1,239 matches
-
galbene. Oblio tratează problemele de sexologie cu o impecabilă imprecizie, stîrnind furtuni de nedumerire la țară. Textele debordează de har mai ales În momentele-n care se mixează „strigătul șacalului În noapte” cu „All I Need Is Love”, spusele cu tîlc ale lui Mandavega cu „Ich bin krank Nach liebe”. Prin această poligloție, că altfel nu pot să-i zic, lingamul zburdă-n voie, yoni cască, somnoroasă, iar Înțelepții se Întrec să ne Învețe neapărat că „femeia vrea să fie străpunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Elias”. De-aia l-a convins pe Michael Jackson să vină. De, prea multă carte strică. Tehnic vorbind. Deși, pînă la urmă, tot a Învățat ceva acolo, În secția de psihiatrie. Pe prima pagină a ziarului, Nicolae Cristache scrie cu tîlcuri tainice: „Aceasta este natura paradoxală a lumii. Ceaușescu Îi ierta pe Vadim și Eugen Barbu pentru porcăriile și vanitățile lor, pe integrul Ion Iliescu nu l-a iertat niciodată”. Nici măcar la TÎrgoviște. Nici n-apucăm să ne recăpătăm răsuflarea, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
penaje. Gata să se prosterne dinaintea Vânătorului O'Piatră, Profesorul glăsui: O!... limbă magică, aurită fii de gloria științei! Vânătorul așteptă ca Albert să se reculeagă din faza lui de proslăvire. Nu e așa, Albert rosti el cu dezmierdare că tâlcul acestei pravile umple de desfătare pe cel ce o aude? Profesorul nu-i dădu răspuns, mărginindu-se să primenească, în înzecite păreri de cuget neexprimat, baia lui de reflexii noi. Între modestie și triumf, Vânătorul continuă interogațiile adresate Profesorului: Taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
poate că duhuri din rovinele negre ți-au tulburat simțurile, îndemnându-te să-ți faci singur rău? Sau știi tu ceva ce eu nu pricep? O, înțeleptule Vânător O'Piatră, trebuie să-ți spun că aceste scrijelituri sunt semne ale tâlcului baladei ce mi-ai istorisit-o cu atâta generozitate frățească. Mă iartă, rogu-te, dacă am făcut ceva ce nu se cuvine, dar tare aș vrea să țin minte cele ce mi-ai dezvăluit și tare aș mai vrea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pentru asta trebuia să-i dai cu ciomagul în cap? Bineînțeles, gândește el, făcui și dregui, mai bine i-ași fi scos un ochi, să rămână chior... pe mă-sa și pe tat-său! Nu cred că e lipsită de tâlc istorisirea unui mare reporter de pe vremuri, care, ros de curiozitate, s-a dus la Galați să stea de vorbă cu unul Berilă, care omorâse șapte oameni cu un sifon, într-o brutărie... "Mă, Berilă, i-a zis el după ce gardianul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu-i deloc prost educată; să nu vă închipuiți cine știe ce, dacă vă sâcâie. Sunt sigură că au pus vreo năzbâtie la cale, dar v-au îndrăgit deja. Le cunosc figurile. — Și eu le cunosc figurile, spuse prințul, accentuându-și cu tâlc cuvintele. — Cum adică? întrebă Adelaida curioasă. — Ce știți despre figurile noastre? se interesară și celelalte două, cuprinse de curiozitate. Dar prințul rămânea tăcut și serios; toate așteptau răspunsul lui. — Vă spun mai târziu, zise el încet și serios. Vreți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sunteți bărbat, iar eu sunt femeie și n-am călătorit în Elveția; asta-i singura deosebire. — Nu te pripi, maman, spuse Aglaia, ridicând tonul. Prințul zice că în cele spuse a avut o anumită intenție și că toate au un tâlc. Da, da, spuseră și celelalte, râzând. Nu râdeți, dragele mele, s-ar putea ca dumnealui să fie mai isteț decât voi trei, luate la un loc. O să vedeți. Dar, prințe, de ce nu ne-ați spus nimic despre Aglaia? Aglaia așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
privește pe Afanasi Ivanovici, acesta, firește, nu se putea compromite cu asemenea aventuri; dar era prea interesat de afacere, chiar dacă aceasta luase o cotitură atât de nebunească; de fapt și Nastasia Filippovna lăsase să-i scape la adresa lui două-trei cuvinte cu tâlc, astfel că nu putea nicidecum să plece, nelămurind definitiv lucrurile. Numai generalul Epancin, care cu câteva minute în urmă fusese jignit prin restituirea atât de neelegantă a cadoului, se putea supăra acum și mai mult de aceste excentricități neobișnuite sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai degrabă crezare unui mincinos grosier, dar mucalit, decât unui om respectabil și cu merite. Cunosc câteva însemnări despre anul opt sute doisprezece, care... Prințe, m-am decis, părăsesc această casă, casa domnului Lebedev. Generalul îi aruncă prințului o privire cu tâlc. — Aveți propria dumneavoastră locuință în Pavlovsk la... fiica dumneavoastră... rosti prințul, neștiind ce să spună. Își amintise că generalul a venit să-i ceară sfatul într-o chestiune importantă, de care depinde soarta lui. — La soția mea; cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
răspicat un început de „disidență”. Obrazul de cretă a și fost retras din numărul 40 (noiembrie 1931) al revistei unu, unde trebuia să apară, iar sub locul rămas alb, Gheorghe Dinu (Stephan Roll) a și publicat un răspuns-pamflet, intitulat, cu tâlc, Șacalul acestui colibri, ce condamna „trădarea” confratelui. În plus, Voronca mai publicase în acel an volumul Incantații, la Editura „Cultura Națională” („o editură mercenară” - o califica Gheorghe Dinu) și făcea demersuri pentru a fi primit în „Societatea Scriitorilor Români”. Excluderea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lucru pe care l-a declarat noul director, în alocuțiunea de înscăunare, e că, de aici încolo, cultura, în viziunea institutului, nu va mai fi o chestiune națională, ci una strict privată. Nimeni din agitata intelighenție națională n-a sesizat tâlcul declarației de program. E de prevăzut ce loc va ocupa o valoare ca Eminescu în proiectele private patapieviciene. Se pare că, în România, primul criteriu de promovare în funcții de importanță națională a unui individ este lepădarea de Eminescu. Exact
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ce privește cu mirare"). Iar mirarea nu-i altceva decât includerea terțiului, împlinirea Treimii. Orice privire în oglindă produce mirare. Cel dintâi pare s-o fi aflat Narcis, în mitologia europeană. În alte mitologii, există povești și mai pline de tâlc. Basarab Nicolescu povestește frumoasa poemă a persanului Attar (secolul al XII-lea) despre Conferința păsărilor. Ca să-și găsească Zeul (adevăratul rege Simorg), păsările străbat șapte văi. A șasea e valea mirării, a intrării în oglinzi, unde e simultan zi și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ființa pură a poeziei ascute toate vocațiile și acestea se întâlnesc undeva în înalt, după intuiția lui Ion Barbu, tocmai spre a nu se confunda între ele, parcă după o anume voință confuciană a denumirilor corecte (tcheng ming). E și tâlcul altei mărturii a scriitorului, cu întâmplarea din tinerețe, când novicele în medicină C. Dimoftache a pus un diagnostic într-un anumit caz problematic, altul decât cel dat de medici. La autopsie, s-a dovedit că învățăcelul a avut o exactă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Petru Creția, care contestă reprezentativitatea lui Eminescu pentru etnie, nu se includeau pe ei înșiși în rândul borfașilor de Dâmbovița. Și atunci de ce dreptate nu ar avea Tudor Vianu, care a formulat memorabil reprezentativitatea lui Eminescu pentru ființa românească? Simțind tâlcurile autodenigrării intelighenției naționale, prin contestarea lui Eminescu, Svetlana Paleologu-Matta are intuiția unei drame speciale (care, totuși, nu e a României profunde!) a românilor. Pe aceștia, Eminescu îi "constrânge", "prin idealitatea lui" să-l urmeze, dar românii, nefiind "la înălțimea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
destinului ca repetiție-coincidență a avut-o Liviu Rebreanu în Pădurea spânzuraților și în alte texte. Nu întâmplător autorul ardelean este cel mai viguros romancier pe care l-a dat literatura română, un excepțional romancier-filosof (în pofida tuturor aparențelor) care a urmat tâlcurile mitice ale eternei reîntoarceri eminesciene nu numai în Adam și Eva. Grăitor că postmoderniștii români nu se recunosc în romanele lui Rebreanu, autorul lui Ion intrând pe lista cărtăresciană a scriitorilor clasici "depășiți", care ar trebui eliminați din programa școlară
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de putere: "eu merg în căutarea unei eternități pentru orice lucru: niciodată nu se vor putea vărsa în mare uleiurile și vinurile prețioase: confortul meu este că tot ce a fost este etern: Marea îl readuce din nou". Acesta e tâlcul eternei reîntoarceri a identicului (așa cum, altminteri, a interpretat-o și Mircea Eliade), iar nu ocultarea și îndepărtarea de identic prin diferențe care se pierd definitiv de Identic, cum credea, la un moment dat, și Don Juan-ul postmodern Tomas. În ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Dăscălescu, Sergiu Grosu, George A. Petre, Virgil Șotropa, Lucian Valea, Eugenia Mureșan, D. Gherghinescu-Vania, V. Copilu-Cheatră, Valentin Raus. Proză semnează Victor Papilian (nuvela Din alte timpuri, schița Cântec de cătană), Victor Ion Popa (fragmentul memorialistic Moș Calistrat Hogaș glumește cu tâlc, schița Cravata), Ion Agârbiceanu (nuvela Reformat), Cella Delavrancea (Amintiri), Ștefana Velisar Teodoreanu (povestirea Niță Berbecul), Al. Lascarov-Moldovanu, A. Nanu, Eugen Dobrotă, Coriolan Bărbat. La secțiunea de traduceri Axente Banciu selectează versuri de Peto´´fi Sándor, Francisc Păcurariu transpune o baladă
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
Frapant e însă caracterul ludic și buf, nu o dată absurd - termeni de referință ar fi Urmuz și Eugen Ionescu, cel din Englezește fără profesor și Cântăreața cheală - al acestei originale scrieri metaparemiologice, trăsătură care nu face decât să îi întărească tâlcurile, deloc convenționale. Încă de la început proza lui Nicolae Velea a fost pusă în legătură cu Întâlnirea din pământuri (1948) a lui Marin Preda, ignorându-se însă faptul că amândouă descind din foarte prețuitul (de E. Lovinescu) povestitor popular I. C. Vissarion. Toate însușirile
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
pentru România a Mecanismului de Cooperare și Verificare pe Justiție la nivelul UE reprezintă un indicator excelent al stării de fapt. Imaginea persistentă a corupției extinse și a incompetenței din Justiție face ca orice român să poată înțelege foarte repede tâlcul parafrazei unei vechi ziceri populare: „Cine fură azi un ou e un bou”. Asistăm de asemenea la aglomerarea excesivă a instanțelor civile de judecată, datorată nefuncționării unor mecanisme sociale specifice, care ar trebui să fie în măsură să preîntâmpine ajungerea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dezvăluie dictatura lui Nicolae Ceaușescu în tot ce a avut ea mai absurd”, scrie cotidianul elvețian Le Temps. După sumbrul „432” (4 luni 3 săptămâni și 2 zile) noul lungmetraj redă românilor umorul printr-o serie de scurtmetraje realizate cu tâlc. Filmul „Amintiri din Epoca de Aur” a fost nominalizat la șase categorii ale premiilor GOPO, printre care cel mai bun actor în rol secundar (Radu Iacoban), cea mai bună muzică originală (Hanno Hofer și Laco Jimi) și cel mai bun
CRONICĂ FILM. In: Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
al C.C.D. Vaslui.Tema implicită a reuniunii, locul și rolul bibliotecarilor din C.C.D. -uri în documentarea și formarea continuă a cadrelor didactice, s-a cristalizat gradual, timp de două zile și jumătate , în maniera expuneri dezbateri-vizite-schimburi de experiență , cu un tâlc final incontestabil și persuasiv. Criza multilaterală a societății românești - generată de factori obiectivi și subiectivi - impune o regândire a condiției bibliotecarului astăzi, în strictă corelație cu ingrata condiție a școlii, a administrației publice centrale și locale, a comunităților, a elevilor
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Ars poetica atât de proprie poetului, vin către noi ajutândune să înțelegem mai ușor că pe baricadele timpului suntem falși în singurătate și vinovați de lașitatea însingurării. Citindu-i cărțile te vei surprinde fără să vrei căutând în vremi trecute tâlcul, te vei surprinde asediat de întrebări și de răspunsuri ermetice. După cum ți-e vârsta, vei fi tentat să le așezi Punctele Cardinale în haosul înconjurător, în care ulciorul Iuliei și al lui Khayam e acum tăcut, vei privi tot mai
OMAGIU POETULUI DANIEL CORBU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1735]
-
legăturii dintre elementele opuse”. Pentru C. Sălăvăstru prezența metaforei în discurs „sporește eficacitatea lui asupra sensibilității auditoriului”, oferă „mai multă energie expresiilor discursului” și produce un „<<șoc-cognitiv>> în conștiința auditoriului”, acesta fiind pus în situația de a reflecta „asupra adevăratului <<tâlc>> al expresiei”. (idem:212). Deși decodarea are loc la nivel cognitiv, limbajul (mesajul) metaforic seduce relativ ușor straja critică a „gândirii raționale” accesând din plin sensibilitatea asediatului iar stările afective puternice determinate aici „modifică traiectele raționale ale gândirii” dându-le
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
nimic pentru a l pricinui, rămânem și altminteri neputincioși în privința lui. Cu un singur lucru îi putem ieși în întâmpinare: în fiece clipă, bucuria reculeasă pentru ceva de necuprins în timp. CELĂLALT. Zeii nu dăruiesc orbește. Darul lor are un tâlc și cel care îl primește nu poate fi ales întâmplător. El s-a pregătit îndelung să aștepte darul acesta. Și când îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sunt legați laolaltă prin dar. Când darul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de cele ale lui Peter Brugel. Pictorul Gheorghe Boancă a știut și știe să surprindă caracterul omului de la țară sau de la oraș într-o fizionomie-carcasă care să-l reprezinte și pe el, ca într-o însușire de autoportrete pline de tâlc. Și mai e ceva! Magia culorilor sale, atât de pline de lumină și de taină, acoperă eșecul unui univers specific artei naive, al cărui reprezentant de marcă este la acest moment Gheorghe Boancă.” (Conf. Dr. Mircea Ispir) Bocean Maria Carmen
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]