4,350 matches
-
virus. Procentajul cailor imunizați. Pesta. Caii împăratului, la Mürzsteg, Austria inferioară. Medici veterinari. Domnul Henry Blackwood Price. Amabila fentă de a proceda la o experiență fără prejudecăți. Imperativele bunului-simț. Chestiune de importanță capitală. În adevăratul înțeles al cuvîntului să luăm taurul de coarne. Mulțumindu-vă pentru ospitalitatea pe care mi-ați acordat-o în coloanele dumneavoastră. Doresc ca acest text să fie tipărit și citit, spuse domnul Deasy 155. Printre remarcele domnului Deasy, care sînt citate în discurs direct, apar pasaje
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
putea să ne aducă deja pe calea cea bună. De la animismul primitiv pînă la fetișismul banului (acest lucru care se poate transforma în orice altceva), știm că supranaturalul, puterea și metamorfoza sînt termeni sinonimi. Zeus se preschimba în ploaie, în taur, în lebădă, în amfitrion, în tot ce voia, fiindcă era, în Olimp, number one. Cu cît am mai multă putere, cu atît mai mult pot deveni altceva decît ceea ce sînt. Spune-mi care sînt transformările tale posibile, și-ți voi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de simbol esoteric al acesteia. Și, schimbând alchimia pe astrologie, trebuie să amintim pe (citat de ). Anume, păcatul idolatru al Israelului în deșert, adică adorarea vițelului de aur este o recidivă, ca și cultul lui Mithras, a unuia caracteristic epocii Taurului. Epoca Simbol Limite cronologice Taur F 4.350 2.250 î.e.n. Berbec E 2.250-150 î.e.n. Pești H 150 î.e.n.-1.950 Vărsător O 1.950-4.050 Data exactă a trecerii în altă zodie este, firesc, destul de incertă, dar se
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Și, schimbând alchimia pe astrologie, trebuie să amintim pe (citat de ). Anume, păcatul idolatru al Israelului în deșert, adică adorarea vițelului de aur este o recidivă, ca și cultul lui Mithras, a unuia caracteristic epocii Taurului. Epoca Simbol Limite cronologice Taur F 4.350 2.250 î.e.n. Berbec E 2.250-150 î.e.n. Pești H 150 î.e.n.-1.950 Vărsător O 1.950-4.050 Data exactă a trecerii în altă zodie este, firesc, destul de incertă, dar se consideră cel mai adesea, pentru
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
150 î.e.n.-1.950 Vărsător O 1.950-4.050 Data exactă a trecerii în altă zodie este, firesc, destul de incertă, dar se consideră cel mai adesea, pentru începutul epocii Vărsătorului, anul 1950 (v. tabelul). </footnote> (să ne amintim de cultul taurului la civilizațiile anterioare ale Orientului apropiat, a cărui reminiscențe pot fi exemplificate prin altarul cu coarne iudaic (Exodul, 38), cultura egipteană (reprezentarea cu coarne a zeiței Isis), minoică și greacă (cu toate că mitologia lor este redactată în epoca Berbecului, abundă în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
apropiat, a cărui reminiscențe pot fi exemplificate prin altarul cu coarne iudaic (Exodul, 38), cultura egipteană (reprezentarea cu coarne a zeiței Isis), minoică și greacă (cu toate că mitologia lor este redactată în epoca Berbecului, abundă în amintirea acestuia: Zeus, transformat în taur, o răpește pe Europa, de exemplu), hindusă (caracterul sfânt al vacii amintit, de exemplu, de Legile lui Manu)), perpetuată în epoca acțiunii propriu zise a acelei Legi, aceea a Berbecului (trimitem acum la motivul țapului ispășitor, tipic religiei iudaice și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
la motivul țapului ispășitor, tipic religiei iudaice și mielul pascal (Exodul, 12), precum și la lâna de aur a mitologiei grecești, dar și la stindardul primei legiuni romane − legio I Minervia − un berbec ). Mitologia greacă pare a sugera trecerea de la epoca Taurului la cea a Berbecului prin legenda lui Theseu ucigând Minotaurul. Chaldeenii provin dintr’un amestec între sumerieni și accadieni, încheiat la 5.000 4.000 î.e.n. , adică la începutul epocii Taurului; epopeea lui Ghilgameș, consemnată la începutul mileniului II î.e.n.
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
berbec ). Mitologia greacă pare a sugera trecerea de la epoca Taurului la cea a Berbecului prin legenda lui Theseu ucigând Minotaurul. Chaldeenii provin dintr’un amestec între sumerieni și accadieni, încheiat la 5.000 4.000 î.e.n. , adică la începutul epocii Taurului; epopeea lui Ghilgameș, consemnată la începutul mileniului II î.e.n. , adică în momentul trecerii la epoca Berbecului, amintește de uciderea de către Ghilgameș a taurului trimis împotrivă-i de către Iștar. Pentru epoca următoare, a Peștilor, Noul Testament face dese referiri la acest simbol
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
un amestec între sumerieni și accadieni, încheiat la 5.000 4.000 î.e.n. , adică la începutul epocii Taurului; epopeea lui Ghilgameș, consemnată la începutul mileniului II î.e.n. , adică în momentul trecerii la epoca Berbecului, amintește de uciderea de către Ghilgameș a taurului trimis împotrivă-i de către Iștar. Pentru epoca următoare, a Peștilor, Noul Testament face dese referiri la acest simbol și, cu un oarecare avans, mitologia chaldeeană dă ca simbol zeului Ea, un pește ; acest avans nu face altceva decât să anunțe epoca
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
F) prin acțiune, cu inerenta “tulburare a apelor” (E), “decantarea/separarea” (H), pentru a se atinge o nouă stare, corespunzătoare celei de plecare (F), dar superioară evolutiv (O). La noi, în spațiul tracic, cultele fertilității, tipice eneoliticului, telurice, corespund epocii Taurului; cultul zeilor de tip Gebeleizis ori Ares (recunoscut de însăși mitologia greacă ca având de fapt o proveniență tracică, “ținând partea” troienilor, popor tracic. </footnote> ), impulsive, coincid cu epoca Berbecului, iar cultul lui Zamolxis - adus la apogeu în epoca dacică
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de cărți, dialoguri, diatribe și lucrări consacrate virtuții, educației, lui Socrate, norocului, exilaților, naufragiaților etc., Aristip va fi consacrat oare tot atâta timp analizei, reflecției, gândirii și intelectului de vreme ce trăgea concluzia sumară a excelenței unei vieți de armăsar sau de taur? Se va fi înflăcărat el cu definițiile plăcerii - catastematică, dinamică și pozitivă -, își va fi pus întrebări în legătură cu modalitățile cunoașterii - perspectivism și relativism -, se va fi aplecat oare asupra subiectului aparenței și adevărului - subiectivitate și individualitate - de vreme ce făcea din porc
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu mâner, publicată fragmentar în „Astra”. SCRIERI: Cu barda-n porți de veac, Brașov, 1941; Eu, Meșterul Manole, București, 1957; Poeme, București, 1968; Caprichos, București, 1970; Schițe iconografice, București, 1973; Guernica, București, 1974; Zeu orb cu flori, București, 1982; Exclusiv tauri, Brașov, 1991; Nemuritorul în solitudine și durerea, postfață Olga Lascu și Adrian Hamzea, Brașov, 1995; Pygmalion și alte poeme, Brașov, 1996; Forum Traiani, îngr. Olga Lascu, pref. Miruna Runcan, Brașov, 1998. Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Eu, Meșterul Manole”, ST, 1957
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București, 1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref. I.C. Chițimia, București, 1964; Bulgăre de aur în piele de taur. Ghicitori, îngr. și pref. Radu Niculescu, București, 1975; Sergiu G. Moraru, Ghicitori, Chișinău, 1980. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 224-250; G. Pascu, Despre cimilituri, I, Iași, 1909, II, București, 1911; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. III: Ghicitorile bănățene
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
impune prin câteva realizări notabile. Alături de Vladimir Colin, Adrian Rogoz și Ion Hobana, se numără printre inițiatorii și promotorii SF-ului românesc postbelic. Obține, în 1972, prestigiosul premiu al Societății Europene de Science-Fiction (ESFS Award), pentru romanul Vă caută un taur. Totuși, F. nu este în mod exclusiv un autor de cărți SF: mai puțin perseverent, considerându-se un „etern diletant” și un „jucăuș”, de fapt un spirit plin de neastâmpăr, aflat permanent în căutarea unor noi „provocări” tematice, tehnice, stilistice
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
IV, București, 1959; Arma secretă, București, 1959; Micul televizor, București, 1961; America la ea acasă , București, 1963; Atacul cesiumiștilor, București, 1963; O nuvelă și un roman, București, 1966; Mașina de rupt prieteniile, București, 1968; Teatru, București, 1970; Vă caută un taur, București, 1970; Manualul bunului cârpaci, București, 1972. Traduceri: Pelham Grenville Wodehouse, Jeeves intră în acțiune, pref. trad., București, 1971. Repere bibliografice: Sergiu Fărcășan, Cine mă învață să scriu, CNT, 1949, 129; George Macovescu, „J. B. C. trece Cortina” de Sergiu
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
prospețime. Peisajul, impregnat de sunetul difuz al lamentației psalmistului, se modifică treptat, fastuozității exotice a psalmilor îi ia locul abundența bucolică, sugerând medii familiare, în care harfele devin „buciume” autohtone, alăuta este substituită cu „cetera”, munții biblici - cu „măgurile” Moldovei, taurii - cu „inorogii” fantastici ai cărților populare. Versuitorul pare a preamări uneori același tărâm al abundenței - vegheat de astre-„n hoarbă”, apărat de semnul bourului, populat cu cirezi și turme și prisosind de „vipturi” - cântat și de Stihurile la luminatul herb
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
am multă, / Tu, Doamne, mi-ascultă / Ruga din tăcere”) la strigătul, frânt, al celui „încungiurat de adâncuri”, lunecând într-o tăcere a „smârcurilor”, „fără poduri”, cu fosforescențe înșelătoare. Spaimele primordiale se materializează în imaginea fiarelor cu „căscate guri”, „giunci și tauri”, lei, „ce apucă și zbiară”, sau într-o viziune grotescă, terifiantă, a clevetirii („Mă-mprohită cineș mă zărește, / Buze mișcă, cu capul clătește”). Asupra „păgânilor” se rostogolește impetuos imprecația, vigoarea lexicală anticipând sonorități argheziene. Sunt conjurate, spre pieirea „ticăițească” a vrăjmașilor
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Marin Sadoveanu și prefețe la traduceri din diverși autori, ruși, bulgari, ucraineni, sârbi. SCRIERI: Timp și mod, București, 1983; Viciul nepedepsit, București, 1994; Catifea aurie, București, 1999. Ediții: G. Călinescu, Poezii. Teatru. Nuvele, postfața edit., București, 1986; Ion Marin Sadoveanu, Taurul mării, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Debuturi în critică, RL, 1983, 31; Ion Istrate, Două debuturi în critică, TR, 1983, 39; Mihai Ungheanu, „Timp și mod”, LCF, 1983, 41; Ion Itu, Orgoliul sintezei, AST, 1983, 10; Radu
MIHAESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
1946), Primăvară în Valea Jiului (1949), Întâmplări din Marea Răscoală (1953), Balade (1956) și Ultimul peisaj (1974). Mai frecventă în preocupările din anii ’70, dramaturgia, spre care își îndreaptă interesul încă din 1955 cu Tudor din Vladimiri, va stărui, în Zodia Taurului (1972), Teatru (1975), Istorii dramatice (1977), Pathetica ’77 (1977), îndeosebi pe momente și personalități istorice, pe care autorul va încerca să le evoce într-o formulă dramatică modernă. Proza, în schimb, sporește în consistență în ultima perioadă, A venit un
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
1958; Scene din viața lui Shakespeare, pref. F. Hardy, postfață O. Trilling, București, 1958; A venit un om din Răsărit, București, 1969; Dionysos. Eseuri lirice, București, 1969; Scrisori din imediata apropiere, București, 1971; Scene din viața publică, Craiova, 1972; Zodia Taurului, București, 1972; Ultimul peisaj, Craiova, 1974; Teatru, București, 1975; Unul în doi, București, 1975; Istorii dramatice, București, 1977; Pathetica ’77, București, 1977; 5 lumi ca spectacol, București, 1980; Flori de tutun, București, 1984; Enigma din Strada Presei, București, 1988; Muschetarul
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
moartea - sunt însoțite de același laimotiv al albului purificator. Universul se nuanțează tocmai prin această utilizare metaforică a unei culori care nu e culoare, ci o oglindă capabilă să reflecte lumea în milioane de fațete. Vitalitatea („mi se face sângele taur”) intră într-un conflict perpetuu cu oboseala provocată de universul real în care poetul este obligat să trăiască: „peste puterile mele poezia”. Cel mai reprezentativ volum al lui H. poate fi socotit Cămașa de apoi (1973), al cărui „personaj” este
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
destinate sacrificării și consumului uman? Trebuie să interzicem capcanele pentru animalele sălbatice și să descurajăm vânzarea și cumpărarea de haine de blană? Ce putem spune despre vânătoarea sportivă? Sau despre vânătoarea de vulpi În zonele rurale din Anglia, luptele cu tauri În Spania, luptele de cocoși În Mexic? Sau ce putem spune despre spectacolele În care apar animale? Trebuie leii să fie Închiși În cuști În grădinile zoologice? Trebuie elefanții să fie forțați să joace În spectacole de circ? Aceste Întrebări
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
după Italo Calvino), București, 1963; Basme satirice rusești, îngr. și pref. Mihai Pop, București, 1964 (în colaborare cu M. Protopopov); Viezurele și vulpea (Povești populare iugoslave), București, 1964; Victor Sivetidis, Cu fabula la drum, București, 1964; Povestea cu leul și taurul (Basme populare africane), București, 1965 (în colaborare cu C. Ianculescu); Branko Ćopić, Peripețiile lui Nikoletina Bursać, București, 1965 (în colaborare cu Victor Vescu), A opta ofensivă, București, 1966 (în colaborare cu Victor Vescu); Basme sârbo-croate, București, 1965 (în colaborare cu
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
La fel știe să atragă și să Încurce În ochiurile lanțului neamul zburător al păsărilor, animalele sălbatice și peștii mărilor. Prin vicleșugul lui stăpânește fiarele codrului și se pricepe să deprindă cu jugul pe telegarul cu coama frumoasă și pe taurul sălbatec din munți. Știe arta vorbei și cunoaște gândurile sublime, a dat legi cetăților și a găsit mijlocul să-și apere locuința de frig și de inundațiile supărătoare ale ploii. Producându-și mijloacele de trai, și-a asigurat ziua de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
întâmplă în povestirile din Vulpile (1970), fie la mijloacele reportajului, ca în Oameni și munți (1972). În pofida schimbării tematice și a unei oarecare nuanțări a perspectivei, cadrul narativ rămâne același: satul, munții, o Bucovină dominată de credințe și superstiții. Povestirile Taurul negru, Porțile sau Arborele schilod au un registru liric, susținut de obsesia folclorică a prozatorului. Este o lume cu țărani stranii, vrăjitoare, diavoli și diavolițe, strigoi, pitici și idoli de lut, un „cătun fără nume” care face legătura între civilizația
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]