27,041 matches
-
ce se concretizează într-o situație anume de exersare, ca o reacție de răspuns la formularea unei sarcini motrice precizate. Funcția sa este de a regla raportul dintre riscul subiectiv al eșecului (care crește odată cu amplificarea stărilor emoționale generate de teama de neîndeplinire a cerinței de instruire) și riscul obiectiv, limitat și aflat sub controlul profesorului prin adecvarea metodologiei de predare (Deliignières, 1991). Cadrul didactic posedă, în mod normal, toate instrumentele de evaluare a situației didactice iminente și intuiește stările prin
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
specialiștilor în educație fizică și sportivă. Cerința strigentă de a educa adevărați formatori pentru viitor este posibil să fie satisfăcută prin conștientizarea studenților privind cereințele viitoare ale educației, dar și privind propria formare prin perspectiva capacităților și posibilităților personale. Alegerea temei de cercetare a plecat de la premisa că o cunoaștere a unor aspecte ce țin de particularitățile personale ale studentului ne poate furniza o imagine asupra modului de abordare a studenților în activitățile formative viitoare. Materiale și metode Pornind de la premisa
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
Rezumat: Cercetarea realizează un studiu în care obiectivul principal a fost dobândirea unei respirații corecte la nivelul copiilor încă de la începutul învățării înotului, utilizând metodă jocurilor dinamice, concomitant cu identificarea mijloacelor pentru formarea și perfecționarea unei respirații acvatice corecte. Prezentarea temei Este tot mai vizibil faptul că la nivelul copiilor se aloca un volum sporit de timp și de mijloace pentru realizarea unei inițieri corecte în procedeele de înot. Acest lucru a devenit o necesitate, cunoscut fiind faptul că antrenarea factorului
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
șapte reacții standardizate, în vederea depistării tulburărilor de coordonare centrale medii și grave, cu risc major de evoluție spre paralizie cerebrală infantilă. Plecând de la scopul enunțat anterior, am stabilit următoarele obiective de cercetare: evidențierea nivelului de actualitate și de utilitate a temei abordate - diagnosticarea rapidă a tulburărilor de coordonare centrală medii și grave, premergătoare paraliziilor de tip central; aprecierea nivelului de cunoaștere și aplicare a reacțiilor posturale standardizate, pe lângă examinarea motricității spontane și a reflexelor primitive (tranzitorii); aprecierea posibilității de integrare a
IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca () [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]
-
cu privire la nivelul de cunoaștere și aplicare a reacțiilor posturale standardizate, pe lângă examinarea motricității spontane și a reflexelor primitive (tranzitorii) am realizat o anchetă pe bază de chestionar, pentru a obține informațiile/opiniile necesare pentru susținerea sau nu a continuării cercetării temei abordate. În acest scop, am conceput o baterie de două chestionare, denumite “Chestionar Medici” și “Chestionar Kinetoterapeuți”, care au în componență câte 10 itemi, întrebări cu răspunsuri în evantai, cu formă apreciativ-evaluativă și proiectivă. c) analiza statistico-matematică a rezultatelor obținute
IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca () [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]
-
aceeași persoană. Pornind de la aceste premise, ne punem întrebarea, care trăsături de personalitate predispun la o dinamică mai mare a motivării subiecților pentru derularea activităților și a relațiilor interpersonale stabilite cu ceilalți? Motivația, care a stat la baza alegerii acestei teme pentru studiul de față, provine tocmai din nevoia cunoașterii acelor trăsături psihice și particularități ale personalității, care influențează motivația participării la activitățile de outdoor în vederea intervenției în cazul producerii unor dereglaje la nivelul aprecierii acestui gen de activități. Una din
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
unica formă de efort fizic compensator accesibilă acestora. Subiecți. Prezenta cercetare de tip longitudinal a avut drept obiect de studiu aprecierea stării fizice a elevilor de 10/11 ani( născuți 1992-1993) pe parcursul a 4 ani (2002-2006), fapt ce determină actualitatea temei. În cercetare au fost incluși număr 556 de copii din 10 școli din mediul urban. Sintetizând informațiile teoretice existente, analizând experiența specialiștilor-practicieni și pe baza experienței personale în realizarea prezentei cercetări am plecat de la următoarele premise: a) transformările social-economice ce
DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
-
aceeași persoană. Pornind de la aceste premise, ne punem întrebarea, care trăsături de personalitate predispun la o dinamică mai mare a motivării subiecților pentru derularea activităților și a relațiilor interpersonale stabilite cu ceilalți? Motivația, care a stat la baza alegerii acestei teme pentru studiul de față, provine tocmai din nevoia cunoașterii acelor trăsături psihice și particularități ale personalității, care influențează motivația participării la activitățile de outdoor în vederea intervenției în cazul producerii unor dereglaje la nivelul aprecierii acestui gen de activități. Una din
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
Frica de a pierde pe cineva drag se află pe primul loc în topul celor mai importante și actuale temeri ale românilor, urmată, la egalitate, de teama de boală și cea de a nu avea suficienți bani pentru achitarea cheltuielilor curente, potrivit unui studiu al Isra Center. Fie că este vorba despre temeri sau despre mulțumiri, românii au unele și aceleași principale surse pentru acestea, respectiv familia
Românilor le e frică de pierderea unei persoane dragi şi lipsa banilor () [Corola-journal/Journalistic/24831_a_26156]
-
avea suficienți bani pentru achitarea cheltuielilor curente, potrivit unui studiu al Isra Center. Fie că este vorba despre temeri sau despre mulțumiri, românii au unele și aceleași principale surse pentru acestea, respectiv familia, starea de sănătate și banii, potrivit studiului. Teama de cutremure este plasată de cei mai mulți dintre români pe un loc secundar. Astfel, în mod spontan românii consideră ca cele mai mari motive de temere sunt legate de starea de bine a lor sau a unui membru al familiei (acesta
Românilor le e frică de pierderea unei persoane dragi şi lipsa banilor () [Corola-journal/Journalistic/24831_a_26156]
-
sunt și mai preocupați de acest aspect. Pe locul doi al mențiunilor spontane se află situația profesională, iar pentru 12 la sută dintre români îngrijorările legate de situația profesională sunt chiar numărul 1. Pe locul al treilea, românii au indicat teama provocată de lipsa banilor. Mai mult decât atât, există 10 procente dintre români care s-au gândit în primul rând la lipsa banilor când au fost întrebați despre principalele lor temeri. Temerile din sfera sănătății și a stării de bine
Românilor le e frică de pierderea unei persoane dragi şi lipsa banilor () [Corola-journal/Journalistic/24831_a_26156]
-
unei persoane dragi (37 la sută dintre români temându-se de acest lucru) sau prin frica de probleme personale grave de sănătate (pentru 31 la sută dintre intervievați). Patru din zece români spun că, în ceea ce privește situația lor financiară, cel mai teamă le este de situația de a ajunge în imposibilitatea de a-și plăti cheltuielile lunare, iar unul din patru consideră că pierderea locului de muncă este cea mai mare temere profesională. Femeile sunt mai îngrijorate de lipsa banilor în timp ce bărbații
Românilor le e frică de pierderea unei persoane dragi şi lipsa banilor () [Corola-journal/Journalistic/24831_a_26156]
-
sunt mai îngrijorate de lipsa banilor în timp ce bărbații sunt mai preocupați de situația profesională. Dintre dezastrele naturale românii se tem cel mai mult de cutemure, aproape jumătate dintre ei menționându-le că sursă de neliniște. În București și în Moldova teama de cutremure este mai ridicată decât în alte zone. Gândindu-se la viața personală, românilor le este cel mai teamă să nu rămână singuri, astfel unul din trei români se teme de acest lucru. Tot la acest capitol se încadrează
Românilor le e frică de pierderea unei persoane dragi şi lipsa banilor () [Corola-journal/Journalistic/24831_a_26156]
-
atunci când m-am de toate fata în palat, dar acolo, nu place să transpir, dar îndur. Îmi sculat și i-am spus: Mi-a amorțit trebuia să intre niciodată. bag și capul sub plapumă, mâna dreaptă... Dormisem pe ea Înțelepciune? Teamă? Niciodată? abur indu-mă cu respira ț ia cuprinsă de febră. Și mama știa Asta e tot o poveste despre cum să nu te legi la cap dacă nu te Aș vrea să strâng din nou Culcă-te, culcă-te
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
Condu-ne buna lui soție/ Condu-ne bune Nicușor!" și altele, pe care le lansam la poker sau pe plaja de la Neptun unde, amestecându-ne mai mulți, eram mai greu identificabili. Dar și cum, deodată ne-am simțit liberi, fără teama de a fi identificabili sau nu. Iar acea lume a comedienilor, care n-au mamă n-au tată în materie de umor, și-a dat drumul vocației cu toate pânzele sus ... » D Lestine iterare Așa s-a creat, s-a
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
Condu-ne buna lui soție/ Condu-ne bune Nicușor!" și altele, pe care le lansam la poker sau pe plaja de la Neptun unde, amestecându-ne mai mulți, eram mai greu identificabili. Dar și cum, deodată ne-am simțit liberi, fără teama de a fi identificabili sau nu, iar acea lume a comedienilor care n-au mamă, n-au tată în materie de umor și-a dat drumul vocației cu toate pânzele sus ... "Avatarurile unui personaj cu gură mare roman în capitole
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
de naivă. Dorește Wajda să-l caricaturizeze puțin pe liderul Solidarității? Sau să-l aducă la parametrii normali, să-l „umanizeze”, să confere o pondere ironică unei inerente și pernicioase dacă nu chiar periculoase eroizări? Într-o scenă semnificativă, din teama de a nu fi otrăvit, Walesa schimbă farfuriile de supă cu unul dintre membrii consiliului Solidarității, explicându-i că pentru Polonia, el, liderul, valorează mai mult decât celălalt. E ironic? E serios? Walesa pare foarte serios. Dar Wajda? Să fie
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
săptămâni în vreo țară exotică și sigur vei găsi câteva dansatoare, poate mai apetisante ca Bianca. Și vorba aia, petreci două săptămâni, iar în plus mai schimbi și dansatoarea în fiecare noapte. Abia aștept dezmințirea burlăciței, deși tare îmi e teamă că voi aștepta mult și bine. Dar ce, e proastă? Dacă așa s-a scris la ziar, așa e tariful. Nu o crede careva. Ia stai că scoate Biencuța ziarul de sub pernă și îți pune dovada de necombătut în bot
Combinatorul, avocatul şi burlăciţa - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25114_a_26439]
-
sfântu' să ai plămânii mai mari nu aveai ce face, respirai doar odată pe minut, sau, și mai rău, când te înverzeai la față. Păcat că cei de la PDL au fost fricoși și l-au schimbat în ultimul moment, de teamă să nu fie filmați când primesc cașcavalul. Păcat, mare păcat! Adevărul, ziarul apolitic, îi etalează pe prima pagină generozitatea lui Mircea Băsescu. Ni se explică în detaliu cum și pe ce ape tulburi a ajuns avocatul familiei Băsescu să îl
Combinatorul, avocatul şi burlăciţa - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25114_a_26439]
-
cu aspirații superioare statutului său în lume, cu observații uneori cinice, alteori comice, despre aventurile sale amoroase - ține de altfel de tonul general al romanului. Dincolo de umorul de situație sau de reflecțiile amuzante se ghicesc însă în permanență hiperluciditatea autodistructivă, teama de ratare și tentația introspecției duse până la ultimele ei consecințe. Unele stridențe stilistice s-ar fi cerut remediate în roman, și un mai atent dozaj al fluxului evenimentelor narative ar fi oferit cu siguranță impresia unei narațiuni mai bine conduse
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
final, nu doar pe parcurs, fără niciun sens: granițele au rămas așa cum fuseseră și pe 22 septembrie 1980, când aviația irakiană bombardase intens Iranul. Una din motivațiile irakienilor — pe lângă aceea a dobândirii supremației economice și militare în Golful Persic — era teama că revoluția religios-fundamentalistă iraniană s-ar fi putut extinde și în Irak, unde exista o majoritate shia, persecutată de regimul lui Saddam Hussein. Pentru ayatolahul Khomeini, „afacerea Versetelor satanice” a căzut ca o mană cerească. Fanatismul nu exclude șiretenia, iar
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
a cucerit-o cu inteligența sa. Așa e, Geanino, toți miliardarii sunt inteligenți și nasoi. Crezi că Băsescu l-a atacat degeaba pe Ponta că ar fi copilot, acum aproape un an? Ei bine, te înșeli. Președintele a pregătit lansarea temei: Ponta ia bani pentru raliuri. Mai rămânea să găsească un ziar care să publice știrea, că nu se făcea să o dea pe TVR Infotrafic, unde se uită doar Mircea Marian și Ioana Lupea, prin rotație, că între timp mai
Cum se va numi noul post de televiziune al lui Prigoană () [Corola-journal/Journalistic/25217_a_26542]
-
Și cum scrisul are neajunsul de a nu le îngădui gesticulații directe, consolarea le vine din îndesirea piruetelor stilistice. Urmarea e că forma agitației retorice o ia înaintea sensului, cititorul resimțind excesul de declamație ca pe o nedorită bagatelizare a temei. Cuvintele țopăie singure, dezlegate de orice pretenție de înțeles. Genul acesta de grafomanie sufocînd tema pînă la o preschimba în simplu pretext menit a declanșa un val de tropi dulcegi e constanta lor stînjenitoare. De la Boccacio pînă la Lampedusa, proza
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
ce mi l-ai furat”. Iar răzbunările acestei Diane prompte sunt destul de teribile, de nu teribile de tot: „Un cerc, o cruce și te-aștept/ Să-mi vii răpus și fermecat,/ Să-ți rup chiar inima din piept/ Și fără teamă de păcat.// Iar umilit și fără preget,/ Mă vei lăsa să te privesc,/ Să-mi curgă sîngele pe deget,/ Din sufletul care-l strivesc.// Și tu mă vei simți stăpîna/ Iubirei tale vrînd nevrînd,/ Încet mi se va strînge mîna
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
mai drag și cu ce nu te-aștepți. O pățește și Lucica, deși ea ține totul în tainiță: „Ce mult mă bucur eu că nu-ți dai seamă,/ Că te iubesc adînc ca o femeie,/ Eu amazoană fără dor și teamă,/ Ce-ți sunt o taină-nchisă fără cheie” etc. (Și tu nu știi). Poate-ar face ceva, poate s-ar deda la unele, dar n-o lasă trufia, așa că le retează scurt: „Ce spui și cine ești mata,/ Ce-n
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]