7,731 matches
-
privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român. Cele două acte normative formează o unitate de reglementare, care prezintă în egală măsură elemente de neconstituționalitate, deoarece încalcă principiile consacrate de Constituție privind regimul suveranității, statutul juridic al armatei și al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, precum și regimul apărării patriei, care reprezintă un drept și o obligație ce aparține cetățenilor români. ... 6. Se susține că, potrivit dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
cetățenilor români. ... 6. Se susține că, potrivit dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), România este un stat ce are cinci caracteristici fundamentale, între care se regăsește și cel de stat suveran. Dispozițiile art. 2 din Legea fundamentală prevăd că suveranitatea aparține poporului, care o exercită prin cele două modalități, directă și indirectă, interzicând ca un grup sau o persoană să exercite în nume propriu suveranitatea. Contrar acestor norme constituționale, actul normativ care face obiectul prezentelor sesizări de neconstituționalitate conține dispoziții
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
se regăsește și cel de stat suveran. Dispozițiile art. 2 din Legea fundamentală prevăd că suveranitatea aparține poporului, care o exercită prin cele două modalități, directă și indirectă, interzicând ca un grup sau o persoană să exercite în nume propriu suveranitatea. Contrar acestor norme constituționale, actul normativ care face obiectul prezentelor sesizări de neconstituționalitate conține dispoziții prin care exercitarea suveranității este încredințată altor subiecte de drept. În acest sens se are în vedere posibilitatea ca, pentru utilizarea spațiului aerian național, să
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
o exercită prin cele două modalități, directă și indirectă, interzicând ca un grup sau o persoană să exercite în nume propriu suveranitatea. Contrar acestor norme constituționale, actul normativ care face obiectul prezentelor sesizări de neconstituționalitate conține dispoziții prin care exercitarea suveranității este încredințată altor subiecte de drept. În acest sens se are în vedere posibilitatea ca, pentru utilizarea spațiului aerian național, să fie întrebuințate și structuri și mijloace militare specializate ale NATO și ale statelor membre NATO. Această posibilitate presupune un
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
conduce o operație militară pe teritoriul statului român, deoarece Statul Major al Apărării nu poate fi subordonat. În caz contrar s-ar ajunge la subminarea capacității de apărare a statului român și la aservirea (ocupația) militară străină, deoarece, conform principiului suveranității naționale, reglementat de dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (1) și ale art. 2, poporul român exercită în mod direct suveranitatea națională, iar orice forță armată străină trebuie să se subordoneze Armatei Române. ... 11. În conformitate cu dispozițiile art. 16
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
ar ajunge la subminarea capacității de apărare a statului român și la aservirea (ocupația) militară străină, deoarece, conform principiului suveranității naționale, reglementat de dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (1) și ale art. 2, poporul român exercită în mod direct suveranitatea națională, iar orice forță armată străină trebuie să se subordoneze Armatei Române. ... 11. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, obiecțiile de neconstituționalitate au fost comunicate președinților celor două
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliții. ... 15. Se mai arată că exercitarea comenzii unice nu implică în niciun fel vreo formă de cedare a suveranității niciuneia dintre țările ale căror efective participă la misiunea specifică în discuție. Transferul de autoritate, conform art. 7 alin. (3) din legea criticată, nu implică întreaga armată a României, ci numai anumite elemente naționale din compunerea structurii de forțe a
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
apreciază că prevederile legale criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate în sesizare și, în consecință, solicită respingerea obiecțiilor de neconstituționalitate ca neîntemeiate. ... 24. Referitor la dispozițiile art. 1 alin. (1) și ale art. 2 din Constituție cu privire la suveranitatea națională, Guvernul invocă Decizia Curții Constituționale nr. 419 din 26 martie 2009, prin care Curtea a reținut că suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
de neconstituționalitate ca neîntemeiate. ... 24. Referitor la dispozițiile art. 1 alin. (1) și ale art. 2 din Constituție cu privire la suveranitatea națională, Guvernul invocă Decizia Curții Constituționale nr. 419 din 26 martie 2009, prin care Curtea a reținut că suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. De asemenea, în literatura de specialitate relevantă [Ioan Muraru și Elena Simina Tănăsescu (coord.), „Constituția României. Comentariu pe articole“, Ed. C.H. Beck, București, 2019, p. 5] s-a reținut că „suveranitatea și independența României își găsesc și trebuie să își găsească garanțiile în economia românească, în existența forțelor armate, în capacitatea de apărare a țării. Totodată, se constituie în puternice garanții eficiente pentru suveranitatea și independența statelor în general și, prin
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
2019, p. 5] s-a reținut că „suveranitatea și independența României își găsesc și trebuie să își găsească garanțiile în economia românească, în existența forțelor armate, în capacitatea de apărare a țării. Totodată, se constituie în puternice garanții eficiente pentru suveranitatea și independența statelor în general și, prin urmare, și pentru România climatul internațional de cooperare și securitate, organismele internaționale precum ONU, Consiliul Europei, Uniunea Europeană, NATO și altele la care participă și țara noastră“. ... 25. În ceea ce privește pretinsa
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
forțelor lor. De asemenea, cu privire la transferul de autoritate, în lucrarea de specialitate antereferită se reține că „Constituția României nu cuprinde un articol cu valoare de dispoziție generală prin care să se poată afecta un transfer de atribuții specifice suveranității statale în favoarea unor organizații internaționale (precum art. 24 din Constituția Germaniei sau art. 93 și art. 94 din Constituția Spaniei) și nici o clauză care să facă posibilă ratificarea unor tratate internaționale de natură politică (precum art. 80 din
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
de securitate. ... ... 29. Textele constituționale invocate în susținerea obiecțiilor de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (1) care consacră statul național, suveran, independent, unitar și indivizibil, ale art. 1 alin. (5) privind principiul loialității constituționale, ale art. 2 privind suveranitatea, ale art. 16 alin. (3) fraza întâi potrivit cărora funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenie română și domiciliul în țară, ale art. 54 referitoare la fidelitatea față de
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
47/1992, republicată, să soluționeze obiecțiile de neconstituționalitate. ... 38. Curtea constată că autorii obiecției apreciază că dispozițiile art. 7 alin. (2) și (3), ale art. 23, ale art. 25 și ale art. 26 alin. (1) și (2) din Lege permit exercitarea suveranității de către alte subiecte de drept, neprevăzute de Constituție, ca urmare (i) a transferului de autoritate către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice asupra elementelor naționale din compunerea de forțe a armatei, care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
ori (v) a interdicției de a organiza activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale. ... 39. Plecând de la aceste premise, Curtea observă că art. 118 din Constituție prevede că „(1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
structuri și mijloace militare specializate ale NATO și ale statelor membre NATO pentru apărarea colectivă a spațiului aerian, în acord cu exigențele care decurg din dispozițiile art. 149 din Constituție. ... 44. În continuare, cu privire la susținerea potrivit căreia exercitarea suveranității de către alte subiecte de drept decât cele prevăzute de Constituție, din perspectiva participării și luării de măsuri de către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice/structurile forțelor statelor aliate și partenere pentru controlul aerian național, Curtea învederează că aceasta trebuie
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
în contextul obligațiilor asumate de România în calitatea sa de stat membru al NATO. Curtea reține că aderarea la NATO presupune atât transferul unor atribute, cât și exercitarea în comun a unor competențe cu statele componente, aspect care nu afectează suveranitatea țării, ci, dimpotrivă, asigură realizarea ei la un nivel superior, în folosul tuturor statelor membre NATO. ... 45. În acest sens, art. 7 alin. (3) din Lege prevede că „Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Apărării, poate efectua transferul de
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
partenere. Prin urmare, Curtea constată că reglementarea unei competențe partajate sub acest aspect, în condiții stricte („în condițiile tratatelor la care România este parte și a înțelegerilor tehnice încheiate în acest sens, cu respectarea legislației române“), nu aduce atingere exercițiului suveranității, în măsura în care constituie o modalitate de apărare a spațiului aerian național, care este integrat în spațiul aerian al NATO. În acest sens, potrivit art. 25 din Lege, pentru aplicarea măsurilor prevăzute în capitolul IV din Lege se utilizează
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
sau în cadrul unor coaliții, și nu asupra întregii armate, și doar în condițiile strict prevăzute de normă („pe o durată determinată, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte“), care nu are semnificația „încredințării exercițiului suveranității altor subiecte de drept“, astfel cum susțin autorii sesizării. ... 53. În acest context, Curtea reamintește că spațiul aerian național este integrat în spațiul aerian al NATO și că apărarea se realizează în comun cu statele aliate sau partenere, așa încât
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
forțelor armate decurge din rolul constituțional de garant al independenței și integrității teritoriale a statului român, iar în îndeplinirea acestui rol Constituția a conferit Președintelui României o serie de atribuții în domeniul apărării naționale, ceea ce are ca finalitate garantarea suveranității naționale, a independenței și unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. ... 55. Totodată, Curtea reține că susținerea potrivit căreia dispozițiile criticate din Lege încalcă și interdicțiile expres consacrate de art. 118 alin. (4) din Constituție este
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
multe dispoziții constituționale. ... 6. În acest sens sunt invocate dispozițiile art. 1 alin. (3) și ale art. 2 din Constituție și se susține că, potrivit acestora, România este un stat care are cinci caracteristici fundamentale, între care se regăsește și suveranitatea. Art. 2 din Legea fundamentală prevede că suveranitatea aparține poporului, care o exercită prin cele două modalități, directă și indirectă, și interzice ca un grup sau o persoană să exercite în nume propriu suveranitatea. Contrar acestor norme constituționale, actul normativ
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
invocate dispozițiile art. 1 alin. (3) și ale art. 2 din Constituție și se susține că, potrivit acestora, România este un stat care are cinci caracteristici fundamentale, între care se regăsește și suveranitatea. Art. 2 din Legea fundamentală prevede că suveranitatea aparține poporului, care o exercită prin cele două modalități, directă și indirectă, și interzice ca un grup sau o persoană să exercite în nume propriu suveranitatea. Contrar acestor norme constituționale, actul normativ supus controlului de constituționalitate conține dispoziții prin care
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
fundamentale, între care se regăsește și suveranitatea. Art. 2 din Legea fundamentală prevede că suveranitatea aparține poporului, care o exercită prin cele două modalități, directă și indirectă, și interzice ca un grup sau o persoană să exercite în nume propriu suveranitatea. Contrar acestor norme constituționale, actul normativ supus controlului de constituționalitate conține dispoziții prin care exercitarea suveranității este încredințată altor subiecte de drept. În acest sens se are în vedere posibilitatea de a se desfășura misiuni și operații militare pe teritoriul
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
poporului, care o exercită prin cele două modalități, directă și indirectă, și interzice ca un grup sau o persoană să exercite în nume propriu suveranitatea. Contrar acestor norme constituționale, actul normativ supus controlului de constituționalitate conține dispoziții prin care exercitarea suveranității este încredințată altor subiecte de drept. În acest sens se are în vedere posibilitatea de a se desfășura misiuni și operații militare pe teritoriul statului român de către forțe armate străine, alături de forțe armate române, iar această posibilitate rezultă
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
operație militară pe teritoriul statului român, deoarece Statul Major al Apărării nu poate fi subordonat. În caz contrar, se susține că se ajunge la subminarea capacității de apărare a statului român și la aservirea (ocupația) militară străină, deoarece, conform principiului suveranității naționale, reglementat de art. 1 alin. (1) și art. 2 din Constituție, poporul român exercită în mod direct suveranitatea națională, iar orice forță armată străină trebuie să se subordoneze Armatei Române. ... 12. Se arată că art. 4 din legea criticată
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]