2,198 matches
-
-și formula clar refuzul. Mai mult decât oricui altcuiva, agenților Ligii le era imposibil să refuze invitațiile seniorilor în funcție, numiți de un Imperiu de 60.000 de sisteme stelare, mai ales când era vorba de o misiune necesitând un tact considerabil. Astfel încât ambasadorul încheie cu un ton mult mai amabil: ― ...voi fi gata la ora prevăzută. A fost o partidă de vânătoare destul de sângeroasă. Pentru fiecare specie de animal fuseseră aduse arme special adaptate, cărate de mașini silențioase. (Câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de rugăciune. Dar Costache era sigur că „sindroamele“ spun altceva. Odată se amuzaseră, polițistul și bărbatul ei, să vadă asemănările dintre meseriile lor și găsiseră o droaie. Ambele cereau spirit de observație, inimă caldă și cap clar, generozitate și dedicație, tact și curaj. Ambele necesitau discreție și putere de muncă. Amândoi făceau anchete, fiindcă în medicina de azi interogatoriul este obligatoriu, explicase Leon. Răspunsurile trebuiau interpretate: bolnavii, la fel ca răufăcătorii, ocolesc adesea adevărul. Amândoi analizau cu mare atenție semnele. În
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
teama că va fi aruncat afară din Comandamentul Districtului 19 i se risipi. Era, într-adevăr, același om de pe navă, dar parcă ceva mai scofâlcit. Fața lui, buhăită atunci când era beat, părea acum mai mică. Cu privirea gânditoare, bătea nervos tactul pe birou. - Lasă-ne singuri, căpitane. Glasul îi era liniștit și autoritar. Căpitanul plecă, privind țintă înaintea sa. Cayle se așeză. - Mi se pare că-mi amintesc figura dumitale, spuse Medlon. Îmi pare rău, atunci am băut puțintel, adăugă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
nu transformă numai pâinea în Trupul său, ci, prin credința apostolilor săi, și în trupul social al tuturor celor prezenți, cu excepția lui Iuda. În acest trup social, funcțiile fiecărei mâini sunt diferite: un apostol îl corectează pe altul cu mult tact, așa cum face aici Iuda Tadeul cu Petru, unul face să răsune cuvintele abia rostite de către Isus, așa cum face Toma cu degetul îndreptat spre cer; unul intră în dialog cu un coleg prin intermediul mâinii, așa cum face Andrei cu Matei. Brațele lui
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
În cerul nalt, în roiul luminos. 245Acolo toată noaptea stă de pândă Și prin fereastă el privea duios, Cu o lumină dulce, tristă - clară, Să vadă umbra-i albă și ușoară. A doua zi el se făcu o ploae, 250În tact căzîndă, aromată lin, Și din ferești perdelele le-ndoaie Burând prin țesăturile de în, Pătrunde iarăși în a ei odaie, Preface-n tânăr sufletu-i divin: 255El stă frumos sub bolțile ferestii Purtând în păr cununa lui de trestii. Blond
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Sânt incapabil să-i demonstrez Melaniei un singur centimetru de vinovăție. Numai când mă gândesc cum zâmbește îmi vine amețeală. ― Cu permisiunea dumneavoastră, nu sânt de acord! ― Nici eu n-aș fi în locul tău. Mi s-ar părea lipsit de tact. ― Nu-i vorba despre asta. Cercetările nu s-au terminat. Căutăm încă gazda lui Dascălu... ― Și ce-o să-mi spună ăla? izbucni maiorul. Bătrâna a evitat contactul cu participanții nemijlociți și dă-mi voie să-ți spun că din punct
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
banditul Marcovici, am inten ionat să nu-l includ în echipa de prindere și numai după ce mi-a dat așigurărși ca nu va trage, l-am luat totuși în ac iune și întradevăr aș ț ș ac ionat cu mult tact, era un lucrător de nădejde și gre eam dacă îi luam dreptul de a participa la prinderea banditului care îl împu case pe când era urmărirea lui.ș Din datele deținute șștiam că Marcovici Gheorghe erAșadăpostit în casa pădurarului Cerșamba Ion
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Nu venisem la azil ca să fiu tot un oarecare. Peste antipatia celor care nu mă înghițeau puteam să trec; ea semăna din multe puncte de vedere cu admirația. Dar trebuia să storc din mine ultimele rămășițe de compasiune și de tact. Nu aveam nevoie de ele. Nu trebuia să mă gândesc decât la mine însumi, îmi repetam. Celorlalți, să le arunc, ca Martei, o cioară moartă. Mănușa mea, provocarea mea. Așa procedează cei care sânt adevărați vânători și vor să nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ceilalți sunt mulțumiți de felul cum învață și se comportă Gigel. Explic faptul că ceilalți nu îndrăznesc să-și arate nemulțumirile și țin cont de faptul că ar putea să sufere anumite consecințe dacă ar insista pe această temă... Cu tact dar și cu o încrâncenare ce-mi venea din ineditul situației, îi arăt acestui nou tip de boier că eu am tras un prim semnal de alarmă și mă tem, că mai târziu nu se va mai putea face ceva
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
paginile cărții sunt prezente personaje adevărate, viața însăși în toată splendoarea ei... Cartea poate fi o sursă însemnată de istorie adevărată, văzută dar mai ales trăită de un român ce a luptat pentru Patrie... Observația de mare finețe făcută cu tact diplomatic fac evenimentul politic asimilat mai ușor. Cartea trasează un destin parcurs cu calm, dăruire și demnitate, totdeauna datoria primând - bucurându se că „am fost de folos acum sau cu multă vreme în urmă”. Textul impresionează prin cursivitate, fiecare cuvânt
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cu toată puterea la un anumit moment, pentru ca în următorul să se relaxeze și să mai slăbească firul. Știind când se va îndoi undița și ce-ar putea-o face să se rupă. Era o muncă solicitantă, care necesita mult tact. Dar în același timp și cea mai revigorantă pe care o cunoscuse vreodată. Bonham îi citea expresia feței. — Cu siguranță că-ți lipsește. Nu ai fi om dacă nu ți-ar lipsi. Consilierea de cuplu e, cu siguranță, o muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
prin ferestrele unsuroase ale ușii din dos. Mama lui și agentul de stradă Mancuso stăteau la masă, în jurul sticlei de Early Times din care rămăsese mai puțin de un sfert. Mancuso părea mai abătut ca niciodată, dar doamna Reilly bătea tactul cu un picior în linoleum și râdea timid, privind la ceea ce se petrecea în centrul camerei. O femeie scundă și grasă, cu părul creț, cărunt, dansa singură pe linoleum, legănându-și sânii grei care atârnau sub o bluză albă. Pantofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
insipid care acum nu mă îndoiesc că este lipit pe toți stâlpii de telefon din Bronx. Comentariile pe care le faci asupra vieții mele personale nu ți-au fost cerute de nimeni și dau la iveală o șocantă lipsă de tact și decență. În prezent, viața mea personală trece printr-o metamorfoză. Sunt legat într-un mod extrem de vital de industria comercializării hranei și din această cauză am serioase îndoieli că voi mai avea timp în viitor pentru corespondența noastră. Al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
decît ieri seară. Ar fi trebuit să mă lase indiferent, numai că ele au avut puterea de a mă tulbura peste măsură. De ce a scris: „S-a Întîmplat la fel ca pentru Avraam“? Dacă ar fi avut un pic de tact, ar fi scris: „S-a Întîmplat la fel ca pentru Isaac“. (Isaac e fiul lui Avraam: cu riscul să par didactic, semnalez acest lucru tinerelor generații.) E totuși de necrezut că tata a putut să găsească cel mai mic pretext
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cu siguranță nu eram eu acela) și lui nu-i vine să creadă, Își acordă singur un brevet de curaj și adaugă: „Curajul ăsta e profitabil“, ceea ce, după părerea mea, atunci cînd vorbești despre copiii tăi, este o lipsă de tact. Iată pasajul complet: „Ce curaj mi-a trebuit prima oară cînd am recunoscut că aveați dreptate Împotriva mea! Curajul ăsta e profitabil: mă ajută să nu fiu sigur de mine, să nu stăvilesc adevărul care se lămurește Înlăuntrul meu. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Nu venisem la azil ca să fiu tot un oarecare. Peste antipatia celor care nu mă înghițeau puteam să trec; ea semăna din multe puncte de vedere cu admirația. Dar trebuia să storc din mine ultimele rămășițe de compasiune și de tact. Nu aveam nevoie de ele. Nu trebuia să mă gândesc decât la mine însumi, îmi repetam. Celorlalți, să le arunc, ca Martei, o cioară moartă. Mănușa mea, provocarea mea. Așa procedează cei care sunt adevărați vânători și vor să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
la același nivel. Laurence era bărbatul cu care urma să se căsătorească, pe când Jack fusese o rătăcire de moment. Roși deodată amintindu-și cât de mare fusese rătăcirea. — Ești bine? N-arăți grozav. Își dădu seama cât de lipsit de tact trebuie să fi părut comentariul. Doar nu era să sară într-un picior. Tocmai aflase că tatăl ei era grav bolnav. — Uite ce e, Fran, am venit să-ți spun cât de rău mi-a părut când am aflat vestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
spre ele. — Ați venit să spionați concurența, așa e? Ce părere ai de ziar? Crezi că tatălui tău i-ar fi plăcut? Văzu umbra din tristețe din ochii ei și își dori să nu fi fost atât de lipsit de tact. — Ce mai face? — Nu prea bine. Însă răspunsul e da. Nu e chiar genul lui, dar cred că i-ar fi plăcut. Apoi își aminti cum publicase Jack povestea fetei ăleia nesuferite și îi pieri zâmbetul. Farmecul și preocuparea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
avea altă grijă decât să te gândești la lista de cadouri și la grupul care va întâmpina oaspeții. Lasă chestiile astea în seama specialiștilor cărora chiar le plac, nu-i așa, mamă? — Camilla, n-aș vrea să fiu lipsită de tact, dar crezi că ai putea face în așa fel încât s-o cooptezi și pe mama? S-ar putea să fie mai afectată decât pare de necazul cu tata. Sigur, draga mea, Camilla scuturându-și părul alb, îngrijit, tuns cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
deja. Se numește Ralph și e bolnav de Oldtimers. Jack zâmbi auzindu-și fiica, cu un amestec de dragoste și ușurare. Era limpede că faptul că fusese crescută de Carrie nu reușise să-i strice firea. Părea să aibă un tact înnăscut, dovedind o delicatețe care-i lipsea cu desăvârșire maică-sii. Poate că, își zise Jack, simțindu-se iar copleșit de durere, dată fiind lipsa de maturitate a lui Carrie, fusese silită să fie părintele, mai degrabă decât copilul. Vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
suflare. — Rubrica de Matrimoniale? Stevie era uluită. Anunțurile se înghesuiseră de la primul număr. — Nu, nunta. I-am spus lui Laurence că nu pot să mă mărit cu el. Lui Stevie îi veni să aplaude, dar, măcar de data asta, avu tactul să se abțină. Era întotdeauna o greșeală să spui: „Slavă Domnului, oricum nu mi-a plăcut niciodată de nemernicul ăla“, ca nu cumva logodna să revină la ordinea zilei în jurul prânzului. — Pentru că ești îndrăgostită de altcineva? întrebă Stevie plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
multe. — Aș fi preferat să rămână naibii în Australia, de fapt, izbucni Ben. — Dar nu e un motiv de bucurie că l-a iertat pe tatăl tău după atâția ani? Fran își dădu seama că era o întrebare lipsită de tact chiar în clipa în care o rosti. Poate că Ben nici măcar nu știuse că părinții lui se despărțiseră din cauza infidelității tatălui său. — L-a iertat? exclamă Ben, aproape scuipând cuvintele. Tu chiar nu înțelegi nimic din povestea asta, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și în propagarea lor futuriștii au arătat o impulsivitate nesocotită, brutală, barbară, de casseurs de vitres, ceva antipatic, ca de prusianism trecut în literatură, uitînd că temperamentul latin, oricît de vioi ar fi, știe să pună în manifestările lui măsură, tact, să evite grotescul”. Influența „barbară” a iraționalismului postromantic german - cu trimitere directă la conflictul franco-prusac și cu trimitere indirectă la filozofia lui Nietzsche - este respinsă vehement, împreună cu epifenomenele sale estetice. Am văzut însă că un Ramiro Ortiz susținea contrariul: futurismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
auzit vorbind, a tras concluzia că nu are minte nici cât un copil mic. Tomoe citise și văzuse filme cu tineri francezi. Acesta n-avea nimic din agilitatea și istețimea lor, chiar dacă păreau cam afectați... ca să nu mai vorbim de tact și de maniere. — Ei, așa sunt micile genii... și le întâlnești nu numai în Franța, dar și în Japonia. Uită-te numai la intelectualii și oamenii noștri de cultură. Takamori încerca să o convingă de contrariu. — Poți să spui ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ai ratat-o. — Doar să nu-mi spui ceva ce nu vreau să aud. — Nu-ți face griji. SÎnt conștientă că Întreaga mea familie e de părere că mi-e străin Înțelesul cuvîntului „diplomație“, dar, În realitate, am mai mult tact decît Își imaginează lumea. Închid receptorul, nevrînd să meditez la ce anume a intenționat Emma să zică. — Ellie! — Sally! Ce faci tu aici? — Nu ți-a spus Fran că vin? — Nu, dar și pe mine m-a invitat cam În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]