2,111 matches
-
duratele individuale și numai de la acestea. Numai că, dacă aceste diviziuni ale timpului nu sînt dinainte conținute și indicate în conștiințe, punerea laolaltă a două sau mai multe conștiințe este suficientă pentru ca diviziunile să apară? Trebuie să insistăm asupra acestei teoreme sau a acestui postulat fiindcă aici se arată cel mai clar concepția particulară a duratei pe care se bazează afirmația că memoria este o facultate individuală. Pentru a avea sentimentul vieții interioare și personale, începem prin a îndepărta și a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
să judecăm prin analogie. Putem presupune, de exemplu, că planeta Marte este și a fost dintotdeauna locuită. Se poate spune totuși că locuitorii săi au trăit în același timp cu populațiile terestre a căror istorie o cunoaștem? Pentru ca o asemenea teoremă să aibă un sens clar definit, ar trebui să presupunem și că locuitorii acestei planete au putut, prin vreun mijloc, să comunice cu noi, măcar la anumite intervale, încît să fi intrat în contact cu noi, noi să fi aflat
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fi imaginate. Spațiul geometrilor trebuie pus în raport cu această societate de spirite și vom vedea atunci că el nu e vid, deoarece, odată cu acesta, geometrii își reprezintă figurile pe care le proiectează neîncetat aici și înlănțuirea proprietăților sale așa cum rezultă din teoremele pe care li le amintesc sau, mai degrabă, pe care ei le pot regăsi oricînd inspirîndu-se din convenții (aplicînd reguli convenționale). Cu alte cuvinte, pus în prezența spațiului, grupul de geometri adoptă instantaneu o atitudine bine definită. De aceea n-
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
după aceasta)) nu își modifică proprietățile, iar ei descoperă astăzi imediat ceea ce primii geometri au semnalat. Se va spune că aici nu se poate vorbi de memorie, deoarece fiecare persoană care studiază geometria ajunge din nou, prin raționamente, la demonstrarea teoremelor și la soluțiile problemelor, iar spațiul, de altfel, nu se conservă, căci există în întregime în prezent, încît de fiecare dată cînd abordăm acest gen de studiu un spirit cu totul nou se apleacă asupra unui spațiu complet reînnoit? Totuși
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nici o concluzie pe care să nu o demonstrezi cu adevăruri deja cunoscute; adică, într-un cuvînt, a defini toți termenii și a dovedi toate concluziile". Nu putem deci progresa în geometrie dacă nu avem în minte toate definițiile și toate teoremele deja demonstrate. Așadar (există o memorie a geometrilor) geometrii își amintesc tot atît pe cît raționează. Există foarte puține cazuri în care natura colectivă a memoriei să apară mai clară, deoarece nu rememorăm o demonstrație și n-o înțelegem decît
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de geometri, acesta va avea întotdeauna prezentă imaginea spațiului, cu toate determinările introduse. Acest gen de amintire se conservă cel mai fidel deoarece, aflîndu-ne întotdeauna într-o (parte) a spațiului, odată cu această parte a suprafeței dispunem de toate figurile și (teoremele) construcțiile pe care orice spațiu le reprezintă imediat pentru spiritul geometrilor. Desigur, soluțiile nu vin odată cu spațiul și (determinările) figurile pe care ni le prezintă. Problema se pune în mod simplu. Nu găsim soluțiile decît cu prețul unui efort. Dar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
are locutorul de a produce enunțuri care nu conțin mărci menite să trimită la situația lor de enunțare. Există într-adevăr numeroase genuri de enunțuri fără ambreiere enunțiativă care nu sunt narațiuni: este cazul proverbelor, al cuvintelor din dicționar, al teoremelor matematice etc. În aceste condiții, unii lingviști au fost obligați să folosească termenul de "povestire" într-un sens foarte larg, definindu-l ca orice enunț narativ sau nu rupt de situația de enunțare. Este ușor de remarcat că există aici
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
elevii iau contact cu regulile ce se impun a fi respectate în procesul activității practice, în executarea diferitelor obiecte. Rezultatul procesului de înțelegere și memorare a unor fapte sau a unui sistem de fapte generalizate sub formă de noțiuni, reguli, teoreme constituie cunoștințele. Lecțiile de abilități practice oferă un cadru în care elevii își însușesc unele cunoștințe elementare. Acest fapt nu constituie, însă, un scop în sine care să se urmărească la aceste lecții. Obiectivul central al activităților specifice acestei discipline
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
centre de artă, muzee, organizații non-guvernamentale). Din perspectiva lui Roger Seamon 120, ca activitate umană ubicuă, critica este o parte inerentă a culturii în general. Obiectele criticii pot fi instrumente (artefacte cu scop specific), fapte (acțiuni judecate din perspectivă morală), teoreme (presupoziții cu privire la ceea ce este adevărat) și acte performative. Dacă în trecut critica de artă făcută din perspectivă "legislativă" presupunea oferirea unei judecăți asupra calității operei de artă, critica de artă actuală oferă judecăți mai curând asupra semnificației lucrărilor de artă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
curând semnificația lucrării de artă decât calitățile sale estetice. Astfel, semnificația devine criteriu de valoare. Cea mai frecventată formă de critică actuală rămâne însă critica culturală, manifestată din perspectiva unei critici sociale, câtă vreme vizează critica lucrărilor de artă ca teoreme și fapte. În cartea sa de diagnostic cu privire la stare actuală a criticii de artă, James Elkins pune în discuție contradicțiile cu care se confruntă aceasta, pe de o parte situându-se într-o criză globală, prin dizolvarea sa în fundalul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
depărtează de rata ideală (de exemplu, Meade și Sheets, 2002). Deciziile Consiliului Guvernatorilor se adoptă cu majoritate. Fiindcă preferințele de rată a dobânzii pot fi reprezentate pe o singură dimensiune și se poate presupune că sunt unimodale, se poate aplica teorema alegătorului median. Această teoremă dezvoltată de Black (1948) susține că alegătorul median va fi pivot și că preferințele lui vor predomina. Conform modelului nostru de a determina preferințele asupra ratei dobânzii (funcția de reacție a politicii monetare) menționată mai sus
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de exemplu, Meade și Sheets, 2002). Deciziile Consiliului Guvernatorilor se adoptă cu majoritate. Fiindcă preferințele de rată a dobânzii pot fi reprezentate pe o singură dimensiune și se poate presupune că sunt unimodale, se poate aplica teorema alegătorului median. Această teoremă dezvoltată de Black (1948) susține că alegătorul median va fi pivot și că preferințele lui vor predomina. Conform modelului nostru de a determina preferințele asupra ratei dobânzii (funcția de reacție a politicii monetare) menționată mai sus, relația dintre rata inflației
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
determina preferințele asupra ratei dobânzii (funcția de reacție a politicii monetare) menționată mai sus, relația dintre rata inflației și nivelul dorit al dobânzii este crescătoare, astfel încât membrul Consiliului Guvernatorilor care provine din țara cu inflația mediană va fi pivot. Aplicând teorema alegătorului median la modelul nostru, acest membru al Consiliului Guvernatorilor va dicta politica monetară. Deci, conform presupunerii modelului, bazat pe un mandat național, rata inflației nu va fi media din zona euro, ci inflația mediană a membrilor Consiliului Guvernatorilor. În
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
formă (sonoră/ scrisă) izolată, de obicei, prin pauze/ blanc de restul componentelor unui mesaj; la nivel funcțional, cuvântul îndeplinește un anumit rol în context. Conținutul este concretizat, în cazul cuvântului monosemantic, într-un singur sens (aspirină "nume dat acidului acetilsalicilic", teoremă "afirmație al cărei adevăr se demonstrează prin afirmație", narator "povestitor"34 etc.), iar în cazul celui polisemantic în mai multe sensuri care se diferențiază în context, de exemplu, a trece: Unchiul a trecut pe la noi. ("a venit") Dunărea trece prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai mic decât 96. 5. 12 caiete de același preț, costă 48 lei. Cât costă un creion dacă prețul său este de 4 ori mai mic decât al unui caiet? 4.2 Împărțirea cu rest a numerelor naturale. DE REȚINUT: * Teorema împărțirii cu rest: Oricare ar fi două numere naturale a și b cu , există și sunt unice două numere naturale q și r, astfel încât și , unde a se numește deîmpărțit și b împărțitor, iar q cât și r este restul
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
două numere naturale q și r, astfel încât și , unde a se numește deîmpărțit și b împărțitor, iar q cât și r este restul împărțirii numărului a la b. Exerciții și probleme 1. Care din următoarele egalități sunt adevărate și reprezintă teorema împărțirii cu rest? Scrieți în caz afirmativ deîmpărțitul, împărțitorul, câtul și restul. a) b) c) d) 2. Determinați câtul și restul următoarelor împărțiri: a) = b) = 3. Scrieți câte trei numere naturale care împărțite la 11 dau resturile: a) 1 b
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
despre Greenwich Village. LV. Cum pornești un roman? Cu un sentiment, o stare de spirit, o teză, un vis? TM. Ca să continui ce spuneam, plec de la oameni. Îndatorirea unui adevărat romancier este să creeze viață. Plec uneori și de la o teoremă, o teză despre natura umană, pe care vreau s-o demonstrez, dar aceasta face, de fapt, parte din caracterizare. LV. Cum îți place să pui capăt unui roman? Sour Sweet are un final de elegie. Nu se închide nimic, tristețea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dat fiind că numai religia creștină stabilește ca principiu și încă din originile ei o distincție între sfera religiei și cea a puterii politice. Poate că relația istorică între laicitate și creștinism (occidental) nu e de înveșmîntat în rigoarea unei teoreme matematice care să lege printr-o necesitate neștirbită un termen de celălalt. Dar, în orice caz, argumente pentru faptul că Europa modernă stă pe o importantă temelie de gîndire a polarelor în tensiune. în modernitatea tîrzie, curentele relativiste preferă să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adevărat că oamenii nu pot fi convinși niciodată prin dovezi, ar însemna că nu există nici un fel de integritate intelectuală printre oamenii de știință și marii gânditori. Astfel, am putea să ne punem semne de întrebare despre încrederea matematicienilor în teorema lui Pitagora. La fel, ar fi absurd să se considere că fizicienii și chimiștii nu sunt convinși de ceea ce pot demonstra în laborator, chiar dacă înainte de experiențe au fost de altă părere. Atunci de ce am considera că filozofii nu sunt convinși
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este pozitivă. Axioma 2: Orice proprietate determinată de o proprietate pozitivă este pozitivă. Axioma 3: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este pozitivă. Axioma 4: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este necesar pozitivă. Axioma 5: Existența necesară este pozitivă. Teorema 1: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este consistentă (posibil exemplificată). Corolara 1: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este consistentă. Teorema 2: Dacă ceva este precum Dumnezeu, atunci proprietatea de a fi precum Dumnezeu este o esență a acelui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pozitivă. Axioma 4: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este necesar pozitivă. Axioma 5: Existența necesară este pozitivă. Teorema 1: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este consistentă (posibil exemplificată). Corolara 1: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este consistentă. Teorema 2: Dacă ceva este precum Dumnezeu, atunci proprietatea de a fi precum Dumnezeu este o esență a acelui lucru. Teorema 3: În mod necesar, proprietatea de a fi precum Dumnezeu este exemplificată 226. În argumentul lui Godel se pune accent
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dacă o proprietate este pozitivă atunci este consistentă (posibil exemplificată). Corolara 1: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este consistentă. Teorema 2: Dacă ceva este precum Dumnezeu, atunci proprietatea de a fi precum Dumnezeu este o esență a acelui lucru. Teorema 3: În mod necesar, proprietatea de a fi precum Dumnezeu este exemplificată 226. În argumentul lui Godel se pune accent pe proprietățile pozitive care trebuie privite drept proprietăți prea-măritoare. Doar Dumnezeu este ființa care are ca proprietăți esențiale toate proprietățile
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
următoarele notări: q "există o ființă perfectă" (perfecțiunea există) □ "este necesar că" ◊ "este posibil că" p ⊂q "p implică q în mod substanțial" p → q "p implică q în mod strict". Argumentul este prezentat astfel: 1. (q →□q) ⊂ (◊q→q) teoremă derivată din axiomele logicii modale 2. q →□q principiul lui Anselm 3. ◊q→q rezultă din 1 și 2 (Modus Ponens) 4. ◊q perfecțiunea poate fi concepută 5. q există o ființă perfectă 385. Hartshorne nu folosește principiul din sistemul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Într-un sistem complex compus din mai multe subsisteme interconectate, starea unui subsistem și interacțiunea lui cu celelalte subsisteme pot fi simultan determinate numai până la un anumit grad de acuratețe. Acest principiu ar putea fi pus pe același plan cu teorema de indecidabilitate a lui Gödel sau cu principiul de nedeterminare al lui Heisenberg, din fizica cuantică. Dificultățile care intervin În cunoașterea și În controlul sistemelor complexe sunt generate nu numai de numărul mare de elemente, ci și de Creativitate și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Într-un sistem complex compus din mai multe subsisteme interconectate, starea unui subsistem și interacțiunea lui cu celelalte subsisteme pot fi simultan determinate numai până la un anumit grad de acuratețe. Acest principiu ar putea fi pus pe același plan cu teorema de indecidabilitate a lui Gödel sau cu principiul de nedeterminare al lui Heisenberg, din fizica cuantică. Dificultățile care intervin În cunoașterea și În controlul sistemelor complexe sunt generate nu numai de numărul mare de elemente, ci și de Creativitate și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]