3,860 matches
-
sunt și cele care conțin cea mai mare proporție de importuri în exporturile lor, reprezintă punctul forte al industriei României, care necesită în continuare sprijin pentru creșterea capacității de adaptare la condițiile tot mai competitive ale piețelor internaționale, prin inovare, tehnologii performante și personal calificat. Figura 21 Valoarea adăugată internă a României incorporată în cererea finală externă (% din valoarea adăugată, pe sectoare economice); Sursa: OCDE - TiVA 2023 Gradul de integrare a economiei României în lanțurile globale de valoare, măsurată prin "integrarea
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
trebuie să declanșeze schimbări ca să răspundă nevoii dublei tranziții: neutralitatea climatică și digitalizarea proceselor. Scopul acestei strategii este cel de obținere a unei autonomii industriale a continentului european prin reducerea dependenței de alte state în ce privește: materiale și tehnologii critice, alimente, infrastructură, securitate și alte domenii strategice. Dubla tranziție ecologică și digitală va afecta toate segmentele economiei, ale societății și ale industriei. Va fi nevoie de noi tehnologii și investiții în inovare pentru crearea de noi produse, servicii, piețe
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
valorice europene și globale. ● Menținerea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial. ● Sprijinirea industriei către neutralitatea climatică. Modernizarea și decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie reprezintă o prioritate absolută. Uniunea Europeană are nevoie de procese industriale noi și de tehnologii mai curate care să contribuie la reducerea costurilor și la îmbunătățirea stadiului de pregătire pentru introducere pe piață ● Crearea unei economii mai circulare. Revoluționarea modului în care sunt proiectate, confecționate, folosite și eliminate produsele. Accelerarea acestui proces contribuie la crearea
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
oțelului și cimentului, au fost grav afectate de criza energetică. Pentru a rămâne competitive și circulare și a-și atinge în același timp obiectivele de decarbonizare și de reducere la zero a poluării, aceste industrii au nevoie de acces la tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, precum baterii, pompe de căldură, panouri solare, electrolizoare, pile de combustie, turbine eoliene și sisteme de captare și stocare a dioxidului de carbon. *38) Energy Technology Perspectives (2023) - Agenția Internațională a Energiei https://www.iea.org/reports/energy-technology-
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
pentru stabilirea unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii "zero net" are ca obiectiv să îmbunătățească funcționarea pieței interne prin instituirea unui cadru care să asigure accesul Uniunii la o aprovizionare sigură și durabilă cu tehnologii "zero net", inclusiv prin extinderea capacității de producere de tehnologii "zero net" și a lanțurilor lor de aprovizionare pentru a le proteja reziliența, contribuind în același timp la realizarea obiectivelor climatice. Printre tehnologiile "zero net" se regăsesc următoarele: tehnologii panouri
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
de producere de tehnologii "zero net" are ca obiectiv să îmbunătățească funcționarea pieței interne prin instituirea unui cadru care să asigure accesul Uniunii la o aprovizionare sigură și durabilă cu tehnologii "zero net", inclusiv prin extinderea capacității de producere de tehnologii "zero net" și a lanțurilor lor de aprovizionare pentru a le proteja reziliența, contribuind în același timp la realizarea obiectivelor climatice. Printre tehnologiile "zero net" se regăsesc următoarele: tehnologii panouri fotovoltaice și energie termică, tehnologii eoliene terestre și tehnologii regenerabile
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
cu tehnologii "zero net", inclusiv prin extinderea capacității de producere de tehnologii "zero net" și a lanțurilor lor de aprovizionare pentru a le proteja reziliența, contribuind în același timp la realizarea obiectivelor climatice. Printre tehnologiile "zero net" se regăsesc următoarele: tehnologii panouri fotovoltaice și energie termică, tehnologii eoliene terestre și tehnologii regenerabile offshore, baterii/tehnologii de stocare a energiei, pompe de căldură și tehnologii de energie geotermală, electrolizoare și pile de combustie, tehnologii sustenabile biomasă și biometan, tehnologii de captare și stocare
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
extinderea capacității de producere de tehnologii "zero net" și a lanțurilor lor de aprovizionare pentru a le proteja reziliența, contribuind în același timp la realizarea obiectivelor climatice. Printre tehnologiile "zero net" se regăsesc următoarele: tehnologii panouri fotovoltaice și energie termică, tehnologii eoliene terestre și tehnologii regenerabile offshore, baterii/tehnologii de stocare a energiei, pompe de căldură și tehnologii de energie geotermală, electrolizoare și pile de combustie, tehnologii sustenabile biomasă și biometan, tehnologii de captare și stocare a carbonului, tehnologii de rețea distribuție
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
de tehnologii "zero net" și a lanțurilor lor de aprovizionare pentru a le proteja reziliența, contribuind în același timp la realizarea obiectivelor climatice. Printre tehnologiile "zero net" se regăsesc următoarele: tehnologii panouri fotovoltaice și energie termică, tehnologii eoliene terestre și tehnologii regenerabile offshore, baterii/tehnologii de stocare a energiei, pompe de căldură și tehnologii de energie geotermală, electrolizoare și pile de combustie, tehnologii sustenabile biomasă și biometan, tehnologii de captare și stocare a carbonului, tehnologii de rețea distribuție și transport energie electrică
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
le proteja reziliența, contribuind în același timp la realizarea obiectivelor climatice. Printre tehnologiile "zero net" se regăsesc următoarele: tehnologii panouri fotovoltaice și energie termică, tehnologii eoliene terestre și tehnologii regenerabile offshore, baterii/tehnologii de stocare a energiei, pompe de căldură și tehnologii de energie geotermală, electrolizoare și pile de combustie, tehnologii sustenabile biomasă și biometan, tehnologii de captare și stocare a carbonului, tehnologii de rețea distribuție și transport energie electrică, fisiune nucleară și surse de energie sustenabile etc. Uniunea și-a propus
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
obiectivelor climatice. Printre tehnologiile "zero net" se regăsesc următoarele: tehnologii panouri fotovoltaice și energie termică, tehnologii eoliene terestre și tehnologii regenerabile offshore, baterii/tehnologii de stocare a energiei, pompe de căldură și tehnologii de energie geotermală, electrolizoare și pile de combustie, tehnologii sustenabile biomasă și biometan, tehnologii de captare și stocare a carbonului, tehnologii de rețea distribuție și transport energie electrică, fisiune nucleară și surse de energie sustenabile etc. Uniunea și-a propus ca, până în 2030, capacitatea de producție în Uniunea
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
net" se regăsesc următoarele: tehnologii panouri fotovoltaice și energie termică, tehnologii eoliene terestre și tehnologii regenerabile offshore, baterii/tehnologii de stocare a energiei, pompe de căldură și tehnologii de energie geotermală, electrolizoare și pile de combustie, tehnologii sustenabile biomasă și biometan, tehnologii de captare și stocare a carbonului, tehnologii de rețea distribuție și transport energie electrică, fisiune nucleară și surse de energie sustenabile etc. Uniunea și-a propus ca, până în 2030, capacitatea de producție în Uniunea Europeană a tehnologiilor strategice care
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
și energie termică, tehnologii eoliene terestre și tehnologii regenerabile offshore, baterii/tehnologii de stocare a energiei, pompe de căldură și tehnologii de energie geotermală, electrolizoare și pile de combustie, tehnologii sustenabile biomasă și biometan, tehnologii de captare și stocare a carbonului, tehnologii de rețea distribuție și transport energie electrică, fisiune nucleară și surse de energie sustenabile etc. Uniunea și-a propus ca, până în 2030, capacitatea de producție în Uniunea Europeană a tehnologiilor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete să
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
a Directivei 2003/87/CE și a Regulamentelor (UE) 2021/1058, (UE) 2021/1056, (UE) 2021/1057, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) 2021/1060, (UE) 2021/523, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697 și (UE) 2021/241 Regulamentul are două obiective, respectiv să sprijine dezvoltarea sau producția de tehnologii critice în UE sau să protejeze și să consolideze lanțurilor valorice ale acestora și să reducă deficitele de forță de muncă și de competențe în sectoarele strategice. Regulamentul vizează, de asemenea, simplificarea și accelerarea procesului de autorizare, promovarea proiectelor strategice
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
și accelerarea procesului de autorizare, promovarea proiectelor strategice europene și dezvoltarea standardelor necesare pentru extinderea tehnologiilor în cadrul pieței unice. Sectoarele strategice sunt cele prevăzute în Regulament privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii "zero net" și în Regulamentul de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice. Aceste sectoare strategice pot beneficia de finanțare prin intermediul mai multor programe UE, respectiv FEDR, FC, FTJ, FSE+, PNRR, InvestEU
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
a energiei, România și-a asumat adoptarea unui calendar de liberalizare care va asigura formarea liberă a prețurilor, în funcție de cerere și ofertă, cu mecanisme de protecție a consumatorilor vulnerabili; ● În sectorul industrial vor fi adoptate cele mai bune tehnologii pentru a reduce intensitatea energetică simultan cu nivelul emisiilor în sectoarele industriale aflate sub incidența schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; ● Implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT) în sectorul industrial va determina
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
adopția tehnologiilor de vârf, ci și o revizuire profundă a modelului de afaceri industrial, orientat spre sustenabilitate și inovație. Aceasta include o tranziție de la o economie preponderent manufacturieră și dependentă de resursele clasice, către un model economic bazat pe tehnologii sustenabile, cum ar fi energia verde și automatizarea. Această transformare este esențială pentru a asigura un viitor competitiv și durabil pentru industria românească. OS 1.2: Reducerea consumului de resurse și a externalităților prin îmbunătățirea eficienței energetice și a proceselor de
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
identifică sectoarele economice cu potențial de circularitate, cum ar fi agricultura, auto, construcțiile, textilele și industria alimentară, și propune acțiuni concrete pentru a crește eficiența utilizării resurselor și a materiilor prime. Pentru a atinge acest obiectiv, România trebuie să promoveze tehnologii care contribuie la eficiența energetică și la procese de producție sustenabile, să adopte principiile economiei circulare și să se angajeze în acțiuni strategice pentru reducerea impactului asupra mediului. Această abordare va contribui la dezvoltarea durabilă a industriei românești, îmbunătățind în
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
adoptat Legea materiilor prime critice, având obiectivul de a securiza accesul la materii prime critice și a reduce dependența blocului economic de importuri. Uniunea Europeană are în prezent o dependență uriașă de importuri de resurse minerale critice, dar și de tehnologii "verzi", în special din China, ceea ce creează riscuri de aprovizionare. România dispune de rezerve de minerale care pot fi exploatate, dar pentru o mai bună valorificare a acestora este necesară crearea unor sectoare integrate sau lanțuri interne de exploatare
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
la finanțare pentru companiile din sectorul industrial. Acest obiectiv este crucial pentru a asigura resursele necesare dezvoltării și inovării în industrie. Prin implementarea de măsuri și programe care sprijină accesul la capital, se urmărește stimularea creșterii economice, sprijinirea investițiilor în tehnologii noi și sustenabile, și încurajarea dezvoltării antreprenoriale. Această abordare include nu doar facilitarea accesului la finanțări tradiționale, cum ar fi creditele bancare și investițiile de capital, dar și promovarea finanțărilor alternative, precum capitalul de risc, fondurile de investiții și programele
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
și programele de finanțare europeană. În acest sens, un rol important îl au instituțiile financiare internaționale, în particular Grupul BEI, prin Fondul european de investiții. Înlesnirea accesului la finanțare va permite companiilor din industrie să investească în modernizare, să adopte tehnologii noi, să crească eficiența operațională și să dezvolte produse și servicii inovatoare. Aceasta va contribui la creșterea competitivității industriei românești pe piața internațională și la promovarea unei dezvoltări economice durabile. OS 4.1: Implementarea schemelor de ajutor pentru companiile din industrie
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
și a spori capitalizarea companiilor industriale, oferindu-le astfel resursele necesare pentru dezvoltare și inovație. Prin introducerea de programe specifice de finanțare și subvenții, se urmărește să se ofere sprijin direct companiilor industriale pentru a le facilita investițiile în modernizare, tehnologii noi și practici sustenabile. Acest obiectiv include atât programe de finanțare guvernamentale, cât și acces la fonduri europene și internaționale, asigurând o diversitate de surse de finanțare pentru nevoile variate ale industriei. Se va pune accent pe adaptarea acestor programe
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
investițiilor în sectorul industrial și încurajarea creșterii economice. Prin utilizarea diverselor instrumente financiare de tipul capitalurilor de risc, a fondurilor de investiții, a programelor de finanțare europeană și a fondurilor de garantare, se urmărește stimularea investițiilor în industrie, inclusiv în tehnologii inovatoare și sustenabile. Aceste măsuri vor ajuta companiile să acceseze mai ușor finanțarea necesară pentru expansiune și modernizare, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a sectorului industrial și la creșterea competitivității pe piața internațională. OG 5: Susținerea potențialului competitiv al sectoarelor
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
eficiență energetică și susținerea cercetării și producției de cipuri și semiconductori, esențiale în domeniul microelectronicii, și de investiții în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice, cum ar fi bateriile. Aceste măsuri sunt menite să stimuleze creșterea economică, să promoveze tehnologii sustenabile și să asigure o tranziție echitabilă către o economie verde, fără a compromite capacitatea de producție și competitivitatea industriei românești. Implementarea acestor acțiuni va contribui la reziliența sectorului industrial energointensiv și la adaptarea sa la schimbările din mediul economic
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
al UE și cu un venit estimat în prezent de aproximativ 38-40 de miliarde EUR până în 2030, Fondul pentru inovare își propune să creeze stimulentele financiare potrivite pentru companii și organismele publice să investească acum în următoarea generație de tehnologii cu emisii reduse de carbon. Fondul pentru inovare sprijină până la 60% (în cazul granturilor obișnuite) și până la 100% (în cazul unei licitații competitive) din costurile relevante pentru proiect. *49) https://climate.ec.europa.eu/eu-action/eu-funding-climate-action/innovation-fund_en Fondul European de Apărare*50) este inițiativa Comisiei de
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]