2,227 matches
-
duioșie. — De ce tocmai Gât-Mort ? întrebă Maestrul. Păpușa asta ori nu e moartă deloc, ori e moartă cu totul... — Exact asta crede și ea despre tine, i-o reteză Tili. Maestrul păpușilor își duse instinctiv mâna la beregată, căutând urmele vreunei tăieturi, ori mai spre ceafă, după vreo fisură între vertebrele atlas și axis. — Mă sperii uneori, spuse. — Nu eu te sperii. Spaimele vin din tine. Ar trebui să știi unde să cauți. — Bine, dar unui copil nu poți să-i spui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ele, din cauză că sunt puțin rudă cu fostul subprefect, să vezi și dumneata, să-ți faci o idee. Spun și eu ce-am aflat și ce vorbește lumea. Cum o fi el în sufletul lui, Dumnezeu știe! Într-adevăr, Hagienuș aduse tăieturile de jurnal la Gaittany, care le remise prin intercesiunea șoferului în mâinile lui Ioanide. Erau versiuni de la două jurnale, unul favorabil, exprimând părerile cercurilor reacționare sau de-a dreptul fasciste, progermane și antisovietice, celălalt democrat, defavorabil lui Gavrilcea. Aprecierea se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
autor, încercîndu-se a se transpune în teatru procedeele cinematografului. De fapt, ca de obicei, nu era deloc vorba de o invenție absolută. Asemenea încercări de a cinematiza scena și a produce un "teatru pur", fără autor, fără personalitate actoricească, "o tăietură în viață", "un reportaj", însă propriu-zis din materialul convențional al literaturii misterioase din deceniile trecute, se făcuse în străinătate. Justificarea estetică aparținea propagandei, în realitate direcția teatrului voia să forțeze publicul să treacă într-un cartier puțin frecventat de amatorii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pomponescu (evitînd juvenilizarea) păstra o ținută invariabilă, preferând de obicei haina neagră. Acum Pomponescu adoptase mici retușări. Părea evident că-și vopsea mustața, purta apoi haine mai variate în ton, admițând griul și tabacul. Se ferea totuși de stridențe, de tăietura prea acuzată la talie. Statura sa impozantă tolera o anume studiată neglijență. De pildă, Pomponescu nu punea la gât o cravată prea bătătoare la ochi, cel mult arbora din când în când un papion cu buline albe, mărunte. Își schimba
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fapt, prestigiul primarului de cartier, mai mult decât al lui Ioanide, era așa de mare, încît directorii de gazete nu se încumetară a face pe gustul lui Pomponescu. Articolele fură totuși plasate în publicații de mâna a treia. Autorii scoaseră tăieturi, le lipiră într-un caiet și întrebară pe Pomponescu dacă nu găsește oportun să le ofere o prefață în scopul de a tipări articolele în broșură. Ministrul afirmă că publicarea în volum a articolelor poate fi folositoare, el însuși nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Textul reprodus de către Zarifopol după manuscris, a fost publicat de Ion Luca tot în Abu-Hasan. Versiunea existentă în Opere este foarte interesantă pentru a putea pătrunde în laboratorul caragialian, în locul unde se crea de fapt aceasta. Zarifopol consemnează toate ezitările, tăieturile și revenirile cuprinse, adnotațiile lui Caragiale, printre care aceea atât de caracteristică: ,,N.B. cu mare băgare de seamă la tot ce se poate suprima, cât de mult’’. În aceste texte fantasticul se reduce la câteva motive și procedee uzuale, fără
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
vamal american arată cât de importantă este într-un proces mobilizarea colectivelor (aliați, martori, presă), a procedurilor (acordarea cuvântului, ordine, ierarhie), a argumentelor (definiții, justificări, judecăți), a corpurilor (al artistului, al juriștilor, al avocaților, al experților), a obiectelor (opere, fotografii, tăieturi din presă...) (Heinich, 1996). Totuși, bunurile culturale nu sunt astfel decât incomplet, dacă le considerăm doar din punctul de vedere al proceselor de calificare: ele dezvoltă plecând de aici efecte sociale, care le marchează specificitatea și explică de ce sunt depuse
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la rândul ei să creeze limitații. Limba română are privilegiul de a exprima, prin aceeași familie de cuvinte, activitatea libertății și rezultatul acestei activități: "hotărîrea", ca esență a libertății (aleg, decid, hotărăsc), se soldează de fiecare dată cu "hotare", cu tăieturi în stofa posibilului, care prin succesiunea alegerilor noastre ne alcătuiesc viața și dau existenței noastre un chip. Acest gest lingvistic unic și paradoxal, care surprinde comportamentul libertății ca traiectorie a unui destin, este descris în capitolul Despre hotar și hotărâre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
zestrea somatică, zestrea mentală, ascendența, rasa, națiunea ("tribul"), epoca sânt limitele imuabile, determinațiile asupra cărora libertatea mea nu se mai poate exersa ulterior. Nu pot, bărbat fiind, să devin femeie, nu-mi pot schimba talia trupului sau forma mâinii, nici tăietura spirituală, după cum nu-mi pot alege alți părinți, altă rasă sau altă epocă decât aceea în care m-am născut. În schimb, locul, limba, religia, numele și clasa ("casta") pot face obiectul unei ulterioare negocieri cu libertatea mea și pot
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a acționa, spiritul trebuie să se întrupeze. 21 martie - 24 martie 1977 Luni, 21 martie 1977 Proiectata călătorie cu Noica la Păltiniș a luat ființă. Luăm trenul de 945 către Sibiu. Pe drum, Noica îmi dă să răsfoiesc "Steaua", "Luceafărul", tăieturi din "Le Monde". Pe peronul bucureștean părea impacientat că nu găsește un ziar de astăzi. Îl descopăr mult mai ancorat în realități decât pare. Cutremurul, pe care nu l-a trăit în București, îl preocupă în continuare. "Ar trebui mutată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
generează un tip de mister în care eul primitor nu se livrează decât în vederea găsirii sale. A apărut astăzi vorbirea pe care am făcut-o la ultima carte a lui Andrei. Forma în care a fost publicată este rezultatul unor tăieturi combinate, parte acceptate, parte survenite după ce am văzut șpaltul, deci operate fără voia mea. Fac inventarul pasajelor suprimate de George Ivașcu și văd în fiecare opțiune a sa câte un fragment ilustrativ la ceea ce ar putea deveni cu timpul o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu frunzulițe de cimbrișor și se mai lasă câteva minute pe foc. Se servesc asezonate cu puțin ulei de măsline și cu brânza tăiată fideluță (julienne). Știați că... Bostanul se comercializează de obicei tăiat în felii ambalate individual; verificați dacă tăietura este proaspătă. Când se cumpără cantitatea necesară preparării unei rețete, este bine de știut că aproximativ 35% din greutatea totală este reprezentată de coajă. O felie de bostan ambalată în folie de plastic se poate păstra în frigider mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
kg cartofi • 200 g cașcaval • parmezan ras • unt • cimbrișor verde • salvie • ulei de măsline extravirgin • sare Timp de preparare: 75 min. Conținut caloric: 279 kcal/porție Fără ouă Consistent și savuros Mod de preparare: Se îndepărtează capacul bostanului cu o tăietură dantelată (în zig-zag), se elimină semințele și nervurile, se unge pulpa cu ulei, se sărează ușor și se presară câteva frunze de cimbrișor. Se învelește bostanul într-o folie de aluminiu și se coace aproximativ o oră în cuptorul încins
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
pentru tăiat aluatul. Se dispune foaia de aluat de jur-împrejurul unei forme înalte pentru șarlotă, întoarsă cu gura în jos, în prealabil unsă cu unt și îmbrăcată în hârtie pentru copt. Se întinde aluatul în așa fel încât să se deschidă tăieturile și să se obțină, la sfârșitul operațiunii, o cupolă găurită. Se modelează o bordură de aluat la baza formei, se unge „cușca” obținută cu ou bătut și se coace 18 minute în cuptorul încins la 200°C. Între timp, se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
g ciocolată neagră (amăruie) • cacao • must fiert • zahăr tos • scorțișoară măcinată Timp de preparare: 40 min. Conținut caloric: 190 kcal/porție Fără ouă Rețetă vegan Mod de preparare: Smochinele se taie în jumătate, de la bază spre codiță, având grijă ca tăietura să se oprească aici. Miezurile de nucă și migdalele se opăresc în apă clocotită, se curăță de pieliță și se râșnesc fin (dacă se folosesc arahide, acestea pot fi curățate de foița care acoperă miezul fără a fi opărite în
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
eficientă pentru ameliorarea soiurilor autohtone o constituie altoirea. Se foloseau două procedee de altoire. În cazul primului procedeu, numit „în pană”, se reteza trunchiul portaltoiului, se practica o despicătură în el și se introducea pana altoiului în despicătură. Urma legarea tăieturii cu o cârpă peste care - împotriva apei - se așternea un strat de balegă, pământ sau ceară sau, mai nou, de smoală. Cel de-al doilea procedeu, numit „în mugur” („în ochi” sau „în coajă”), se aplica de obicei la pomii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nălbari, care foloseau rădăcinile subțiri de spânț. Acestea, lungi de 4 cm, se legau câte 8 și se înfășurau cu cânepă ca să stea la un loc. Legătura era udată cu rachiu și era pusă la porc după ureche, într-o tăietură făcută cu stricneaua. După trei zile, timp în care spânțul colecta răutatea, acesta era înlăturat, locul fiind spălat cu oblojeli de pelin sau cu apă. La porci se obișnuia să se pună praf de spânț în mâncare, tot cu scopul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dar și unei curățenii generale de primăvară sau unor lucrări de renovare. Disonant: Lăsând la o parte riscul declanșării unor conflicte În familie, acest tranzit evocă ideea unui accident domestic: Îi resimțim efectele atunci când avem mici probleme legate de casă (tăieturi, arsuri, accidente casnice), dar și În cazul spargerilor. Actualizările Dacă există vreo situație În care planetele rapide joacă un rol important, aceasta este atunci când ele se află În aspect celest cu o planetă lentă În tranzit. În acest caz, ele
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
untdelemn, cu fiertură de ulmușor, varză fiartă În lapte dulce. Aburiri la șezut cu vapori de apă, de oțet, de var stins. Ceaiuri din rădăcină de nalbă, frunze de nuc, mușețel, pătlagină, pelin, scai voinicesc, coajă de soc, buruiană de tăieturi, crenguțe de tei, buruiană de trânji sau cu vâsc (de măr sau de păr). Consum de borș de putină cu cimbrișor sau cu hrean ras, de semințe de dovleac, de lapte dulce cu cărbuni de tei pisați, cu zeamă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
miraculoase! În unele localități din Transilvania, mai ales În satele de sub Carpații Apuseni, pentru vindecarea gălbinării (hepatitei), bolnavii erau tăiați cu briciul pe frunte, Între sprâncene. Dacă nu era bolnav tare, ieșea sânge, iar dacă era "petrecut rău" ieșea apă. Tăietura se făcea de 3 ori, din 3 În 3 zile și numai atunci când luna era În descreștere, soarele " În apunere" și cocoșii cântau de seară. În alte zone ale țării (Oltenia, Banat etc), hepatita era tratată prin efectuarea unei tăieturi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Tăietura se făcea de 3 ori, din 3 În 3 zile și numai atunci când luna era În descreștere, soarele " În apunere" și cocoșii cântau de seară. În alte zone ale țării (Oltenia, Banat etc), hepatita era tratată prin efectuarea unei tăieturi fine a membranei de sub limbă ( numită și "frâul limbii"), se lăsa să curgă cât mai mult sânge, iar gălbinarea dispărea (!). În Basarabia, bolnavului de gălbinare i se lua sânge de pe frunte, dintre sprâncene, prin tăiere cu briciul, În formă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dar și diuretice, cu excepția celor iritante: Ceai din mătase de porumb, din coji de cireșe, urzică moartă (albă sau galbenă), nalbă mare, teci uscate de fasole, țelină, flori de mușețel, pătlagină, busuioc, ciuboțica cucului, fructe de hamei, de peliniță, iarba tăieturii, plămânărică, schinduf sau trei frați pătați, 2-3 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de frunze de urzică, fructe de soc și de ciuboțica cucului, din care se beau 4-5 cești pe zi. Ceai din coajă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
foi și coajă de ulm, foi de varză, frunze de vătămătoare, de vetrice sau de zârnă. De asemenea, se făceau oblojeli cu frunze de cactus, cu frunze din planta floarea de gheață, cu volbură, iarbă grasă, iarbă neagră, iarbă de tăietură, cu frunze de limba oii, de nebuneală, oleandru, părul porcului, pelin, cu fructe de "roșcove" de la salcâmii cu țepi mari. Legători cu: cu buricul pământului, cu cărbune de tei pisat, cu fiere de porc, hoștină de la stupi, iarbă mare amestecată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unt proaspăt, sau din flori de coada șoricelului, cu ceară, untdelemn și tămâie. Adeseori rana se lega cu gălbenuș de ou ars sau cu frunze de crin, după care se spăla cu fiertură de stupăriță. Când sângera, rana provocată de tăietură se ținea În apă rece, până nu mai curgea sânge, apoi se ungea cu untdelemn peste care se presăra sare și se lega cu o fașă sau un tifon. Rănile mai erau acoperite cu frunze de bobușor, cu pulbere rasă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Cataplasme cu făină de in, amestecat cu miere de albine, care se schimbă de 4-5 ori pe zi, cea pusă seara la culcare, lăsându-se până a doua zi. Pe răni se puneau și viermi de pe iarba viermilor, iar pe tăieturi iarba tăieturii. Tinctură cu flori de arnică macerate În spirt, rachiu și alte "lichide cu multe grade", timp de 2-3 săptămâni, la soare sau la căldură, cu care se aplicau comprese și se făceau frecții pe locurile afectate. Tinctura era
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]