12,674 matches
-
probabil pentru a se scuza, citează de bunăvoie acel credo quia absurdum cred pentru că este absurd și evident îl refuză. Dictonul provine, cum deseori se afirmă, de la Sfântul Augustin, dar trebuie să ne întoarcem la cel ce a pregătit strada teologiei latine, la avocatul Tertullian. Nu vreau și nu pot să-mi închid rațiunea în fața problemelor de credință. Îmi e străin tot ce este absurd, obscur, infantil, grosolan, conservator. La fel cu orice formă de isterie pseudoreligioasă de masă sau chiar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
puneam în practică oriunde puteam. Evident, consideram fundamentală atitudinea de respect nu față de atotștiutorii academicieni cât mai degrabă față de marile personalități din mediul lor. Respectul în fața cunoștințelor enorme, a rezultatelor întemeiate, a metodologiei diverse, a judecăților obiective. Chiar și în cadrul teologiei aveam legături cu filozofi, avocați, istorici și medici, dar și cu psihologi, sociologi și politologi. Dincolo de toate am vrut totdeauna să iau în serios independența și autonomia științelor naturale matematico-experimentale; mereu am combătut să nu fie puse la îndoială de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
întorc la Mozart. Concertul pentru clarinet și orchestră KV622, ultima lucrare terminată de Mozart, pe care compozitorul o finalizase cu exact două luni înainte de moartea sa, mă însoțea cu cincizeci de ani în urmă pe durata studiilor de doctorat în teologie la Paris, când locuiam într-o mansardă și aveam doar câteva zeci de discuri. Această operă de o frumusețe, intensitate și interiorizare aproape de nedepășit, fără nici o urmă de mișcare bruscă și sumbră, mă făcea fericit, mă întărea și mă consola
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fiecare zi. Viața cotidiană a omului este plină de lucruri aparent nesemnificative: muncim, plecăm și venim, vedem și râdem, mâncăm și dormim... Dar în aceste activități cotidiene omul atent poate descoperi o profunzime bogată. Și, în cele din urmă, fondatorul teologiei eliberării, peruvianul Gustavo Gutiérrez, care trimite pasionant la experiențele fundamentale ale istoriei umane, politice și sociale: trimite la posibilitatea de a-l experimenta pe Dumnezeu în istoria opresiunii și eliberării omului, în special a săracilor acestei lumi. El vrea să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
că este preot) de către un necunoscut care îi adresase această întrebare. Îi dăduse răspunsul care se dă îmi mărturisise când suntem în încurcătură: "Mistica... poate avea multe semnificații...". Și chiar avea dreptate. Mistica a revenit ca modă: evident, pentru compensarea teologiei și liturghiei prea raționale și intelectuale, și împotriva unei reduceri a religiei la simplă practică socială, astfel se revine la dorința unei religiozități care să fie experiență. Vechii și noii clasici ai misticii creștine umplu rafturile librăriilor. Guru serioși sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Isus astfel: "Eu și Tatăl una suntem" (In., 10, 30). O unitate pe care Isus al evanghelistului Ioan o cere și apostolilor: "[...] ca ei să fie una ca și noi" (In., 17, 11). Mai târziu se întâlnesc elemente mistice la teologii alexandrini Clement și Origene (secolul III), la Sfântul Augustin (secolele IV-V) și în special în filozoful mistic care scria sub pseudonimul discipolului lui Pavel, Dionisie Areopagitul (secolele V-VI). El a creat conceptul de "teologie mistică" (mystica theologia), de la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
întâlnesc elemente mistice la teologii alexandrini Clement și Origene (secolul III), la Sfântul Augustin (secolele IV-V) și în special în filozoful mistic care scria sub pseudonimul discipolului lui Pavel, Dionisie Areopagitul (secolele V-VI). El a creat conceptul de "teologie mistică" (mystica theologia), de la care derivă actualul termen "mistică". În India întâlnim contrariul: religiozitatea mistică a Upanishadelor se îmbină mult mai târziu cu cultele ce sunt mai degrabă orientate personal, asemenea celor ale lui Vishnu, Baghavan, Krishna, Rama. Totuși, în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
omul Isus din Nazaret cu Tatăl, care în Noul Testament este totdeauna numit exlcusiv "ho theós, Dio", al cărui "fiu" este Isus, pune în discuție unicitatea lui Dumnezeu nu doar pentru evrei, ci și pentru musulmani. Chiar și actualele forme ale teologiei contextuale a speranței, eliberării, revoluției, femeii, negrilor, indigenilor se cer deseori criticate deoarece ar pune pe Dumnezeu în serviciul propriilor lor scopuri, făcând uz privat de numele său. Dar asta depinde de orientarea și dezvoltarea lor politico-religioasă. În orice caz
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
În traducerea greacă a Bibliei ebraice, acest termen este folosit pentru sabaoth (domnul oștirilor) în Noul Testament, în schimb cu excepția Apocalipsei (la Sfântul Pavel) termenul este în mod vădit evitat. Acest predicat al lui Dumnezeu asumă o importanță deosebită începând de la teologia Părinților Bisericii și a scolasticii medievale, cu consecințe ce se fac simțite chiar și în unele constituții moderne, proclamate "în numele Dumnezeului Atotputernic". Astfel se justifica evident puterea politică, dar în același timp mai ales după divinizarea Führerului de către naziști se
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
căutarea unui model cosmologic Dumnezeu nu este evoluție, cum susținea în mod ambigu Teilhard de Chardin, ci Dumnezeu este în evoluție. Am o mare simpatie față de acest iezuit care, în calitate de teolog și paleontolog, a fost primul ce a unit creativ teologia cu științele naturale pentru a reflecta asupra problematicii lor comune. Înaltele ierarhii ale Bisericii nu i-au fost foarte recunoscătoare: prin intervenția Romei pierduse catedra de la Institutul Catolic de la Paris, înainte ca eu să ajung la studiu acolo. Îi fusese
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
găsisem mormântul la nord, pe malurile fluviului Hudson. Doar după Conciliul Vatican II, în timpul căruia prietenul meu Leon-Arthur Elchinger, episcop de Strassburg, ceruse în zadar reabilitarea lui Teilhard, operele sale au fost aprofundate și studiate chiar și în cadrul cursurilor de teologie. Gândirea evoluționistă, la fel ca multe alte idei moderne, se impusese și în teologia catolică, în ciuda reticenței Romei. Astăzi știm cu o bună probabilitate că universul nostru este finit în spațiu și timp. A apărut cu 13,7 miliarde de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
căruia prietenul meu Leon-Arthur Elchinger, episcop de Strassburg, ceruse în zadar reabilitarea lui Teilhard, operele sale au fost aprofundate și studiate chiar și în cadrul cursurilor de teologie. Gândirea evoluționistă, la fel ca multe alte idei moderne, se impusese și în teologia catolică, în ciuda reticenței Romei. Astăzi știm cu o bună probabilitate că universul nostru este finit în spațiu și timp. A apărut cu 13,7 miliarde de ani înainte, din explozia unei minuscule unități de densitate extremă, cu temperatură și energie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
la dificultățile care, atunci ca și acum, caracterizează această temă. Este adevărat că, din fericire, trecusem fără probleme examenul de latină, deloc ușor, dar spiritualitatea mea? Un lucru diferit, care rămânea nesatisfăcut. Mult timp mă interesasem mai mult de geniala teologie paulină, în timp ce Evangheliile îmi păreau prea familiare și destul de plicticoase. Figura lui Isus Cristos devenise mult mai interesantă doar când, după anii de studiu de la Roma, datorită științei biblice moderne l-am cunoscut ca figură istorică reală. Studiul aprofundat al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cărții mele Biserica (1967). Mi-am dat seama că vorbeam continuu despre Isus Cristos, dar nu știam să dau un răspuns precis la întrebarea ce anume vroia, spunea sau făcea acest Isus. Am aprofundat întrebările mele la Congresul Internațional de Teologie de la Bruxelles (1970), căutând, în conferința mea, să răspund la chestiunea de bază: în ce anume constă mesajul creștin? În definitiv am prezentat cadrul complet al mesajului, comportamentului și destinului lui Isus în cartea A fi creștin (1974), care a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Dumnezeu. M-aș întreba dacă nu este în același timp și cuvânt uman, cuvânt al profetului Mahomed. Chiar și așa, Coranul pentru mine ar revela adevărul, calea și viața. Coranul este baza modelului de viață islamic: prin dreptul, riturile și teologia sa, izvor de inspirație a întregii arte și culturi islamice. Din acest model fac parte cei cinci pilaștri ai Islamului: profesiunea credinței față de Dumnezeul unic și de profetul său Mahomed; rugăciunea rituală cotidiană; plătirea taxei de solidaritate pentru săraci sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
într-adevăr atotputernic. Sau nu vrea: atunci nu este bun, drept și sfânt. Sau nu poate și nu vrea: atunci nu este atotputernic, dar invidios față de om. Sau poate și vrea: dar atunci de ce tot acest rău în lume?". Răspunsurile teologiei creștine, de la Sfântul Augustin până la Sfântul Toma d'Aquino, nu m-au mulțumit: răul nu ar avea o substanță în sine, ar fi lipsa binelui, nu ar presupune o cauză eficientă, ci doar o cauza deficitară. Cel ce afirmă acest
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lipsa binelui, nu ar presupune o cauză eficientă, ci doar o cauza deficitară. Cel ce afirmă acest lucru este însuși Sfântul Augustin, Părintele Bisericii care, dat fiind că la începuturile sale aderase la o religie dualistă, maniheismul, a transferat întregii teologii latine ideea funestă de păcat originar sau ereditar ce se transmite prin raporturile sexuale lucru ce a făcut ca sexualitatea să apară ca o putere demoniacă a răului încă de la început. Mă întreb dacă forța negativă a răului nu trebuie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sfârșitul studiilor la Roma căutasem soluția la enigma suferinței, nu în Sfântul Toma d'Aquino sau Leibniz, în altă parte. Fusesem entuziasmat, încă de când studiam la Roma, de filozofia lui Hegel și, imediat după ce am terminat teza de doctorat în teologie despre Karl Barth, am început la Sorbona teza de doctorat în filozofie despre cristologia lui Hegel ce culminează cu "Vinerea sfântă speculativă". Hegel descoperise dialectica, progresul prin intermediul perspectivelor contrarii afirmație (thesis), negație (antithesis) și reconciliere (sinthesis) -, ritm valabil nu doar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Dumnezeu și să o prezint profesorului meu de dogmatică. Nu avusese nimic de obiectat, însă nu știa exact nici ce anume să facă. Deoarece nu reușisem să finalizez teza doctorală în filozofie la Paris pentru că mi se atribuise Catedra de teologie fundamentală la Tübingen, mai târziu am elaborat de două ori manuscrisul și, în cele din urmă, l-am publicat în 1970, în anul bicentenarului nașterii lui Hegel, cu titlul Menschwerdung Gottes. Eine Einführung in Hegels theologisches Denken als Prolegomena zu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
künftigen Christologie (Întruparea lui Dumnezeu. Introducere în gândirea teologică a lui Hegel, prolegomene pentru o posibilă cristologie). Când reparcurg această carte, mă simt încă iritat văzând câtă muncă am depus pentru studierea istoriei dogmelor cristologice în Biserica antică și în teologia medievală și cât de puțin s-au ocupat de această chestiune cei cărora le place să se prezinte ca apărători ai ortodoxiei. Dar în ultima parte a cărții am pus toate căutările mele cele mai avansate în cadrul istoriei dogmelor ca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de "înjosit" și "milostiv". Cristologia imaginii lui Dumnezeu a teologilor creștini, adesea folosită în mod excesiv, se dovedește foarte expusă criticii. Așadar, nu pot să mă sustrag întrebării ce urmează. Un Dumnezeu crucificat? După cel de-al Doilea Război Mondial teologii creștini, făcând referire la o frază a lui Dietrich Bonhoeffer, nu de puține ori au încercat să depășească problematica suferinței prin ipoteza unui "Dumnezeu în suferință". Dumnezeu este "impotent și slab în lume" și tocmai într-o astfel de condiție
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
prin concepția că însuși Dumnezeu Tatăl ar fi suferit. Iar dacă teologii evrei protestează, pe bună dreptate, împotriva imaginii unui Dumnezeu foarte crud și nelimitat în sadism (un Dumnezeu însetat de sânge care cere sacrificiul fiului său), la fel și teologia creștină se speră, accentuând acest lucru, să facă la fel împotriva interpretării care imaginează un Dumnezeu ce suferă în liniște (Dumnezeu este slab și trebuie să suporte chinul suferinței și al morții pentru a ajunge la înviere, sau chiar să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și mai și... Orice om se poate regăsi în situația în care să-și pună o întrebare la care nu este, practic vorbind, posibil nici un răspuns: de decenii mă ocup în mod constant de toate încercările teodiceei în filozofie și teologie. Astfel am ajuns la o concluzie clară. Sunt convins că un răspuns teoretic la problema teodiceei nu există. Această afirmație nu face imposibilă menținerea unei atitudini de fond a credinței. Astfel, privind în special la ororile Holocaustului, pot spune: dacă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
meargă dincolo de acest mister, fiind vorba despre misterul lui Dumnezeu însuși, găsește în cel mai fericit caz propriile proiecții sau propria construcție teologică. Ajunși în acest punct extrem, la această întrebare foarte dificilă, mi se pare mult mai potrivită o teologie a tăcerii. Dacă l-aș cunoaște aș fi El", spune un proverb ebraic. Iar unii teologi evrei, care în fața suferinței imense a Holocaustului preferă să renunțe la a-l justifica pe Dumnezeu, citează doar fraza lapidară ce urmează relatării morții
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
acest mod iubirea pasională, sentimentul prin care celălalt este dorit, este redus la sex și în același timp, erotismul și sexul se degradează. Ambele sunt forțe vitale importante. Aversiunea față de corporealitate și reprimarea sexualității au o istorie lungă, pe care teologia manualelor o evită, ignorând rezultatele exegezei critice și a istoriei dogmelor. Acest fapt se reflectă în unele curente antice, mai ales în maniheism și gnosticism. Dar fusese enorm facilitată în Occident prin invenția la care deja am făcut referire unui
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]