2,970 matches
-
scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin aceste două cărți deja, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru, însă în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la a fi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, trimițând la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste; practic vorbind, din punct de vedere duhovnicesc, el
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
precum și o vervă cromatică ce o onorează cu o paletă generoasă, cu suficiente elemente din gama predominant caldă. Delicatețea și sensibilitatea fac din creația ei o poezie de o infinită tandrețe. Florile anotimpurilor și-au găsit în artistă o admiratoare tandră și generoasă. Nu a distrus ,,corola de minuni a lumii”, ci a identificat-o în universul rafinat al nuanțelor, în armoniile subtile, sensibilitatea picturală căutând o alianță între sugestivitatea decorativului și semnificație. Starea efectivă care a dus la închegarea compozițiilor
CARMEN SIMON FLACK de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364216_a_365545]
-
din tremurul înstelat al sinelui de noi” ( Un altfel de moarte) „cu pioase dezlănțuiri de genunchi înfometați„ poetul își caută „întregirea” în adâncurile structurii sale „răspândită în celule”- acolo unde s-a aflat înainte de căderea adamică, „regăsind-o „atâ de tandru surâzând”... Eul liric, identificându-se cu tistețea, melancolia, încremenit uneori în întrebări sfâșietoare... unde este „femeia singurei lumini pe care o știu”, caută printre semne desăvârșirea. „cine ești tu / te-am întrebat de o eternitate de ori / de o veselie
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
Să vezi cum înfloresc în ochii tăi, Nu te sfii să mă răsfeți cu ele Obrazul meu aprins e de văpăi. Atinge-mă cu petala iubirii Nu te-ntreba dacă îmi ești ursit, Cosește-mă din iarba fericirii Atinge-mi tandru sânul dezgolit. Atinge-mi buzele în sărutări aprinse Atinge-mi gura, trupul rumenit, Revarsă-mă-n refrene de iubire Chiar de îți par un biblic fruct oprit... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Atinge-mă! / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ATINGE-MĂ! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363166_a_364495]
-
doar în semene bune ! ÎNTÂLNIREA Ieșiseși din baie cu două minute mai înaite. Când după tine, în aburul parfumat lăsat pe prosop, am ieșit, erai în fața oglizii în nud, cu părul buclat. Patul era aranjat în alb - - imaculat ! După mângâieri tandre și un masaj prelungit tu mi-ai oferit trupul fierbinte întreg după o extensie în spagat. Cine mai știe că târziu, noaptea, în dulcele somn, mi-ai dat mesaje prin telefon după trei ani scriindu-mi: ( cât va fi fost
POEZII DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363251_a_364580]
-
când stoluri Și știu ce e tăcerea... și știu cum e să suferi. Mă veștejește dorul și frunza mea se duce. Mai am în tine prinse speranțe de-mprumut Și clipe de iubire, de care m-am temut. Nerăbdător de tandru, timid le vei seduce. Iubește-mă departe, în adâncimi de umbre Crescute pe altare nestinse de durere. Trecută prin săruturi... promisă mângâiere S-alunge clipa stinsă din gândurile-mi sumbre. Peste tăceri de noapte și peste albe zile, Un fir
IUBEȘTE-MĂ DEPARTE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368306_a_369635]
-
de ramuri, își apleacă plopii, Să-ți atingă fața, să-ți mângâie ochii, Când te văd iar tristă, singură-n odaie. S-a oprit de-o vreme, aprigă, furtuna Ploile-s departe, au plecat și ele. Iar se joacă toamna, tandră, ca nebuna Și-și descarcă-n ceruri coșul ei de stele. Îmi opresc din toate una, numai una, Călăuză-n noaptea gândurilor mele. LOTUȘI Când zorile timide-apar, albastre, Se face toamna noastră iarăși blândă, Furtuna nu mai stă deloc la
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
-aceasta blândă, liniștită, Care ne cheamă-n taină, ne invită Să-mprăștiem și ploile și norii. Îi vom cădea degrabă în ispită, Când vom simți, ai dragostei, fiorii Și-o mângâiem cu luna și cu zorii, Că-i toamna noastră tandră, ațipită. Vom pune iar pe fruntea dimineții Lumină și mai multă și culoare, Căci refuzăm domnia grea a ceții, Ca păsările care vor să zboare. Și îi vom da din nou putere vieții, Cu stele noaptea, ziua cu mult soare
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
cald, nostalgic, fiecare articol fiind amintire păstrată cu grijă, ordonată, fotografiată și așezată în fraze simple, filmice, un fel de procedeu arhivar îngrijit cu sentimente bune. Despre Matei Călinescu: ”Păstrez pentru Matei, nu numai admirația literară, dar și amintirea unei tandre prietenii. A fost un om bun și generos, frământat de aceleași întrebări fără răspuns din mintea oricărui om pe care viața l-a îndreptat dincolo de limba lui natală, cea în care a văzut primele flori, a făcut prima declarație de
VERONICA PAVEL LERNER- OAMENI PE CARE I-AM CUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368318_a_369647]
-
și sublime. În ritmul unor melodii Îmi port gândurile departe, Acum în orele târzii Te însoțesc în noapte. La ora asta nu cred că te-ai culcat Chiar dacă dormi, în vis mă vezi, Cum te mângâi foarte delicat Și foarte tandru, poți să crezi. Nici nu știu care melodie Inima mi-a rupt sau m-a mișcat, Dar știu că numai ție Din suflet ți-am cântat. Valea Călugărească Aprilie 1966 Referință Bibliografică: ORE TÂRZII / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ORE TÂRZII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368338_a_369667]
-
-n lac, O acuarelă violet; În ramuri lungi de liliac Bobocii se deschid încet. În părculețul însorit Și parfumat de ieri discret, Șăgalnic astăzi mi-a zâmbit Pe-alee-o fată-n violet. Sub cerul clar și violet O fată cu un tandru ton, Sub violete flori-buchet, M-a invitat să joc șotron. Referință Bibliografică: JOC VIOLET / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
JOC VIOLET de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368345_a_369674]
-
capete de hidră”. (Gând de primăvară). De multe ori, poetul își acordă un răgaz din revolta de care este cuprins și atunci e năpădit de suave flori, de nescrise vise, de ape imaginare, buchete de narcise, țărmuri primitoare, de imagini tandre, ireale, armate de ondine, de crângurile milenare unde se adapă „caii poeziei”. Toate acestea chemate de nicăieri, în poezia „Suave flori”. Pentru Virgil Ciucă, acesta e un „veac aberant” unde „Încerci temător să trăiești/ Și-aduni amintiri de prin oaze
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
iubitul care o urmărește vrăjit: „Luna trăirilor pustii, / A cerului pictat cu aur, / Mireasa nopților târzii, / Lampă aleasă din tezaur. // Cu-o rază albă îi șoptește, / Din clopotul nemărginit, / Iubitului ce-o urmărește / În nopțile cu cer vrăjit. // Prin gestul tandru de lumină, / Pământului îi dovedește / Că are zile când suspină, / Căci după viață iar tânjește. // Atunci, chiar fața își ascunde / Să nu i-o scalde mândrul Soare, / Genele ei au urme ude, / De dorul vieții Selenare.” (De dorul vieții selenare
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
la privit, sprijinindu-se de umărul meu și urmărind la fel de încântată familia ciutelor. Mi-a cuprins mijlocul cu un braț și-a așteptat cu buzele tremurânde să primească un sărut. In fața ferestrei larg deschise, stăteam îmbrățișați ca într-un tandru tablou idilic, pregătiți să ne consumăm prima întâlnire de dragoste și să absorbim toată aroma naturii în plină floare, din care făceam și noi parte. Era pentru prima dată, când nimeni și nimic nu ne mai reținea de la intimitate, amândoi
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
iar acum ne întâlneam, într-o încercare de a ne regăsi unul pe altul. Când s-a întors cu fața spre mine, am observat mișcarea sânilor ei mici și tari, fremătând de nerăbdare. Mi-a prins gâtul într-o îmbrățișare tandră și am simțit-o imediat lipindu-se toată de mine, cu sfârcurile micuțe, pe care mi le închipuiam de o roșeață delicată, produsă de apa fierbinte a dușului, cu șoldurile ei impecabile, genunchii frumoși, curbura atletică a pulpelor și curba
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
cum facem! O ducem repede pe mami acasă și ne întoarcem imediat înapoi tati și dormim în magazie. Nu accept favoritisme! Pot să dorm mâine cât vreau. În acest timp, îi întoarce fața spre sine și îi dă un sărut tandru pe fruntea încruntată. - Hai, hai! Văd că faci cum faci și ne joci pe degete cum vrei tu domnișoară, pe amândoi. Pot dormi și eu foarte bine în magazia de bărci cu taică -tu și tu să dormi în pat
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
nr. 1436 din 06 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Când ninge, când este senin, Când vântul suflă tare... Nu știu în zilele ce vin, De vor fi nori, sau soare. La fel ești tu de schimbător. Nu știu ce se petrece... Ești tandru ,încărcat de dor, Sau ești absent și rece. Îmi pare rău,eu am pierdut Credința în iubire, Iar dragostea ce-a dispărut, Nu-i simplă rătăcire. Nu m-ai avem acelaș acum, Și nu mai e unire. Tu mai făcut
PĂRERI DE RĂU de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367872_a_369201]
-
ai strigat Și când era promoroacă Așezată peste sat Și când ploile de frunze În rafale ruginii Le găseau pe buburuze Încă rătăcind prin vii. Chiar și-atunci când toți cireșii Pârguiți a rai râdeau Ochii-ți exersau expresii Noi și tandre.- Abia clipeau Nu cumva ca să mă piardă Vreo secundă din priviri. Vocea ți-era mereu caldă Gata de mărturisiri... M-ai strigat și-n primăvară Pe același drum cu flori Și mă strigi... a mia oară... Să te însoțesc din
GÂND CĂTRE TINE de AURA POPA în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367858_a_369187]
-
AMINTIRI Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ...STRĂIN PRIN AMINTIRI pe Vänern viața revine animând liniștea întinderii de apă. pescărușii țipă... din clipe fragede mă cheamă un lac cu fâlfâit tandru al aripilor de lebădă pe Vänern țipă pescărușii strident, a singurătate și-n mine amintirile țipă... de străinătate. Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: STRĂIN PRIN AMINTIRI / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015
STRĂIN PRIN AMINTIRI de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367982_a_369311]
-
ardă într-o vară ; cu gura-i de foc soarbe -Când în al eternului timp îți crește viața toată și ochiul tău mai vede, si gură ta se-ndoapă - Potirul plin de soare, cu via-i apă-noată, în sufletu-ți tandru poemul meu se-adapă Sonnet 18 Shakespeare I compare thee to a Summer's day Shall I compare thee to a summer's day? Thou art more lovely and more temperate: Rough winds do shake the darling buds of May
SĂ TE COMPAR C-O ZI DE VARĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368012_a_369341]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ZECE ZILE, ZECE NOPȚI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului CREPUSCUL (sonet) Se-amestecă-ntuneric cu lumină Și liniștea încet-încet se lasă Iar noaptea se coboară mătăsoasă Cu-mbrățișarea-i tandră și deplină. De după brazi stă luna ca să iasă. Stelele-n cer încep încet să vină Și noaptea e albastră și senină, Când vii și tu se face mai frumoasă. E-o frenezie-n ceruri, de culori Și-un murmur tandru
ZECE ZILE, ZECE NOPŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368058_a_369387]
-
tandră și deplină. De după brazi stă luna ca să iasă. Stelele-n cer încep încet să vină Și noaptea e albastră și senină, Când vii și tu se face mai frumoasă. E-o frenezie-n ceruri, de culori Și-un murmur tandru de chemări, de șoapte, Că nu-ți mai vine nicidecum să mori. Stelele fug pe calea lor de lapte, Iar luna se ascunde printre nori, Ca să ne lase nouă-ntreaga noapte. LUNĂ ( glosă ) Luna plină se arată Și în noaptea
ZECE ZILE, ZECE NOPŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368058_a_369387]
-
Mangalia, marea, nemărginirea, prietenia, suferința, despărțirile, epocile prin care a trecut. A reușit să își formeze propriul stil definitoriu în evoluția unui scriitor. Mangalia devenind un fel de fata morgana, de rara avis a sufletului autorului. Iubirile furtunoase, dureroase, calme, tandre, ori disperate, au devenit capitole de inspirație și har care l-au întors mereu la Itaca sa vindecătoare, întocmai ca pe Ulisse, căci Virgil Stan este un Ulisse al sufletelor care i-au ieșit în drum în tainica sa călătorie
ARTISTUL PLASTIC MAIA MARTIN DESPRE ROMANUL DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367382_a_368711]
-
de celofan pentru Fana, mama Anei. Cum începea să se amurgească, au hotărât să facă calea de întoarcere. Pe drum, din când în când, se mai opreau pentru câte o pupătură, până au ajuns la marginea satului de unde, după o tandră îmbrățișare și promisiunea lui Costache că va fi cuminte pe viitor și nu va mai abuza de slăbiciunile ei trecătoare și-au luat la revedere. Au stabilit că vor mai vorbi la atelier, fiecare plecând pe drumul său spre casă
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
toporași, ține sub aripi mâinile noastre unite-n vină alergării celeste... Dezmierdând vorbele mamei, las printre degete să se prelingă, atingeri prefăcute-n rubine... Așteptarea nu mai are pași... Iubite, doar o privire să-mi trimiți, încet, pe raza prelinsa tandru pe firul de gand, și îți voi întinde o crenguța de măr, aburind hotărârea... Mii de scântei vor fi ușa unui schit... Șuierul mâinilor pune peste ochi, verdele mărului... Citește mai mult duci amfore cu ghiocei,pentru altarul Maei,pentru
MARIA ILEANA BELEAN [Corola-blog/BlogPost/366814_a_368143]