21,512 matches
-
agreeze aberațiile acestor coduri, deși e greu de crezut. Mai grav este că mulți dintre ei n-au citit OUG, nu știu de ce sunt acolo și ce apără, nefiind, practic, nimic de apărat. Românii de pe vas privesc situația cu îngrijorare, temându-se de o posibilă implicare străină, așa cum transpare din scrisoarea celor șase ambasatori UE, a căror poziție față de eveniment n-are nicio legătură cu evenimentul. Printre ei l-am cunoscut de curând pe Valer Munteanu, rectorul Facultății de Drept din
DRUMUL APELOR, 18 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382751_a_384080]
-
multe alte avantaje normale pentru o situație dureros de anormală în țară. (A dat cineva socoteală pentru enormele prejudicii cauzate din incompetență? Așa o culpă nu este prevăzută în Cod Penal. Dacă nici marii tâlhari dovediți și întemnițați nu-și tem averile dobândite necinstit...) Și toate astea în acordurile grețoase ale angajamentelor pentru binele celor mulți și al lozincilor de felul „ Nimeni nu-i mai presus de lege”! Dar, vai mie, neumăratele cazuri de abuz și corupție din perioada postdecembristă (cunoscute
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
esențial cele două religii: creștină și mozaică. Tălmăcesc doar unele fragmente ce mi s-au părut mai interesante pentru cititorul de astăzi, avizat. * * * " Dintre toți cei ce au atacat religia creștină în scrierile lor, evreii sunt poate cei mai de temut; iar dacă le-ai opune minunile Domnului nostru Isus Cristos, unui cărturar mediocru i-ar fi cu neputință să le țină piept iudeilor (...). "Toldo Jeschut este cea mai veche scriere iudaică îndreptată împotriva religiei noastre din cîte ne-au fost
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
operei ar constitui însuși resortul ei: Pentru mine, literatura are de-a face cu ideile, cu capacitatea de a avea idei, nu cu limbajul, cu limba. Cînd spun asta nu-mi propun să contrazic opinia comună, dar nici nu mă tem de ea." Aceasta este fraza cu care debutează cartea lui Pierre Pachet, o carte ce reușește să ne intrige și să ne seducă încă de la primele rînduri, antrenîndu-ne în aventura pasionantă a unei gîndiri în prada timpului. Pierre Pachet - Opera
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
în această pagină. Sînt multe detalii, lucruri de analizat sau la care încă mă gîndesc. Am să revin oricum în octombrie, după premiera oficială. Nu vreau să închei înainte de a-i numi pe acei actori tineri și extraordinari (nu mă tem acum de acest cuvînt) pe care este construit spectacolul. Opțiunea pentru această trupă tînără este un pariu cîștigat. În capul listei, Hamlet - Sorin Leoveanu (pe care Vlad Mugur l-a descoperit la Craiova). Impresionant acest tînăr actor, riguros și "nebun
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
și primejdioasă, proletcultistă, criticul ardelean, stabilindu-se la București, era mereu pus pe șotii... O dată, terminând un articol, când să-l iscălească, mă întrebase dacă îmi place cum semnează și, caligrafic, așternuse pe hârtie: I. Bercovicz. Îl certasem, fără umor, temându-mă de urmări. Norocul lui a fost că se nimerise să-i înmâneze articolul direct lui Milo Petroveanu, un critic fin, cultivat, prietenos. Acesta, văzând semnătura, - el însuși cu nume schimbat - după ce parcursese articolul, tresărise - "Cum, ce-i asta?!" - la
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
sau nu mai au curajul s-o facă. Teama e ultima rațiune în fața căreia mai pot reacționa; și nici măcar atît, pentru că, la fel cum în Trenuri strict supravegheate (în ediția apărută la Nădlac, titlul este Trenuri cu prioritate, nu vă temeți, e aceeași carte!) eroismul se dovedește absurd, în povestirile din Vreți să vedeți Praga de aur? frica e o stare fără consistență, fără cauze și fără urmări: devenită o a patra dimensiune, e pur și simplu natura umană. Liniștea încă
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
toate de bărbați. Dincolo de asta nu înțeleg nimic și aștept să vină pauza. Când vine, profit de ea. 10 iunie. Amanții însângerați de Chikamatsu Monzaemon la Teatrul Național din București. Regia Alexandru Tocilescu. Nu prea știu eu precis de ce se tem oamenii de cultură de globalizare, dacă fenomenul permite apropierea și cunoașterea, solidaritatea în simțire cu un fel de a fi atât de străin. Transformarea unei piese scrise pentru a fi jucată de păpuși într-una pentru oameni schimbă absența psihologiei
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
treabă, explicând, eventual, că, în puzderia de probleme în care n-are de dat nimănui socoteală, se află și aceasta. Dar, o dată momentul de criză depășit, ar fi oricând dispusă la reconciliere. Diplomația rusă, itinerantă sau la ea acasă, se teme că, aderând noi românii la Pactul nord-atlantic, șansele unificării cu Republica Moldova s-ar spulbera dramatic și, pentru că au la inimă dorul nostru de a reveni la hotarul estic din prima parte a lunii iunie 1940, ne adresează prețiosul sfat de
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
a filmului, s-a făcut o scurtă pauză. Sergiu Nicolaescu a venit lîngă scaunul meu, s-a aplecat ca să-mi poată vorbi în șoaptă și m-a chestionat: "Ei cum vi se pare?" N-am putut să-l mint. "Mă tem că acum filmul mi se pare și mai necurat", i-am spus, cu jenă. S-a sculat, dezamăgit. Mi-am îmbrăcat cojocul și am plecat, evitîndu-l pe regizor, înconjurat, în holul cinematografului, de cîțiva apropiați. Cînd să ies în stradă
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
teama acută a autorului de ratare. În excelenta nuvelă Bunica se pregătește să moară scriitorul surprinde, în tonuri melancolice potrivite, situația fatală a bunicii ajunsă, obosită, dar încă dornică de viață, la vîrsta venerabilă de 80 de ani. "Bunica se teme de moarte! Degeaba se gîndește că bunicul, tovarășul ei de toată viața, o așteaptă și chiar se miră de atîta întîrziere. Gîndul că o să-și părăsească toată munca ei și bucuriile o chinuie. Sub pămînt, pe un drum pe care
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
un succes uriaș cred, cu cîțiva ani în urmă, pe vremea cînd dl Iliescu încă se declara liber cugetător, Regele Mihai n-avea drept de intrare în România, iar Patriarhul a lansat credincioșilor ortodocși îndemnul să nu aleagă Antihristul. Mă tem că astăzi acest apel istoric nu mai are urgența pe care ar fi putut-o avea pînă la alegerile din '96. Lipsit de tensiunile de atunci, precum și de eventualele mize politice pe care le-ar fi putut avea pînă în
Apelul unei treimi de ceară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16090_a_17415]
-
la același mijloc de solidarizare a populației în jurul său ca în 21 august 1968 (de această dată într-o împrejurare de politică internă, căreia îi va atribui însă caracterul unei imixtiuni din exterior). Cu 21 de ani în urmă se temuse de mulțimea adunată și ceruse să fie parțial dispersată; învingându-și anxietatea, obținuse cel mai răsunător succes al său, intern și internațional. Acum, când ar fi fost cazul să se teamă, va evoca într-un mod magic (greu de spus
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
din exterior). Cu 21 de ani în urmă se temuse de mulțimea adunată și ceruse să fie parțial dispersată; învingându-și anxietatea, obținuse cel mai răsunător succes al său, intern și internațional. Acum, când ar fi fost cazul să se teamă, va evoca într-un mod magic (greu de spus și cât conștient!) victoria de atunci. Mai mult chiar, tocmai aceeași teamă de mulțime (ieșită de această dată pe străzile Timișoarei) îl va inspira, foarte probabil, la reconstruirea cadrului de referință
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
celor care nu mai pot de grija liceelor de muzică, unde nu s-ar mai face școală, ci doar lăutărie, trebuie spus că în continuare absolvenții lor intră și la alte facultăți, nu numai la Conservator - acei absolvenți care se tem că nu vor putea reuși la Conservator și care pun în paranteză cam opt ani de muncă alegîndu-și altă meserie. Li s-ar putea reproșa liceenilor care învață și fac muzică, în condiții de concurență, eliminatorie timp de patru ani
Cultura și munca micilor "lăutari" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16122_a_17447]
-
particulare, drame personale, și cazuri bine cunoscute: Pantiușa, experimentul de la Pitești, moartea doctorului Simionescu la Canal, apoi Gherla, Aiud, Sighet, Baia Sprie, Capul Midia, Năvodari - teroarea capătă dacă nu o față, cel puțin un nume. De fapt, comunismul s-a temut întotdeauna de Cuvînt: credea în mod ciudat în nominalism, în puterea cuvintelor de a crea realitatea sau de a o distruge. Spectrele pe care le exorcizează dicționarul Doinei Jela sînt oameni în carne și oase, unii încă în viață - este
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
Ministerului de Externe, ale Ministerului Culturii, sau Televiziunea Română cu ale sale penibile duplexuri difuzate o dată la cîțiva ani, în România postceaușistă există o crescîndă moldofobie - mă refer la Republica Moldova. Moldovenii trec hotarele României fără a ști nici ei bine, mă tem, dacă emigrează sau se mută pur și simplu într-o altă zonă a patriei. Cotidianul pe care îl găsesc, odată sosiți, le demonstrează probabil că sînt mai curînd în situație de emigranți. Și, mai complicat, de emigranți priviți cu prea
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
și Versoix, caz în care, crede Nistorescu sedus de propria sa ipoteză, și Regele și Ion Iliescu ar fi simpli pioni ai unui joc care îi depășește. Chiar dacă acționarul majoritar al EVENIMENTULUI e un grup de presă german, Cronicarul se teme că dl Nistorescu exagerează în micul său scenariu, în care mai curînd descoperim unele frustrări ale redactorului-șef al unui ziar în care jocurile sînt stabilite de acționarul principal. Să nu exagerăm! Dacă, țara noastră ar fi atît de importantă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
plin de povești și de întîmplări ciudate: o căprioară urmărită de un lup este ajunsă, sfâșiată, - spinarea, - o parte din ea; căprioara urmărită, - iarna - intră într-un sat, zăpăcită, cu lupul după ea, dând buzna în sat fără să se teamă. Apoi oamenii ies, alungă lupul, prind căprioara care zace, vie încă, în zăpada roșie ca vopsită. Unui vânător i se face milă și o împușcă, fiindcă, dacă i-ar fi dat drumul, tot ar fi murit în pădure sau ucisă
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
mai bună decât să vorbiți în neștire în numele nostru. Mulțumim mult! Dacă vă veți opri acum, nu doar că ne vom mai calma cu nervii, dar vom fi și mult mai liniștiți în legătură cu viitorul nostru. Am început deja să ne temem pentru el. Încă un miliard de mailuri d-astea și inevitabilul se va produce, oameni buni: o să ajungem să ne batem cu voi pe bolul cu crănțănele! Ham!”. Ham, ham!
Cățelușii nu mai vor să scrie mail-uri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19624_a_20949]
-
viață și de cariera mea politică și nu mă las doborâta de niște sinple jicniri. Pentru că așa cum am scris pe blogul despre care am povestit mai sus dar care să dovedit că din păcate nu e al meu, nu mă tem de ziariști! Ziariști sunt așa cum a spus tata, niște tonomate și niște țigănci înpuțite. Noapte bună dragul meu jurnal. Te înbrățișez, mă duc să mă culc că mam c-am obosit la cap de la toate problemele astea. Ce-o fi
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 24 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19712_a_21037]
-
Simona Tache Sau contraeditorialul din Academia Cațavencu de săptămâna asta, semnat Alin Ionescu. Despre “autostrăzile” românești, care seamănă cu șoferii de pe ele. Citez: “Ca șofer, românul se teme cel mai puțin de moarte. Și de lege. Și de nevastă. Se simte, în sfîrșit, puternic. E regele șoselelor, ce morții mă-sii! Doar că, deocamdată, acest monarh balcanic absolut e un fel de Cioabă al gropanelor, care face off
Fiind un pieton mic, românul vrea să se dea mare ca şofer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19873_a_21198]
-
relata Reuters pe 20 noiembrie 2009. Înainte să mă apuc de acest material, l-am întrebat pe nea Virgilică dacă a luat-o vreodată de la vreo femeie. “Niciodată!”, mi-a zis și s-a dat un pas înapoi, de parcă se temea că o să și-o ia prima oară de la mine. Înainte să-l termin de scris, am întrebat-o pe tanti Maria dacă a dat vreodată în vreun bărbat: “Da - mi-a zis pe nerăsuflate -, în Virgilică!”. SIMONA TACHE
Bărbaţii bătuţi de femei se întorc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19942_a_21267]
-
calificarea. „Sunt recalificări anul viitor, dar noi vrem să rezolvăm problema în acest an. De fapt, unguroaicele și nemțoaicele sunt cele mai tari adversare ale noastre. Dar dacă mai acumulăm noi un pic de experiență internațională, n-o să ne mai temem de nimeni“, a declarat Florica Vulpeș, componentă a echipajului de caiac patru. l Managerul selecționatei de rugby a României, Enciu Stoica, va pleca în 24 aprilie în Australia, pentru a participa la o întâlnire cu reprezentanții celorlalte echipe care în
Agenda2003-15-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280901_a_282230]
-
este atras imediat de Marisa și bănuind că ea ar fi o clientă a hotelului, îi cere să li se alăture într-o plimbare prin Central Park. În ciuda atracției evidente dintre ei, Marisa nu dorește să îl încurajeze pe Christopher, temându-se că va pierde tot ceea ce a clădit cu multă muncă. Însă el o urmărește, chiar dacă acest lucru îi poate compromite cariera politică. Pe măsură ce idila, falsa identitate și bârfele de pe prima pagină a ziarelor intră în conflict, Marisa și Christopher
Agenda2003-15-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280900_a_282229]