11,506 matches
-
unde bărbații devin spărgători de grevă prin viol sau prin câteva scatoalce prevăzute se pare în Coran. Comicul stă să alunece pe panta tragicului, dar regizorul corectează prin muzică și dans drama ce se prefigurează cu abstinența prelungită și scandalul teologic. Ca totul să fie cu adevărat revoluționar, o veche poveste de dragoste - trăiască melodrama! - care-l aduce pe Karim, fostul iubit al Leilei, în sat - și el este un intelectual - revelează episodul dramatic al sexului premarital ascuns până atunci de
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]
-
chestie, presupunerea că taică- său era Dumnezeu. - Vrăjeli. - Așa zice și rabinul Binder, că e imposibil... - Sigur că-i imposibil. Toată treaba aia e numai vrăjeală. Ca să faci un copil, trebuie să ți-o pui, se lansă Itzie în speculații teologice. Maria trebea să ș-o pună. - Așa zice și Binder : „Singura cale prin care o femeie poate avea un copil este să aibă relații intime cu un bărbat”. - Așa a zis, Ozzie ? Timp de cîteva clipe păru că Itzie lăsase
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
să ș-o pună. - Așa zice și Binder : „Singura cale prin care o femeie poate avea un copil este să aibă relații intime cu un bărbat”. - Așa a zis, Ozzie ? Timp de cîteva clipe păru că Itzie lăsase baltă chestiunea teologică. - A zis el așa, relații intime ? Un zîmbet mic și strîmb, ca o mustăcioară rozalie, se formă în partea de jos a feței lui Itzie. - Și voi ce-ați făcut, Ozz, ați rîs sau ce ? - Eu am ridicat mîna. - Îhî
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
prea lasă loc pentru libertatea omului, la asta adăugîndu- se dificultatea stînjenitoare în a explica prezența răului într-o lume a cărei cauză e un Dumnezeu imaculat de bun. Pe scurt, Schelling se lovește de piedicile clasice ale oricărei viziuni teologice care vrea să împace puterea divină cu epidemia răului și cu dezorientarea omului. Sunt în fond trei chestiuni înrudite: 1) sursa răului într-o lume guvernată de providența divină; 2) libertatea omului în condiții de supremație divină; 3) relația omului
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
numără Cioran. Influența gândirii priorului dominican, ale cărui predici îi vrăjeau literalmente pe călugării din 47 de mănăstiri răspândite pe un vast teritoriu între Olanda și Brandeburg, asupra gândirii moderne este considerabilă. Acest fapt se datorează profunzimii ei filosofice și teologice, originalității care a expus-o la începuturi celor mai aspre critici ale ierarhiei catolice și curajului excepțional cu care Meister Eckhart își afirma convingerile nu totdeauna conforme cu tradiția și cutuma. „Un monstru atât de frumos” Este titlul cărți lui
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4555_a_5880]
-
unei teme pe care o poți descrie foarte bine și în cuvinte, și că în fața unui tablou nu ți se cere să ai gust, ci fler, adică facultatea de a intui fundalul ei spiritual. Flerul e corespondentul laic al harului teologic, și dacă harul îl primești prin botez sau hirotonire, flerul, în calitate de simț numinos, îl capeți numai prin predestinare de gene. Rasa unui pictor se recunoaște după ușurința cu care percepe semne spirituale acolo unde alții nu văd decît tușe de
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
în care a fost scris și alt celebru tratat mistic, Hayy ibn Yaqzăn 3. Pasărea (sufletul care vrea să cunoască înaltul, dar nu rezistă la tentațiile vieții, sau învățatul rămas în capcanele științelor lumești, deși zborul adevărat ar fi cel teologic) e prinsă în laț de vânători și eliberată parțial cu ajutorul celorlalte din stol (inelul rămâne la picior). Pleacă împreună cu acestea într-un pelerinaj la Rege, prin șapte munți și văi, căci toate au a se plânge din cauza capetelor de laț
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
tocmai această funciară incompatibilitate. Nu poți cere unui profesor de logică să-ți explice taina sfintei cununii, cum nu-i poți cere unui pozitivist să admită prezența transcendentului. Nepotrivirea e crasă și deznodămîntul e dinainte știut. O filozofie fără virtuți teologice e o scrîșnire amară de paradoxuri cioplite în gol. Căci, fără metafizică, filozofia ajunge o analiză a limbii, adică forma cea mai degradată pe care o poate lua lipsa harului speculativ. Bogdan Mincă se numără printre acei rari adulmecători ai
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
catastrofei. Nici o clipă Améry nu-și mută discuția pe plan religios, eseul său fiind o înșurubare speculativă într-o obsesie de tip orizontal: senectutea e o dramă psihică pe care o poți trata cel mult filozofic, dar în nici un caz teologic. Căci după bătrînețe vine moartea și după moarte nu mai vine nimic. Sub acest unghi, considerațiile lui Améry culminează în deprimare lucie. Cui îi lipsește bolta transcendentă, adică posibilitatea de a-și cufunda declinul în matca unui ideal de spirit
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
Despre ASTO Asociația Studenților Teologi Ortodocși ( ASTO), înființată în anul 2008, persoană juridică de drept privat cu scop nepatrimonial, independentă, non-guvernamentală și apolitica, membră a A.S.U.B. și a U.S.R. , își propune să realizeze promovarea acțiunilor culturale, sociale și teologice ale studenților, dar și promovarea dialogului interreligios, interconfesional și interetnic. Printre metodele întrebuințate în acest sens se numără încurajarea dezvoltării de proiecte, participarea la programe locale, naționale și internaționale pentru studenți, precum și inițierea proiectelor de promovare a valorilor universitare, toate
Studenții teologi colindă, după datini, în scop caritabil by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/57821_a_59146]
-
Medicină), obține de la el patru capsule de tetraciclină, le bagă sub limbă, ajunge în celulă și le introduce cu coada lingurii în anusul lui Petrișor, oprindu-i diareea. A patra scenă se petrece la cutremurul din martie 1977, cînd căminul teologic de la Radu Vodă se prăbușește și nimeni nu îndrăznește să intre sub dărîmături în căutarea supraviețuitorilor: „Căzuse internatul, dormitorul elevilor, și deasupra era numai cărămidă, moloz și scînduri. Pericolul era planșeul de la etajul unu, care atîrna și juca. Cine era
Lemurul tandru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5870_a_7195]
-
română și în limbi străine, în țară și în afara țării (589 în țară). Sunt grupate pe categorii: 27 administrative 91 economice 37 enciclopedice 9 juridice 36 literare 26 medicale 11 militare 10 pedagogice 219 social-politice 10 științifice 15 sportive 7 teologice 20 umoristice Restul - diverse: de artă, industriale, comerciale, „bibliotecărie”, modă etc. Exista, de pildă, o revistă numită Jaful petrolifer, „ziarul intereselor petrolifere”, sau alta, Muntele de pietate, „organ oficial al caselor privilegiate de împrumut pe amanet din România”. Ziarele propriu-zise
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
reeditarea critică a unor lucrări de referință ale savantului, cum ar fi Sate și preoți din Ardeal (1902) ori Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor (2 vol., 1908-1909). Pe de altă parte, profesorii de specialitate din învățământul teologic superior, ca Mircea Păcurariu, și-au văzut sintezele tipărite și difuzate exclusiv pe circuitul închis (atunci) al cărții bisericești. Cel mai grav afectat de cenzură a fost însă tezaurul de cercetări istorice al școlii teologice blăjene. Aceasta, evident, din cauza interzicerii
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
profesorii de specialitate din învățământul teologic superior, ca Mircea Păcurariu, și-au văzut sintezele tipărite și difuzate exclusiv pe circuitul închis (atunci) al cărții bisericești. Cel mai grav afectat de cenzură a fost însă tezaurul de cercetări istorice al școlii teologice blăjene. Aceasta, evident, din cauza interzicerii, în 1948, a Bisericii Române Unite cu Roma și a persecutării ierarhilor, preoților și intelectualilor ei care au refuzat să abjure. Istorici eminenți, ca Ștefan Manciulea sau Zenovie Pâclișanu, au fost împinși de cenzura ideologică
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
gândirii, cele ale tuturor suferințelor. 2. Când Biserica nu iese din ea însăși pentru evanghelizare, ea devine "autoreferentă" și atunci se îmbolnăvește. Relele care, de-a lungul timpului, au afectat instituțiile religioase au rădăcinile în autoreferință, un fel de narcisism teologic. În Apocalipsă, Isus spune că este la poartă și cheamă. Evident, textul se referă la cei pe care îi cheamă din exterior pentru a intra... Însă eu cred că de fiecare dată Isus bate dinăuntru pentru ca noi să îl lăsăm
Ce a declarat Jorge Mario Bergoglio în faţa conclavului, înainte de a fi ales papă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56550_a_57875]
-
Bratu Iulian Noul Suveran Pontif, Francisc I, are 76 de ani, face parte din ordinul iezuit, s-a născut în Argentina, într-o familie de italieni, și s-a remarcat prin poziții teologice conservatoare. El a condamnat avortul, eutanasia, homosexualitatea și a pledat pentru justiție socială, scrie rtv.net. Cardinalul Jorge Bergoglio a avut poziții împotriva avortului și eutanasiei, condamnând homosexualitatea, conform canoanelor apostolice, deși afirmă că persoanele homosexuale trebuie respectate ca toate
Papa Francisc I, împotriva homosexualității, avortului și eutanasiei by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56643_a_57968]
-
jud. Iași), i-a pus într-o mînă o sapă și în cealaltă o carte, spunîndu-i: „Alege! Vrei să muncești pămîntul sau vrei să înveți?” Mai mult din instinct decît din imbold lucid, copilul a ales cartea, plecînd la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” din Iași. Se întîmpla în 1922, după împroprietărirea țăranilor de Ferdinand, și timp de opt ani, învățînd bine și căpătînd mereu bursă de merit, Bejan își va scuti părinții de plata taxelor. Din 1931 coboară în București și
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
Prefațat de Ion Buzași, volumul conține patru lucrări, și anume Luncușoara în Păresemi (1920), Pustnicul și ucenicul său (1938), Despre minuni (1939) și, în sfârșit, Din pildele Domnului (1939). Cum ediția nu pare a fi una cu profil filologic, ci teologic, ordinea cronologică nu este respectată, în favoarea, bănuiesc, a rațiunilor teologice. Ca toți cei mai apropiați de religie decât de literatură, îngrijitoarea ediției comite, după părerea mea, un păcat venial: acela de a amesteca, sub titlul de Scrieri creștine, lucrări hotărât
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
Luncușoara în Păresemi (1920), Pustnicul și ucenicul său (1938), Despre minuni (1939) și, în sfârșit, Din pildele Domnului (1939). Cum ediția nu pare a fi una cu profil filologic, ci teologic, ordinea cronologică nu este respectată, în favoarea, bănuiesc, a rațiunilor teologice. Ca toți cei mai apropiați de religie decât de literatură, îngrijitoarea ediției comite, după părerea mea, un păcat venial: acela de a amesteca, sub titlul de Scrieri creștine, lucrări hotărât religioase cu povestiri și romane menite mai degrabă lecturii sau
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
volum îngrijit de Cornelia Lucia Frișan are și un alt merit, pe lângă cel de a readuce în atenție un întreg „versant” al operei lui Ion Agârbiceanu. Fie și involuntar, el ne oferă posibilitatea unei prime observații asupra raporturilor dintre opera teologică și cea literară a scriitorului. Punând laolaltă, altfel decât ar fi făcut-o o ediție filologică, scrieri religioase și texte literare, volumul Scrieri creștine ne prilejuiește atât o incursiune în zona componentei moral-religioase a povestirilor și romanelor părintelui, cât și
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
romanelor părintelui, cât și o investigație asupra eventualelor caracteristici literare ale omileticii sale. Mai degrabă decât o ediție critică, în care ordinea cronologică și compartimentarea tematică a creației ar fi fost respectate, ediția Corneliei Lucia Frișan, vizând obiective mai curând teologice decât filologice, invită, așadar, la o dezbatere pe tema relațiilor ce se stabilesc în interiorul operei complexe a lui Ion Agârbiceanu. Și, implicit, la o relectură a acestui scriitor important al secolului trecut. Ediția de față confirmă, de la bun început, opinia
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
fi invocate în cauză. Romanul lui Agârbiceanu interesează cititorul de azi tocmai prin autenticitatea pe care o conferă obiectivarea dezbaterii morale. Prozatorul doar narează, fără să încline balanța, lăsând deschisă dezbaterea morală și religioasă, în seama cititorului. În privința scrierilor strict teologice din volumul de față, este de spus că Agârbiceanu „transferă” în omiletică întreg instrumentarul artei sale de povestitor. Și Despre minuni - lucrare de mare limpezime, trădând un teolog modern, adaptat lumii în care trăiește -, și Din pildele Domnului sunt texte
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
-și îngăduie slăbiciuni de ordin superstițios, de aceea își înfrînează alunecările în nebuloasa unui spirit transcendent. Și cum rațiunea îi dictează circumspecție în chestiuni de credință vaporoasă, Viorel Chițea are încredere în științe și e în mefiență acută față de speculația teologică, a cărei obscuritate îi displace. De aceea, ideile pe care le are despre lume nu merg pe linia predestinării, autorul respingînd ideea unui univers înzestrat cu o finalitate de spirit. De exemplu, principiul antropic din cosmologia fizică - care e o
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
revenirea la o temă, reluarea și, de obicei, reinterpretarea ei. Se revizitează cărți, autori, filme, teorii etc.; termenii apar destul de des în contextul comentariilor culturale: „În această carte, Habermas revizitează magistral problema adevărului” (editura-art.ro), ba chiar și în discursul teologic, în care contrastează cu stratul lexical tradițional: „Simion Noul Teolog revizitat de mitropolitul Ilarion Alfeyev” (oglindanet.ro, 13.03.2011). Dincolo de puterea contagioasă a modei, în răspândirea unei forme suntem datori să bănuim o oarecare necesitate: în cazul de față
Revizitat, reîncărcat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5603_a_6928]
-
prevedea ivirea, dar cărora nici măcar nu le poate da o explicație. Tot ce poate face e să-și însemneze impresiile care l-au răscolit. Cartea este o analectă de fragmente în marginea unor astfel de impresii răvășitoare: anii de studiu teologic la Sibiu (1955- 1959), boema sibaritică din București (1959-1961), anii de detenție politică (1961-1964), încercarea de readaptare după eliberare și apoi plecarea definitivă în Franța, în 1979. Natură cu totul asocială, detestînd subcultura democratică și repudiind ipocrizia zgomotoasă a intelectualilor
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]