprinderea mea, a sunat mai degrabă ostil. Era ca și cum ne înfruntam. Vin pe aici din când în când, a spus dând din umeri. Nu te-am mai văzut până acum. Fața lui era îngustă și osoasă, pomeții ridicați și gravați ostentativ

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
lucra. Cu acest cuplu trebuia într-adevăr să te porți cu mănuși. Am plecat de îndată în căutarea șoferului întârziat și eram aproape de ușă când am simțit o mână pe umărul meu. M-am întors să văd cine era. Spre surprinderea mea, era chiar Catherine Hammond. —Sam? Sam, nu-i așa? a întrebat rapid. Așa este. — Voiam să te întreb dacă galeria are vreun tablou de Philip Guthrie. Judith mi-a spus că ai putea să te uiți pentru mine. Și-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
o cunoști pe Baby, Sam? —Colegiul de Arte. Și de atunci câteva petreceri. E prezentă peste tot. „Ca și gunoiul“, am adăugat pentru mine. Odată înființată nu mai scăpai de ea. M-am uitat mai atent la acel Tim. Spre surprinderea mea era chiar drăguț; înalt și slab, cu o față osoasă și plăcută și cu un aer sigur de sine. — Deci, de unde o cunoști pe Baby? —Sunt vărul ei. Avea sens. Părea prea sensibil să fie interesat de Baby. Mi-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
suna, dar nu reușea să intre robotul. Probabil uitasem să-l setez. M-am întors pe partea cealaltă să mă uit la ceasul de la capul patului. Era două după-amiaza. Dacă nu mă ridic acum nu mai dorm la noapte. Spre surprinderea mea, odată jos din pat am constatat că sunt plină de energie. După excesele diverse de aseară am presupus că o să fiu o epavă toată ziua, însă aparent ceva m-a învigorat. M-am decis să trec neanunțată pe la prietenii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
ușa închisă. Am făcut schimb de priviri cu subînțeles. El avea în mână un borcan pe care era lipită o etichetă albă: „Al lui Ajay. Vă rog întrebați înainte să folosiți“. —Mă bucur să te văd Sam, a spus spre surprinderea mea. îmi făceam o cafea. Vrei și tu? Am dat din cap, curiozitatea mi se dezlănțuise. Nu mai fusesem în camera lui Ajay. în contrast cu restul casei era extrem de ordonată și curată. Biroul și patul făceau parte din același set, genul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
visa. Era ca și cum o pierdusem. Și ce ai făcut în legătură cu asta? Sigur ai făcut ceva. Mai avea puțin și izbucnea în plâns. —I-am... i-am spus lui Clifford, a bălmăjit cu capul în poală. M-a luat complet prin surprindere. — Dar el știa deja, am spus năucită. De la Judith Frank. Nu, nu e vorba despre asta. Tonul vocii mi-a eliminat cu sfidare ignoranța. —Despre scrisori. I-am spus totul despre scrisorile pe care Catherine le scria femeii aceleia. O

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
o porție de ravioli cu unt și câteva pahare de vin roșu și apoi m-am îndreptat spre Fulham să îl văd pe Walter. întâlnirea era la nouă, dar plănuisem să ajung la opt și jumătate, să îl iau prin surprindere. îmi tot spuneam că nu are nici un sens să mai speculez. Dar tot îmi amintesc acel restaurant cu canapele portocalii și cum am așteptat douăzeci de minute după nota de plată, și mă întrebam ce s-ar fi întâmplat dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
am adăugat. —N-ar fi trebuit să o fac, a spus ca pentru sine, trebuia să-mi dau seama că e o idee proastă. De ce ai fost de acord să o faci atunci? am întrebat. A luat-o complet prin surprindere; rămăsese fără cuvinte. Asta mi-a oferit cheia misterului. A, deci am înțeles. Clifford Hammond nu te-a rugat să vorbești cu mine, nu-i așa? am spus rar. Ai făcut-o pe la spatele lui. Faptul că ai putut închiria

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
rama și am băgat acolo scrisorile. Deloc ingenios, dar pe moment era numai bun. A doua zi dimineață am încercat din nou să dau de Laura Archer. De data asta nu mă așteptam la nici un răspuns. Am fost luată prin surprindere când a răspuns chiar ea. —Doamna Archer? am spus cu ușurare. Atunci mi-am dat seama că mă așteptasem să-mi spună că a avut un accident. —Sunt Sam Jones, te-am sunat toată ziua ieri... M-a întrerupt cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
este? —Bineînțeles! Mama Laurei a izbucnit în ceea ce se poate numi un râs zglobiu. De aceea sunt eu aici. Deci era teafără. Dacă nu, mama ei ar fi avut o voce jalnică la telefon. —Laura e mai degrabă luată prin surprindere de veste, a continuat. Dar este extrem de fericită. Și David la fel. Sunt amândoi încântați. —îmi pare rău, am spus cu sinceritate, dar nu știu despre ce este vorba. Bineînțeles, ce uitucă sunt. Nu ai de unde să știi, totul s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
Nu voiam să fiu brutal, nu părea să fie necesar. Dar și-a dat seama cine sunt. Nu știu cum. S-a uitat doar la mine și mi-a spus: „Tu ești fratele lui Clifford, nu-i așa?“. M-a luat prin surprindere și i-am răspuns „Da“, fără să-mi dau seama. Avea privirea undeva departe. — Probabil i-a zis Catherine, a spus, cu vocea plină de durere și mânie. Nu știam nici că ea știe. Nenorocitul de Cliff nu cred că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488

răspunse Stein, nu ne place să vărsăm sânge de om. Preferăm să-l sugem. Nimic de făcut, trebuie să fim europeni, nu-i așa? În momentul acela, Burkeviț, care se afla și el prin apropiere, ne luă pe toți prin surprindere. Trecu peste consemn, adresându-se lui Stein. - Nu cumva, dumneavoastră, domnule Stein, v-ați temut că e vorba de antisemitism? Zadarnic. Antisemitismul nu poate provoca teamă, el este doar dezgustător, jalnic și prostesc, pentru că vizează sângele, iar nu persoana. E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
Kazan și despre tatăl său, pe care-l numea tătuțu’. Îl auzeam mai bine pentru că acum trăsura luneca lin pe asfalt. Eu, însă, nu mă simțeam în apele mele. Această bancnotă de o sută de ruble, care mă luase prin surprindere și de care mă bucuram atât, mă făcea dependent de Iag într-un mod umilitor. Ascultând, cu o atenție exagerată, povestea despre tătuțu’ care nu mă interesa deloc, îi făceam, grijuliu, loc lui Iag care tot cădea spre partea mea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798

perete. Din încăpere se grăbeau să iasă trei polițiști în uniformă. Se opriră brusc când dădură cu ochii de comandant și se lipiră de perete, încercând să-i facă loc. Să trăiți! Ce-i cu voi? întrebă Pop luat prin surprindere. Unde vă grăbiți așa? Cel care salutase, un bărbat tânăr cu fața oacheșă și un părul tuns scurt se grăbi să raporteze: Tocmai primirăm un telefon de la Pinforest. Iarăși găsiră un camion fără șofer în pădure... Mai încet, măi ficior

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
dar apoi sunetul se auzi din nou. Cristi se opri și ascultă atent. Pe dalele de ardezie ale trotu arului din spate se târa ceva foarte greu. Un clinchet ca de metal răsuna tot mai aproape în urma lor. Luată prin surprindere de oprirea bărbatului, Ileana se desprinsese de brațul lui Toma și mai făcuse doi pași. Se întoarse mirată spre el și îl privi înspăimântată. Auzise și ea. Hai, nu mai zăbovi! îl grăbi ea în șoaptă. Ca și cum n-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
nu-i era împiedicată de nimic. Putea vedea până departe, înspre vârful muntelui. Din partea aceea nu îl pândea nici o primejdie, cel puțin, nu în viitorul apropiat. Oricine ar fi vrut să-l atace de acolo, nu îl putea lua prin surprindere, ar fi avut suficient timp să-l vadă venind. În spatele său se ridica pădurea dinspre care venise. Se întoarse și încercă să privească printre copacii dintre care tocmai ieșise. Dacă cineva îl urmărea, atunci numai acolo se putea ascunde. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
fi fost senzația aceea copleșitoare că nu este singur, totul ar fi fost în regulă. Din când în când se oprea brusc, cu urechile ciulite, ascultând cu atenție și căutând să surprindă orice zgomot neobișnuit. Încerca să-l ia prin surprindere pe un eventual urmăritor care încerca să-i calce pe urme. În afară de ciripitul păsărilor și bâzâitul insectelor, nu se mai auzea nimic, nici măcar fâșâitul ciudat care îi atrăsese atenția mai devreme. Zâmbi acru și continuă să meargă mai departe. Deși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
lovise prea tare dar o așchie de lemn îi intrase sub pielea palmei. Nu era mare pagubă, însă usturimea îl deranja. Se asigură că este într-o zonă ce îi asigură vizibilitate maximă, așa încât să nu poată fi luat prin surprindere de vreun eventual atac și încercă să extragă așchia. Strânse cu putere tegumentul și vârful așchiei ieși la suprafață. Îl prinse apoi cu vârful unghiilor și îl trase afară. Un firișor de sânge se scurgea din rană, iar el se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
îngrijorată. Bine, ridică el din umeri absent. Era obosit și deziluzionat. Se afla în același loc de unde plecase, nu reușise să se apropie cu nici măcar un pas de criminal. Femeia îl îmbrățișă și îl sărută apăsat pe buze. Luat prin surprindere, Toma nu-i răspunse la sărut. Unde e bătrânul? întrebă el privind în jur. Moș Calistrat a plecat. Imediat ce a văzut că te întorci s-a dus în treburile lui. Vom sta de vorbă cu el mai târziu, poate mâine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
mâna după fotografie și o aruncă apoi în cutie peste celelalte poze de acolo. Așeză capacul deasupra și o puse deoparte. Se întoarse spre cei doi și inspiră adânc: No, bine ați veni! spuse el dintr-o dată. Oarecum luat prin surprindere, Cristian o privi stingherit pe Ileana. Într-adevăr, intraseră în casă fără să-l salute pe proprietar. Lasă politețurile, Moș Calistrat, spuse ea, făcându-i inspectorului semn să stea liniștit, am venit așa cum am hotărât ieri. După cum vezi, e întreg

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
să nu rămână în urmă, însă era clar că nu va fi în stare. Apoi nu mai simți pământul sub tălpi, continua să meargă dar, pășea în gol. Aluneca din ce în ce mai repede deasupra ierbii, tras de mână de Calistrat. Luat prin surprindere, inspectorul privi în jos rărind pașii. Nu te opri! îi șuieră bătrânul printre dinți. Mergi mai departe și mai ales nu încerca să înțelegi ce se întâmplă! Nu-i timp acum. Ușor de spus dar extraordinar de greu de făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]