KorAP: Find »[drukola/base=tactică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...81 >

2,010 matches

Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592

ușor de operat, distincția lor în practică este adeseori dificilă. Această idee este ilustrată chiar de autorul citat. El desprinde două mari categorii de strategii: strategiile lui „când?” și strategiile lui „cum?”. În acest demers, strategiile negocierii sunt amalgamate cu tacticile și chiar cu tehnicile ei. Tocmai de aceea, poate, autorul sugera înlocuirea termenilor strategie și tactică cu cel de stratagemă, care ar combina strategiile și tacticile (Nierenberg, 1981, p. 143). În ciuda dificultăților de diferențiere în practică a strategiilor, tacticilor și

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
lui „când?” și strategiile lui „cum?”. În acest demers, strategiile negocierii sunt amalgamate cu tacticile și chiar cu tehnicile ei. Tocmai de aceea, poate, autorul sugera înlocuirea termenilor strategie și tactică cu cel de stratagemă, care ar combina strategiile și tacticile (Nierenberg, 1981, p. 143). În ciuda dificultăților de diferențiere în practică a strategiilor, tacticilor și tehnicilor de negociere, credem că menținerea distincției dintre ele, corelată cu încercarea efectivă de separare a lor este benefică și ar conduce la o mai mare

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
obținerea avantajelor fără a face concesii, în schimbul lor; presupun recurgerea la forță, la dezechilibrarea puterii părților); 4) strategii cooperative (vizează realizarea echilibrului între avantaje și concesii; se bazează pe tactici și tehnici de persuasiune, excluzând agresiunea și presiunea). Cât privește tacticile, tehnicile, la care se adaugă scheme și trucuri de negociere, autorul citat prezintă nu mai putin de 30 de alternative acționale. Levinson, Smith, Wilson (2004), referindu-se la strategiile, tacticile și tehnicile negociatorului de gherilă, adică a celui care folosește

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
și tehnici de persuasiune, excluzând agresiunea și presiunea). Cât privește tacticile, tehnicile, la care se adaugă scheme și trucuri de negociere, autorul citat prezintă nu mai putin de 30 de alternative acționale. Levinson, Smith, Wilson (2004), referindu-se la strategiile, tacticile și tehnicile negociatorului de gherilă, adică a celui care folosește cu rapiditate armele psihologice pentru a obține un avantaj surprinzător asupra adversarului, identifică 17 strategii (pp. 193-216) și nu mai puțin de 18 tactici specifice negociatorului de gherilă (pp. 115-138

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
ce poate fi „poziționată ca un model de referință... dar care poate fi completat, ameliorat, nuanțat și adaptat” (Stimec, 2005, pp. 60-70). Găsim această ultimă idee interesantă și productivă, ea exprimând, de altfel, sensul evoluției contribuțiilor altor autori cu privire la strategiile, tacticile și tehnicile negocierii. O contribuție remarcabilă, după opinia noastră, o reprezintă cea adusă de Savage, Blair și Sorenson (1989), cunoscută sub denumirea de modelul SBS, inițialele provenind de la numele autorilor. În esență, modelul SBS integrează prioritățile individului/grupului în prioritățile

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
bazată pe principii și de tipul competiției flexibile sunt mult mai indicate. Se obțin în total 16 situații de negociere, fiecăreia dintre ele fiindu-i mai potrivit un tip sau două tipuri de negociere. Pentru Savage, Blair și Sorenson (1989), tacticile de negociere sunt: 1) serii de acțiuni specifice asociate cu implementarea uneia sau alteia dintre strategiile de negociere; 2) acțiuni care-și obțin impactul în fazele particulare ale negocierii în care ele sunt folosite. Combinând apoi cele două perspective cu

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
insistă ca partea adversă să facă primele oferte și cereri la toate punctele, se răspunde cu oferte foarte scăzute și cu cereri foarte mari, se discută fiecare punct în parte, exagerându-se propria poziție și discreditând poziția părții adverse; în tacticile colaborative se alternează cererile și ofertele inițiale; se răspunde cu oferte și cereri moderate; se precizează motivele care justifică pozițiile luate; se sondează ofertele și cererile inițiale la toate punctele părții adverse, se oferă mult și se cere puțin, se

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
modifice strategia de negociere după cum e util în cursul episoadelor curente și viitoare (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, pp. 480-486). Pentru mediile/contextele organizațional-manageriale în care negocierile dintre sindicate și patronat sunt foarte frecvente, modul de asociere între concepția, strategia și tacticile negocierii are o mare importanță. Diverși autori francezi (Adam, Regnaud, 1978; Morel, 1981; Sellier, 1984 ș.a.) au constatat prezența unei consecvențe de sens între concepția, strategia și tactica sindicatelor și patronatelor, adică a unei asocieri legice, chiar determinative între ele

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
și patronat sunt foarte frecvente, modul de asociere între concepția, strategia și tacticile negocierii are o mare importanță. Diverși autori francezi (Adam, Regnaud, 1978; Morel, 1981; Sellier, 1984 ș.a.) au constatat prezența unei consecvențe de sens între concepția, strategia și tactica sindicatelor și patronatelor, adică a unei asocieri legice, chiar determinative între ele. Sindicaliștii au o concepție noncontractuală asupra negocierii. Pentru ei, protocolul de negociere nu este decât un armistițiu ce poate fi oricând pus în discuție; acordul nu este niciodată

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
competență. Sindicatele sunt formate din lideri și aderenți, dar conțin rareori specialiști, formația economică a liderilor fiind precară. În aceste condiții, liderii sindicali încearcă să compenseze lipsa competenței prin eschivarea sau chiar refuzul de a se angaja în dinamica negocierii. Tacticile folosite sunt diverse: întocmirea unei delegații numeroase („numărul” devine o armă și se încearcă compensarea prin el a slăbiciunii tehnice a delegației), recurgerea la raportul scris în timpul negocierii și la amplificarea verbală (citesc declarațiile scrise înainte, prezintă caiete volumunoase cu

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
o soluție conflictului. Strategia este constructivă, constând în a face concesii necesare și suficiente, în a obține un compromis cu un cost minimal pentru organizații și a face proba buneivoințe. Pentru patronat, acordul/compromisul semnat înseamnă o angajare. Cât privește tacticile patronatului, acestea sunt de două tipuri: tactici ofensive (centrarea discuției la un înalt nivel de tehnicitate, utilizarea statisticilor disponibile, dar dificile pentru neinițiați, formularea de propuneri și contrapropuneri pentru a-i aduce cu picioarele pe pământ pe sindicaliști, amenințarea cu

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
irealismului sindicaliștilor); tactici defensive (discutarea punct cu punct, la „sânge” a revendicărilor sindicaliștilor, argumentarea irealismului lor; atragerea sindicaliștilor pe terenul tehnic și economic, concomitent cu părăsirea terenului ideologic și utopic). Din păcate, dată fiind această contrarietate între concepțiile, strategiile și tacticile sindicaliștilor și patronatelor, se ajunge ca în mediile organizațional-manageriale să nu se propună și să nu se accepte soluții bilaterale, ci unilaterale, fapt care demonstrează slăbiciunile negocierii organizaționale. Practic, la strategia de refuz a angajării părții sindicale, patronatul răspunde cu

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
doar câteva tipologii ale stilurilor de negociere care ni se par a fi mai relevante. Înainte însă de a purcede la un asemenea demers, precizăm faptul că în literatura de specialitate, foarte adesea, stilul negocierii este echivalent cu strategia și tactica negocierii, cel puțin la nivelul denumirilor. De exemplu, se vorbește despre stilul evitant, stilul competitiv, stilul conciliant, stilul colaborativ, stilul de compromis corespunzătoare celor cinci strategii de soluționare a conflictelor. Așa au procedat Blake, Shepard și Mouton (1964) când au

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354

Timpul refacerii. I. Timpul exerezei Timpul care este considerat de cea mai mare importanță, deoarece numai după o explorare preoperatorie, dar mai cu seamă peroperatorie, poate stabili două lucruri esențiale: operabilitatea, ceea ce este un lucru categoric și definitoriu, dar și tactica operatorie, care, dacă vreți, constituie cheia succesului intervenției chirurgicale. în cele ce urmează, dorim să prezentăm cîteva date, esențiale, ale operabilității tumorii, cînd este vorba de așa ceva, care depinde nu numai de tumora însăși, ci și de o serie întregă

Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
al fistulelor pancreatice „pure”, dorim să redăm, pe larg, cîteva tehnici chirurgicale indicate mai frecvent. Mai întîi, trebuie amintit că tipul de leziune care a produs fistula cît și sediul pancreatic al acesteia sînt doi factori pe care se sprijină tactica și tehnica operatorie care este diferită, de la caz la caz. în principiu, se poate spune că în cazul fistulelor care sînt secundare unei leziuni de canal pancreatic principal, în segmentul său cefalic, operația cea mai indicată ar fi derivarea

Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469

deforma peretele toracic, (avantaj estetic), fiind singurul tip de operație din chirurgia toracică în care bolnavul se recuperează din punct de vedere funcțional. Acestei intervenții chirurgicale i se poate asocia o rezecție pulmonară realizând și rezolvarea leziunilor din parenchim [77-79]. Tactica și tehnica operatorie se bazează pe existența planului de clivaj. Pentru a evita lezarea plămânului subiacent este permisă lăsarea pe loc a unei „pastile” de pleură îngroșată la nivelul leziunilor, unde planul de clivaj este dispărut [228]. Calea de abord

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424

slăbit; în Letonia, importanța clivajului religios a crescut, evoluând de la o slabă penetrare la statutul unei linii secundare de împărțire rezultat al luptei Bisericilor împotriva corupției conducerii. D. Clivajul religios fără importanță (în Estonia) Biserica din Estonia a găsit că tactica rămânerii la distanță față de competiția politică și evitării oricărei confruntări deschise cu conducerea laică îi servește cel mai bine interesele. Față de Biserica Catolică cehă, Biserica estoniană are o mai bună poziționare în ceea ce privește legătura cu identitatea națională, însă aceasta a ales

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

de poliție la Chișinău și viitor șef al Direcțiunii Poliției de Siguranță) și locotenent-colonel Anibal Panaitescu (șeful Serviciului Jandarmeriei, structura informativă a Inspectoratului General al Jandarmeriei) - au scris o carte de specialitate, bazată foarte mult pe experiențe profesionale: Tehnica și tactica comunistă. Volumul are meritul de a scoate în relief intențiile și modurile de acțiune ale comuniștilor, începând din 1920 și până la data redactării ei. Dimitrie Mântulescu, licențiat în drept, viitor inspector regional de poliție în perioada celui de-al doilea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ordinea trebuia inoculată prin educația conștiinței ordinei publice a societății și, în unele cazuri, impusă și menținută prin autoritatea și forța legii. Pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor prevăzute în cadrul larg al atribuțiilor, în practica profesională se aplica „știința polițienească”, care cuprindea tactica și tehnica, și constituia capacitatea profesională a funcționarului de Poliție. Tactica polițienească abordează „știința procedării potrivite și folositoare scopului”, necesară în îndeplinirea îndatoririlor serviciului de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în unele cazuri, impusă și menținută prin autoritatea și forța legii. Pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor prevăzute în cadrul larg al atribuțiilor, în practica profesională se aplica „știința polițienească”, care cuprindea tactica și tehnica, și constituia capacitatea profesională a funcționarului de Poliție. Tactica polițienească abordează „știința procedării potrivite și folositoare scopului”, necesară în îndeplinirea îndatoririlor serviciului de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
tactica și tehnica, și constituia capacitatea profesională a funcționarului de Poliție. Tactica polițienească abordează „știința procedării potrivite și folositoare scopului”, necesară în îndeplinirea îndatoririlor serviciului de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii de conducere; 2. Tactica criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Poliție. Tactica polițienească abordează „știința procedării potrivite și folositoare scopului”, necesară în îndeplinirea îndatoririlor serviciului de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii de conducere; 2. Tactica criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
folositoare scopului”, necesară în îndeplinirea îndatoririlor serviciului de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii de conducere; 2. Tactica criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii de conducere; 2. Tactica criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării informațiilor); c) tactica recrutării, controlului capacității și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii de conducere; 2. Tactica criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării informațiilor); c) tactica recrutării, controlului capacității și fidelității informatorilor sub raportul activităților; d) tactica supravegherii și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]