2,257 matches
-
versurile de atmosferă rustică și naturistă. Dinspre trecut, prinde contur „icoana” copilăriei (Daruri pentru copii, 1933). Icoana, altarele de unde răzbesc „vibrațiuni de rugă”, o troiță la răscruci, freamătul bătăii de aripă a unor îngeri intră în recuzita unei lirici cu tentă religioasă. După instalarea la putere a comuniștilor, B., în stihuiri răspândite prin presa vremii, lepădând obida și oțărârea, își îmbracă stanțele în veșmânt convențional, impudic de sărbătoresc, arătându-se voios până la cecitate de atâta „belșug de bine”. „Brigadierul”, „tractoristul” sunt
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
tablou al lui Velázquez. În Infern își îndură supliciul grupul lui Laocoon, apoi Sisif și Prometeu, dar și Sofocle, Shakespeare, Voltaire, Goethe, Edison. Fie și prin acest soi de intertextualism, piesei La Rhapsodie des dieux nu i se poate nega tenta de modernitate. O textură dramatică „prezintă” și scrierea în proză Dialogul morților („Dimineața”, 1933), feerie politică tincturată de sarcasm. SCRIERI: Literare, București, 1932; La Rhapsodie des Dieux, Paris-București, 1940. Repere bibliografice: Nicolae Ivașcu [Nae Ionescu], Finanțe și cultură, „Ideea europeană
BLANK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
făcea negoț și avea de dat și de luat de la cei de afară. - Bătrâne, zice ăsta, sunt foarte necăjit că răul din mine îneacă adesea binele...]. Se observă aici, ca și în multe alte „proze scurte” care ilustrează Gramatica... în afara tentei colocviale a povestirii, o conștiință neliniștită, cum se întâlnește adesea la D. Cantemir sau la cronicarii din secolul al XVII-lea. Adresându-se sieși sau altora, autorul ar dori răspunsuri și soluții la întrebările ce îl frământă. El este un
BOIAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285793_a_287122]
-
malițiile, butadele enorme și sentințele autoritare. A compus, numai în franceză, și versuri (iscălind cu distincție căutată Alexandre Bogdan-Pitești, Alex de Pitești), publicate în „Literatorul”, „Țara”, „Revista orientală”, „Revista modernă”, „Vieața nouă”, „Ileana”, „La Roumanie”. E o poezie muzicală, cu tentă simbolistă. Sclipiri de aur și licăr de ametiste, satin, brocart, velur și parfum de roze dau o nuanță de răsfăț melancoliilor livrești ale acestui „charmeur” dintr-o speță bizară. Repere bibliografice: Cornel, Figuri, 340-351; Alexandru Macedonski, Opere, II, îngr. și
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
inflexiuni incantatorii. Spectrul tematic tradițional - poezie erotică, poezie patriotică și de război - este completat cu versurile „de la Canal”, de tip folcloric, care, compuse într-un registru grav, au circulat oral printre deținuții gulagurilor comuniste. Poezia postbelică semnată de C. capătă tente filosofice, exprimate prin metafore elocvente. C. este și autor de versuri pentru copii: Micul meu atlas (1976), Imn pentru flacăra fără sfârșit (1982), Toată țara-i școala mea (1989). SCRIERI: Melancolie, Cahul, 1936; În zodia cumpenei, Bolgrad, 1939; Poemele dezrobirii
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
gesturile medicului. Se liniștesc, pe moment, ca urmare a explicațiilor și intervențiilor terapeutice ale medicului și revin, la puțină vreme, cu aceleași sau cu alte acuze. Acești bolnavi forțează apariția polipragmaziei. Aici pot fi încadrați o serie de personalități cu tentă ipohondrică și unii isterici “necenzurați”, cu un statut social mai redus. “Impulsivii - egocentrici” - impertinenții - Forțează medicul să le acorde atenție, amenință, intimidează, ignoră prioritățile altor bolnavi. În caz că se stabilește totuși o relație terapeutică - peste capul „celorlalți” bolnavi - orgoliul lor este
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
poate baza numai pe revenirea la „normele” consacrate în acest domeniu, care trebuie să prevaleze tentațiilor politice de a se ajunge la rezultate în afara minimei respectări ale acestora. În acest sens, trebuie menționate următoarele: O economie de piață, indiferent de tenta socială care i se imprimă din punct de vedere al unei ideologii politice, se fundamentează pe funcționarea adecvată („eficace”) a statului. Acest lucru trebuie să se asigure printr-un mix adecvat de politici publice de reglementare și intervenție pentru asigurarea
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
și corelația normală internă dintre creșterea productivității muncii și creșterea salariilor, cu consecințe asupra evoluției cursului de schimb și a competitivității internaționale; acumulările de rezerve create de creșterea productivității muncii au fost mereu erodate de o politică a veniturilor cu tentă electorală, fiind afectat însuși fundamentul aprecierii reale a monedei naționale și implicit convergența reală. Aceeași nesincronizare aciclică în mix-ul de politici economice, face ca în prezent cele mai favorabile condiții monetare, din ultimii 20 de ani, să nuși poată
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
p. 73). „Prototipul apocrif” propus de N. Cartojan conține într-adevăr majoritatea motivelor cuprinse în colinda românească. Dar din scenariul colindei, care prezintă anumite diferențe de fond, de formă și de structură față de scenariul legendei, lipsesc unele motive parazitare exis tente în legendă, apărând în schimb altele noi. Este plin de semnificație faptul că această temă a fost preluată în colinde - poezii rituale ce se cântă în preajma schimbării anului, atunci când omul, natura, Cosmosul întreg se reînnoiesc. O reînnoire care presupune două
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 278 ; 100, pp. 93-94). Folcloristul german Oskar Dähnhardt a adunat mare parte dintre aceste legende, mai puțin pe cele românești, pe care nu le-a cunoscut. El a observat, pe bună dreptate, că fiecare popor a dat poveștii o tentă proprie, excluzând sau, dimpotrivă, adăugând episoade noi în textul legendei apocrife (30, pp. 269-271). Este exact ceea ce s-a întâm plat și pe teren românesc, și este util de văzut de ce au optat românii pentru această legendă (în locul celei canonice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de piatră, pe care îl inspectase cu numai două zile înainte. Forma lui perfect circulară îl inspirase și pusese în apă o colonie de bacterii ale căror produși de metabolism erau glucide simple. De-acum apa trebuia să aibă o tentă lăptoasă și să fie dulce. Laak, Apostolul, se îndrepta cu hotărâre spre locul în care îi murise mentorul. Trebuia făcut atent asupra izvorului și apoi supus primelor tehnici de sugestie. Kalator atinse în grabă câteva butoane ale consolei și, din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
the First-Person Novel, Stockholm 1962, 95-96. 489 Vezi Clemens Heselhaus, "Grimmelshausen, Der abenteuerliche Simplicissimus", în: Der deutsche Roman, vol. 1; Düsseldorf 1963, 28 ș.u. 490 Încercările de reconciliere a dificultăților de interpretare care au urmat prin tratarea comentariilor cu tentă auctorială ale lui Moll drept ironice nu au fost foarte eficiente. Această incongruență reprezintă o problemă pentru orice interpretare a acestui roman, după cum a subliniat The Rise of the Novel: Studies in Defoe, Richardson and Fielding, Londra 1957, 115-118. 491
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
n teoria cunoașterii ș( a unor idei estetice schopenhaueriene ((n cea de a doua), p(nă la influențele mai mult indirecte, deși neortodoxe, dar reale, a[le] hegelianismului ș( istoricismului (n teoria culturii" (Ghiță, 1995, p. 18). (ntr-o exprimare cu tentă malițioasă strecurată (ntr-un text ce amintea prima cuv(ntare a lui Maiorescu ținută la v(rsta de 11 ani, Nicolae Manolescu arăta: "De altfel, ș( mai t(rziu, originalitatea ideilor va fi indiferentă lui Maiorescu" (Manolescu, 1970, pp. 87-88). Referindu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o încălcăm! Fiecare dintre noi suntem marcați de toate instinctele speciei noastre de zeci de mii de ani. Este suficient să vedem războaiele ca să înțelegem că instinctul agresivității este prezent în noi neatenuat. La fel, dacă vedem toate delictele cu tentă sexuală, înțelegem că instinctul sexual este de asemenea la fel de puternic. Înaintarea civilizației poate fi măsurată și după "grosimea" stratului de reglementări, de creații culturale care conduc la manifestarea instinctelor în maniere socialmente acceptabile. Cu cât mai puțini le încalcă, cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Atotțiitoriul” (2Cor 6,18) (Blaj); „Atotțiitorul” (BVA, G-R, BS); „șCelț Atotputernic” (C); „omnipotens” (Vg); „tout-puissant” (2Cor 6,18), șleț „Maître-de-tout” (Ap) (BJ); „the Lord Almighty” (RSV). Septuaginta traduce deseori astfel pe YHWH Te>a’ÄÖ „Domnul Oștirilor”. Acest nume cu tentă filosofica, pe care și grecii îl foloseau pentru zeii lor, este în general evitat în Noul Testament. Se întâlnește doar în 2Cor 6,18, iar în Apocalips se referă de trei ori la Dumnezeu-Tatăl: de două ori în contextul liturgiei cerești
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ci numai percepută prin simțuri; nu este culoare decât unde este și un observator cu organe de vedere; este răspunsul unui simț la un stimul exterior. Undele luminoase sunt incolore, culoarea se naște în ochiul nostru. Imaginea de undă determină tenta culorii. Corpurile care absorb întreaga lumină par din această cauză ochiuri negre, așa cum se întâmplă invers cu corpurile care reflectă toată lumina și de aceea par albe. Același lucru se întâmplă cu corpurile colorate care absorb o parte din lumină
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
restul de două treime fiind rezervat exclusiv tonurilor rupte. (Planșa nr.12). Griurile colorate se obțin prin mai multe moduri: amestecând culoarea pură cu complementara sa în alte proporții decât cele folosite pentru obținerea griurilor neutre. Rezultatul va fi o tentă cu saturație scăzută, mată, fără strălucire. amestecând o culoare pură cu o altă culoarea ruptă. i) Griurile neutre, necolorate, rezultă din amestecurile de alb și negru, iar culorile amestecate cu negru și alb devin mai închise sau mai deschise, ceea ce
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
negru. (Planșa nr.13). Amestecul de 3 culori primare în părți egale produce un gri neutrufdupă alți autori negru) R+G+A = gri neutru j) Contrastul în sine al culorilor este cel mai simplu contrast cromatic. Se obține prin juxtapunerea tentelor de culori pure, strălucitoare și luminoase (culori primare și culori binare). Pentru a reprezenta acest contrast sunt necesare cel puțin 3 culori. (Planșa nr.14) Prezența albului și negrului amplifică expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de creștere a
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
luminoase (culori primare și culori binare). Pentru a reprezenta acest contrast sunt necesare cel puțin 3 culori. (Planșa nr.14) Prezența albului și negrului amplifică expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de creștere a luminozității, respectiv strălucirii culorilor. O tentă de culoare (primară sau binară) înconjurată de negru devine mai palidă ca intensitate cromatică, mai luminoasă); juxtapusă albului câștigă în intensitate. (Planșa nr.15) Diversitatea expresiei acestui contrast se obține și prin modificarea valorii culorilor sau a proporțiilor cantitative. k
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
folosite la ferestre -fie în pictura modernă. (Planșa nr.24) Contrastul culorilor complementare se cere ca una din cele două culori să fie dominantă ca întindere ori strălucire și de asemenea alături de acesta, pentru temperarea contrastului violent să fie folosite tente care le apropie, să le potolească stridența. Pentru înțelegerea contrastului complementar pot fi folosite reproduceri de artă după picturile artiștilor: Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Van Gogh. Contrastul complementar variază la nesfârșit în funcție de raportul cantitativ al celor două culori. (Planșa nr.
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
spațiu. Am putea schița în linii mari istoria culorii în pictură, luând în considerare transformarea chimică, în decursul timpului, a straturilor pictate care ne împiedică să vedem lucrările vechi în culorile lor autentice. Epocile foarte vechi, rupestre ori murale, folosesc tente pure și restrânse numeric și desigur puțin strălucitoare: ocru-roșu, ocru verde, bistru, alb, negru etc. Arareori, se caută efecte de raporturi de tonuri: obiectele sunt colorate conform culorilor proprii (ton local) la care se adaugă elementul imprevizibil datorat pigmenților și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
panourilor, deși se obține o armonie de culori, ea nu are nimic luminat și, datorită influenței vitraliului, probabil nu se vede preocuparea de a se adăuga un ton local, o nuanță datorată eclerajului sau nuanței, ceea ce i-ar da o tentă specială. Negreșit că folosirea aurului în aceste opere asigură, prin sclipirile lui în penumbra edificiului, expresia unor efecte luminoase. Căci aurul este mai degrabă o lumină decât o culoare. Sunt motive să credem că fresca romanică, ale cărei culori sunt
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
destul de puțin modulată, și a cărei strălucire e susținută prin câteva raporturi cromatice esențiale, câteodată insolite, de pildă două rosuri unul lângă altul: e descendența lui Van Gogh, a lui Gaugain și afovilor cu Matisse, și a tașiștilor lucrând în tente vii, ca Moreni sau Arnal. Percepția culorilor este o limbă univesală accesibilă tuturor. B. NUANȚAREA Desenul la clasele I-IV, trebuie înțeles ca nefiind un contur exact, nici proporții, nici perspectivă și mai ales nu în conformitate cu realitatea obiectivă. (Planșa nr.
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mai ales nu în conformitate cu realitatea obiectivă. (Planșa nr.33) Culoarea este cea care-i va preocupa cel mai mult pe școlarii mici. In aceste condiții, necesitatea unei terminologii proprii educației prin artă este indiscutabilă. Elevii vor întâlni expresii ca: nuanță, tentă, amestecuri de rupere a tentei, ton, amestecuri de rupere a tonului, valorație, monocromie, fuzionare, gamă cromatică, dominantă cromatică, pată plată și picturală etc. nuanță o mică diferență a unei culori de alta; ffIn spectrul solar există o mie de nuanțe
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
obiectivă. (Planșa nr.33) Culoarea este cea care-i va preocupa cel mai mult pe școlarii mici. In aceste condiții, necesitatea unei terminologii proprii educației prin artă este indiscutabilă. Elevii vor întâlni expresii ca: nuanță, tentă, amestecuri de rupere a tentei, ton, amestecuri de rupere a tonului, valorație, monocromie, fuzionare, gamă cromatică, dominantă cromatică, pată plată și picturală etc. nuanță o mică diferență a unei culori de alta; ffIn spectrul solar există o mie de nuanțe pe care un ochi exersat
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]