1,240 matches
-
Cantilli (Auroră și apus), Virgiliu N. Cișman, o proză de Petru Vulcan (Turbanul și împărăteasa, poveste din campania de la 1877), o anecdotă de Nicolae Țincu (Țiganul și marea), articole de Carol Scrob (Rolul poeziei în război) și de Smara, o tălmăcire de Radu D. Rosetti după François Coppeé (Veghea) și alta de N. Țincu după Paul Déroulède (Gazda bună) și Cugetări răzlețe. Izbucnirea la 16 iunie 1913 a celui de-al doilea război balcanic face să renască V.ț. sub forma
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
povestirea versificată Poveste de jale și pre scurt asupra nedreptei morți a preacinstitului Constandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Rumânești, compusă în grecește și istorisind uciderea marelui postelnic Constantin Cantacuzino, este pusă în valoare (în forma tipărită la Veneția) alături de tălmăcirea românească datorată lui Radu Greceanu (O povestire inedită în versuri despre sfârșitul postelnicului Constantin Cantacuzino, 1940). V. a editat separat și două texte ce își au sorgintea în preajma lui Constantin Brâncoveanu: Însemnările de taină (scriere eteroclită, de unde Radu Greceanu a
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
Asachi, Gh. Lazăr, I. Heliade-Rădulescu și alți oameni de cultură ai epocii au susținut luminarea maselor și au orientat școala spre cultivarea sentimentului de prețuire a tradițiilor valoroase ale poporului român și de luptă pentru eliberarea sa națională și socială. Tălmăcirile și scrierile originale au fost numai câteva dintre contribuțiile cărturarilor români din secolele anterioare la opera de culturalizare a poporului nostru, la educarea conștiinței și demnității sale. Însecolul al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Asachi, Gh. Lazăr, I. Heliade-Rădulescu și alți oameni de cultură ai epocii au susținut luminarea maselor și au orientat școala spre cultivarea sentimentului de prețuire a tradițiilor valoroase ale poporului român și de luptă pentru eliberarea sa națională și socială. Tălmăcirile și scrierile originale au fost numai câteva dintre contribuțiile cărturarilor români din secolele anterioare la opera de culturalizare a poporului nostru, la educarea conștiinței și demnității sale. Însecolul al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ardelean, accentul sporit pus de acesta pe latura pragmatică, educativă, a cuvântului tipărit. Totuși, există și traducători care fac dovada unei conștiințe artistice mai pronunțate, care sunt sensibili la aspectul literar al textelor lui Franklin XE "Franklin" și oferă o tălmăcire fidelă, expresivă și atentă la nuanțe, redând savoarea limbajului original. Totodată, prin asemenea metode, ei reușesc să confere textelor respective o mai mare putere de sugestie, deoarece caracterul atrăgător, simplu, colocvial al expunerii a reprezentat principalul element de succes al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Spicuitorul moldo-român, care apărea la Iași - n.n.ț. Noi aflarăm cu cale a-l publica și după alta.” Fără Îndoială, interesul față de opera lui Franklin XE " Franklin" fiind unul mai general, convergent, presa românească ardeleană putea găsi Îndemnuri pentru aceste tălmăciri și În Principate. Dar exemple În același sens veneau și din interiorul provinciei, dacă ne gândim la prezența lui Franklin În bibliotecile de aici sau la presa de limbă maghiară ori germană. În 1848, de exemplu, apărea În Vasárnapi Újság
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
IV Lettres, le Dialogue entre la Goutte et Franklin et un avis à ceux qui voudroient aller s’établir en Amerique, Renouard, Paris, 1795. În afară de traducerile din prima jumătate a secolului, despre care vom vorbi detaliat mai jos, menționăm câteva tălmăciri apărute sub formă de volum, din perioada următoare: B. Franklin XE "Franklin" , Opere alese, trad. de I.M. Râureanu, București, 1859 (alte ediții În 1860, 1862, 1868, 1872, 1888); Știința lui Moș Albu. Meșteșugul de a face stare (Drumul la California
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la mănăstirea Agapia călugărițele de la biserica Schimbarea la față din Socola pentru a folosi acest locaș pentru uzul vestitului seminar de la Socola, ce se înființa (Școala de învățătură pentru feciorii de preoți și diaconi unde să se paradosească bogoslovia și tălmăcirea Sfintelor Scripturi), sau "fabrica de popi" cum îi spunea scriitorul Ion Creangă, atunci, un făcător de bine, pe nume Atanasie Gosan, a înălțat acest nou locaș de închinăciune pentru credincioșii rămași fără biserică. Aceasta se întâmpla prin anul 1812. În
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
1”>Vezi Fr. Nietzsche, Werke, Berlin, 1917 (ed. Kröner), vol. I, p. 34. </ref> Crearea formei apare deci în lume ca principiu terapeutic, ca modalitate de compensare a unei stări de Urschmerz. Fabula ontologică se rezolvă astfel într-o pură tălmăcire romantică a psihologiei geniului: lumea devenirii, a aparenței, a formelor - lumea fenomenală deci - este produsul unei crize pe care ființa originară o depășește sub forma unui act artistic primordial. „Proiectarea aparenței este procesul artistic originar“, spune Nietzsche<ref id=”1
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Babilonului, deci și pe Daniel - care se găsea acolo împreună cu trei tovarăși (Azaria, Anania, Mișael). Daniel se rugă și ceru îndurare Dumnezeului-Unic ca să-l scape de la pieire. In timpul nopții, el avu o revelație din care înțelese visul ca și tălmăcirea lui. Impăratul Nabucodonosor rămase uimit de știința lui Daniel și îi aduse daruri, îl lăudă; recunoscând atotputernicia zeului străin, îl eliberă din sclavie, îl înobilă și îl numi șeful tuturor înțelepților. Daniel a rămas multă vreme la curtea Babilonului în
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Citind cu atenție scrierile părinților bisericii, de la Sf. Augustin la Sf. Toma, se simte că doctrina lor este șovăitoare în această privință. Totul se reduce la întrebarea: se poate sau nu prezice viitorul? Dar istoria Vechiului Testament este plină de tălmăciri și oracole. Iosif și Daniel își explică visele și totți profeții anunță viitorul. Cunoașterea anterioară a Venirii lui Mesia, este o dogmă admisă de Biserică, care nu mai poate fi înlăturată. Deci viitorul este hotărât de Dumnezeu, iar omul îl
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a spațiului ... Succesiunea planurilor dispuse în registre pe verticală, jocul diagonalelor, utilizarea cu succes a perspectivei aeriene, sânt câteva dintre elementele de limbaj ce-i susține intenția ... cromatica, abil folosită în sugerarea staticului și dinamicului ... momente de respiro, de simplă tălmăcire în vizual a pitorescului locului, de comuniune cu specificul său”(Steliana Delia Beiu, ziarul Flacăra Iașului, nr. 12551, 1987) Gheorghe Bălăceanu - Puterea celui slab Ulei pe pânză 2003 „Gheorghe Bălăceanu rămâne fidel esteticii concrete a vieții, ... dar șochează prin vioiciunea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Priceasniile toate, Catavasiile, Irmoasele toate și altele dar și partea cea mai multă a Papadichiei o au prefăcut românește, cu toată desăvârșita alcătuire, minunați dascăli și alcătuitori vremii lor stând În cea veche musichie“. Motivul pentru care aceste „alcătuiri“ sau „tălmăciri“ În românește nu se mai găsesc ni- l sugerează tot Macarie: „Însă una pentru greutatea, alta pentru zavistia celor ce nu pot să vază sporirea și să le auză În limba graiului nostru, dimpreună cu moartea lor au pierit și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Ioan Bianu, Catalogul manuscriptelor românești (București, 1899), I, p. 220. 17. G. Bogdan-Duică, op.cit., p. 155. 18. G. Bogdan Duică și G. popa-Lisseanu, Viața și opera lui Gheorghe Lazăr (București, 1924), p. 20. 19. Logofătul Costachi Conachi, poezii. Alcătuiri și tălmăciri (Iași, 18872), p. 323. 20. Ioan Bianu-Nerva Hodoș, op.cit., II, p. 528. 21. M. Jivcovici, Dositei (Dimitrie) Obradovici, in: Studii de literatură universală, 1961, III, p. 133. 22. D. țichindeal, op.cit. (fabula 84, Învățătura), p. 165. 23. petru Maior, Disertație
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a spațiului ... Succesiunea planurilor dispuse în registre pe verticală, jocul diagonalelor, utilizarea cu succes a perspectivei aeriene, sânt câteva dintre elementele de limbaj ce-i susține intenția ... cromatica, abil folosită în sugerarea staticului și dinamicului ... momente de respiro, de simplă tălmăcire în vizual a pitorescului locului, de comuniune cu specificul său”(Steliana Delia Beiu, ziarul Flacăra Iașului, nr. 12551, 1987) „Gheorghe Bălăceanu rămâne fidel esteticii concrete a vieții, ... dar șochează prin vioiciunea tușei, cutezanța complimentării tematice și puterea de comunicare a
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
noastre scrise trebuie împinse până în secolul IV”. În introducerea la masiva antologie Proloage (1991) el susține convingător, între altele, că mitropolitul Dosoftei a inclus în Viața și petrecerea svinților „biografiile” acestora în redacții scurte. Dosoftei - spune V. - a lucrat la tălmăcirea proloagelor, texte ce serveau pentru lectură „în cadrul Sfintei Liturghii și la timpul cuvenit, zilnic, la trapeza mânăstirilor ori chiar în incintele considerate locuri sfințite [...], de asemenea și în chiliile monahilor, în unele școli și case ale oamenilor”, animat de dorința
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
numeroasele traduceri (cunoștea franceza, germana și limbile clasice) pe care le întreprinde începând cu perioada participării la Societatea Filarmonică. Uneori, ca în cazul dramei lui August von Kotzebue Mizantropia și pocăința, el își permite unele abateri de la textul original, alteori tălmăcirile sunt mai mult adaptări, localizări. Preferințele lui se îndreaptă, dintre autori, spre Molière (Bădăranul boierit, George Dandin, 1836) și către dramaturgie. Astfel, el tălmăcește vodevilul Mademoazel Aise de Étienne Arago și comedia Două bilete după Florian, jucată în 1845. În
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
adaptări, localizări. Preferințele lui se îndreaptă, dintre autori, spre Molière (Bădăranul boierit, George Dandin, 1836) și către dramaturgie. Astfel, el tălmăcește vodevilul Mademoazel Aise de Étienne Arago și comedia Două bilete după Florian, jucată în 1845. În „Curiosul” publică o tălmăcire din „Le Temps”, Prorocul Petre. În aceeași foaie, semnând cu inițiale, inserează un scurt comentariu pe marginea unei „imitații” de D. Ciocârdia-Matila după elegia lui Ch.-H. Millevoye, La Chute des feuilles. O scurtă narațiune cu tâlc moral, Moartea omului
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
emigrației române. La Paris, în „Revue de l’Orient” (1845), îi apare însemnarea Coutumes du Pays Roumain - dintr-un memoriu pentru Jules Michelet -, descriind datina nunții la români. În același spirit, al propagării culturii românești peste hotare, se înscriu și tălmăcirile sale în franceză din Costache Negruzzi (Alexandru Lăpușneanul în „Revue de l’Orient”, 1853-1854) și Vasile Alecsandri (un volum de doine tipărit în 1852, îmbogățit și reeditat în 1855). O încercare timidă de literatură originală e nuvela istorică Popa Stoica
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
Feraru, iar poemele în proză și cugetările transpuse de Al. T. Stamatiad. Lui Maurice Rollinat îi traduce un poem George Duma, iar ermeticul Josephin Péladan intră în sumar cu tragedia Oedip și Sfinxul în versiunea lui Const. T. Stoika. Odată cu tălmăcirile din V.n. ajung masiv la publicul românesc simboliștii francezi: Paul Verlaine (prin Const. T. Stoika și N. Davidescu), Villiers de L’Isle Adam (traduceri de N. Davidescu), Henri de Régnier (într-o versiune realizată de B. Fundoianu, D. Zarafu, N.
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
modernității nu sunt ignorate: în descendența spiritualismului hindus e prezentat Rabindranath Tagore (traduceri de Vincent), lirica spaniolă este ilustrată prin Lope de Vega și Manuel Machado, literatura nicaraguană prin Rubén Dario (transpuneri de Al. Popescu-Telega), cea rusă prin A. P. Cehov (tălmăcire de Adhemar) și V.M. Garșin (traducere de I. Licea), iar într-o conferință I. F. Buricescu se oprește la elemente ale simbolismului din teatrul de idei al dramaturgului danez Henrik Ibsen. Dacă în domeniul traducerilor V.n., întâlnindu-se cu „Literatorul
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Constantinescu-Iași, Mihai Novicov, Nicolae Moraru ( Sensul principiului spiritului de partid în literatură), I. Vitner, Eugen Campus, Ov. S. Crohmălniceanu, apoi N. Tertulian, Paul Georgescu, Eugen Luca ș.a. Experiența scriitorilor ruși și sovietici e și ea „valorificată” cu osârdie prin abundente tălmăciri, prin articole și comentarii mai mult decât elogioase. Despre Mihail Șolohov scrie Silvian Iosifescu, despre „realismul socialist al lui Gorki” discută Al. A. Philippide și Petru Dumitriu, Vladimir Maiakovski e comentat de Horia Deleanu ș.a.m.d. Notabilă e și
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Beniuc, Nina Cassian, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Virgil Teodorescu, Eugen Jebeleanu (Bălcescu, Surâsul Hiroșimei), Mihu Dragomir (Războiul), Mihnea Gheorghiu (Balada lui Tudor din Vladimiri, poemul 1821 și numeroase traduceri), Cristian Sârbu, Radu Boureanu (Satul fără dragoste), Miron Radu Paraschivescu (îndeosebi tălmăciri), Al. Andrițoiu (În Țara Moților se face ziuă), Aurel Rău, A.E. Baconsky (Noaptea în flăcări), Nicolae Labiș (Gazeta de stradă, Moartea căprioarei, Rapsodia pădurii), Ion Brad (Balada împușcaților), Ion Horea, Aurora Cornu, Ion Gheorghe, Florin Mugur, Gellu Naum, Ștefan
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
existența ca instrumentist într-o formație de teatru. Începe să facă traduceri și retroversiuni chiar din timpul liceului, încurajat de Tudor Arghezi, care în 1937 îi mijlocește publicarea unor versuri de Rainer Maria Rilke în „Viața românească”, unde semnează și tălmăcirea poeziilor lui Arghezi Ploaie și Poarta cernită. Mai târziu va realiza versiuni românești ale unor opere consacrate din literatura germană: Faust de Goethe (1957-1958), proză de Franz Grillparzer, Lion Feuchtwanger și Adalbert Stifter. Debutul pe celălalt traseu, al retroversiunii, îl
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
A.G.A. Müllner tragedia Vina; alt nume este cel al lui Heinrich Zschokke. Mai vrednică de interes este versiunea românească a piesei Don Carlos de Schiller. W. scrie și un articol despre dramaturgul german, din care mai încearcă și o tălmăcire după Wilhelm Tell. Nuvela Balu vițe-legatului („Pământeanul”, 1839) o are ca autoare pe M-me Charles Reybaud. Onest traducător în românește, W. s-a străduit, pe de altă parte, să realizeze, tot cu mijloace modeste, versiunea germană a unor poezii de
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]