35,642 matches
-
pe care, garantez, nu veți mai fi tentați să-l "interpretați": În locul unei hermeneutici avem nevoie de o erotică a artei". Cartea este împărțită sugestiv în cinci capitole: eseul prezentat mai sus și o continuare intitulată Despre stil alcătuiesc partea teoretică a volumului; urmează o secțiune dedicată literaturii, una despre dramaturgie, despre cinematograf, și, ultima parte, după mine cea mai importantă, dedicată unei "noi sensibilități". Din secțiunea literară putem deduce tradiția, curentul, în care autoarea se autosituează discret. Autori precum Jean
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
psihanalistului. Mai concret: poate fi un bun clinician și un teoretician cel puțin la fel de bun? Rezolvarea lui Kafka este una subtilă și, desigur, nu tranșantă: calitatea abordărilor terapeutice depinde ea însăși, de la un anumit nivel, de receptivitatea analistului la problemele teoretice. Primul capitol este axat pe relevanța clinică a considerațiilor despre "timp, temporizare și perspectiva temporală". Această situare - preferabilă, în opinia lui Kafka, celor spațializante - își află rădăcinile, în cazul său, în filosofia bergsoniană. Tema realităților multiple este apoi cercetată din
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
datelor este enorm, ca și al informaticii în genere etc., dar insist aici mai ales asupra necesității de a fi mereu prezentă finalitatea lor umană, adică beneficiarul uman, cu particularitățile lui. În definitiv, această insistență face parte dintr-o concepție teoretică axată pe primordialitatea ființei umane în diverse științe, în opoziție cu tendințele care fac abstracție de faptul că omul, ca atare, creează (și este menit să utilizeze) obiecte, dar șí concepte imposibil de manipulat altfel decât prin geneza lor umană
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
anumit tip de poezie și de un anumit tip de critic literar care să mijlocească întîlnirea dintre cititor și poezie. Cartea pe care o scrie, Wittgenstein's Ladder, nu e o pledoarie pro domo, cît o construcție solidă a fundamentelor teoretice pe care se va întemeia, speră autoarea, poetica și poietica veacului în care de curînd am intrat. Pentru Perloff, poezia viitorului este eminamente o poezie a limbajului obișnuit, dar nu a prozaismului ori banalității, cum deja au încercat să o
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
întîmplător un anunț referitor la un post academic în Statele Unite, pentru care se cerea drept calificare "specializare în domeniul noului istorism". Surpriză! Cînd a devenit noul istorism un domeniu? Poate fi cu adevărat un domeniu? I se pot desluși temeliile teoretice, presupozițiile și aspirațiile, un set de concepte fundamentale, o metodă distinctă de a citi literatura? Pe scurt, răspunsul ar fi: nu. Mai în detaliu, răspunsul ar fi cu totul altul. La origine, noul istorism a fost răsfățul unor intelectuali americani
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
La origine, noul istorism a fost răsfățul unor intelectuali americani dezamăgiți de rigiditatea noii critici (New Criticism) și deopotrivă sceptici față de ideologia marxistă dar mai cu seamă dezgustați de vocabularul marxist (cu ale sale "supraproducție", "bază" și "consum"). Importurile sale teoretice soseau, aflăm în prefața acestui volum, în egală măsură de la Paris, Konstanz, Berlin, Frankfurt, Budapesta și Moscova. Cititorii cu pregătire filologică vor recunoaște în această înșiruire de localități nume precum Lacan, Jauss, Adorno, sau Lotman, și se vor mira, probabil
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
aduse în prim plan sunt problematizate și deschise controversei. De pildă, capitolul Încurcături platonice ia în discuție poezia și proza din perspectiva categoriilor pragmatice. Se pot identifica virtualități de comunicare specifice la nivelul tripartiției tradiționale epic-liric-dramatic? Răspunsul, dat la niveluri teoretice diferite, acest răspuns aduce în lumină abordarea literaturii din perspectiva foarte modernă a comunicării, derivată ea însăși din structuralismul francez, din poststructuraliști, formaliști și postmdoerni. Speciei jurnalului de călătorie i se aplică o logică a hibridului, a amestecului genurilor, iar
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
a-și regla, cu inerentele stîngăcii ale începutului, raporturile cu contextul literar în care urma să se lanseze? Un răspuns decis și decisiv la această dilemă fiind dificil, nu ne rămîne decît să constatăm că unica certitudine în legătură cu această "constrîngere" teoretică pe care și-o impune tînărul Franzos o reprezintă sursa, - directă sau indirectă, este mai puțin important în situația de față, - a întregii dezbateri din a doua jumătate a secolului al XIX-lea german cu privire la o poetică a "tipurilor": ea
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
este numai turistul care se bucură cu candoare de frumusețea fiecărui peisaj, ci și exploratorul aflat în posesia unei hărți clare a întregului ținut explorat. Dacă suntem atenți, în timpul lecturii, la acest al doilea nivel al lucrării, descoperim o operă teoretică extraordinară. Iată, ca eșantion, cateva considerații despre postmodernism (în comentariul asupra volumului Levantul al lui Mircea Cărtărescu): "Postmodernismul, termen ambiguu, alexandrin, exprimă, neîndoios, si o stare de oboseală a creației. Recapitulându-se, reconfigurându-se, aspirând la o nouă sinteză, aceasta nu
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
o cunoaștere (inițiere) în substanță. De aici propensiunea intertextualității spre ceea ce reprezintă o ocolire a lirismului direct, de nu chiar o subversiune la adresa lui. Sunt utilizate tramele epice, descripțiile stăruitoare, prozaismele, limbajele sfidător apoetice (termenii științifici, tehnici, de argou etc.)". Considerații teoretice la fel de revelatoare există în numeroase alte texte "analitice". Gheorghe Grigurcu nu face parada de concepția să despre poezie, socotind-o doar un instrument de investigare că oricare altul. El este însă un teoretician strălucit, cum puțini avem azi. Era de
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
Nu credeam că tortura, cu nelimitatul ei ambitus, se poate oferi, ca subiect, pentru speculații atît de docte. Lucrul se întîmplă ca atare în "Limbajele durerii", două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu aplomb, la chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele, țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile delicate în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
portul Constantă a plecat spre Palestina vasul Strumă (sub pavilion panamez). După patru zile, vasul a ancorat în Bosfor. Pasagerii nu sînt lăsați să coboare. Nu au vize. Nici pentru Turcia, dar nici pentru Palestina. Drept care Marea Britanie interzice și debarcarea (teoretică) în Palestina (aflată, din 1922, sub mandatul său, încredințat de Societatea Națiunilor). În plus, pasagerii Strumei aparțin unei țări cu care Marea Britanie era în război. Drept care, sintetizează comentariul, "interesele politice majore calcă în picioare interesele individuale ale oamenilor care vor
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
limbile romanice - Joachim Lengert, Romanische Phraseologie und Parömiologie, Tübingen, Gunter Narr Verlag, 1999 - merită să fie cunoscută și la noi, pentru capitolul dedicat românei (vol. II, p. 1408-1515), dar și pentru deschiderile pe care le creează, permițînd comparația cu preocupările teoretice și cu structurile lingvistice din alte limbi romanice. Deși direcțiile lingvistice mai abstracte și mai formalizate au tins să neglijeze frazeologia, se constată în ultima vreme o revenire a interesului pentru latura clișeizată, formularistică a limbii, pentru elementele idiomatice, neguvernate
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
sardă și spaniolă (vol. II). Autorul îi mulțumește la începutul cărții lingvistei Victoria Popovici pentru contribuția ei la capitolele de bibliografie românească și retoromană. Capitolele dedicate fiecărei limbi sînt structurate în mod similar: sînt trecute în revistă lucrări bibligrafice, studii teoretice, culegeri (monolingve sau bilingve), comentarii despre prezența paremiologiei în operele literare, tipuri de frazeologisme definite formal și funcțional (adverbiale, nominale, verbale; sloganuri, clișee, locuri comune) sau semantic și tematic; lucrări despre anumite expresii sau proverbe particulare; abordări istorice (grupate pe
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
sau una politică (cu priză directă, politică sau socială)? Și echivalent: subiecte istorico-teoretice sau experiențe "fierbinți"? Numeroase alte distincții sunt chemate spre limpezirea studentului. Teză de compilație sau de cercetare? De licență sau de doctorat? Monografică sau panoramică? Istorică sau teoretică? Subiecte vechi sau contemporane? Surse primare și/ sau secundare (literatură critică)? Pentru o atât de generos explicitată și arborescentă problematizare a unor chestiuni dintre cele mai concrete, orientate să susțină efortul creator (mai puțin în varianta sa juvenil genială, cât
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
Fernanda Osman Editura Polirom a retipărit anul acesta cartea Monicăi Spiridon, Melancolia descendenței, apărută inițial în convulsivul an 1989, puțin prielnic receptării unui act de cultură. Bîntuită de frenezia informării, aflată mereu în avangarda teoretică, neobosită importatoare de concepte de ultimă oră, scriitoarea nu mai are nevoie de prezentare. Cartea, însă, da, mai ales că se află acum în fața unei noi generații de cititori, iar miza ei teoretică nu este nici pe departe una minoră
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
de frenezia informării, aflată mereu în avangarda teoretică, neobosită importatoare de concepte de ultimă oră, scriitoarea nu mai are nevoie de prezentare. Cartea, însă, da, mai ales că se află acum în fața unei noi generații de cititori, iar miza ei teoretică nu este nici pe departe una minoră. Tratînd - cum ne spune chiar titlul - despre literatura atinsă de morbul "melancoliei descendenței", autoarea dezamorsează prejudecata naivă conform căreia artistul/scriitorul creează spontan, ex nihilo, o operă fără ascendență și fără "urmași". De
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
nu arareori, vin în contradicție cu cele ale ansamblului societății). Din păcate, în viața socială și politică românească a ultimului deceniu au prevalat - contraproductiv - reacțiile și atitudinile visceral-afective asupra deliberării calme și responsabile și a deciziilor circumstanțial realiste. Inconsistența fundamentării teoretice a guvernării, lipsa de viziune a clasei politice, erorile și corupția au contribuit la dezorientarea electoratului, pus - cu totul nepregătit, în urma abolirii totalitarismului - în situația de a se încadra în complexele mecanisme ale democrației.
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
până la capăt, a produce și a direcționa înțelesuri a constituit una dintre cele mai demne de laudă forme de rezistență antitotalitaristă. Iar dacă a fost și anticomunistă, cu atât mai mult. Pe lângă cele câteva straturi metodologice mai clare, din importuri teoretice destul de puține și cam fixiste (la fel sunt și astăzi!), s-a dezvoltat o foarte vie industrie autohtonă a descifrării de "hieroglife", a căutării de noime, de fapt, o pedagogie multifuncțională. Folosindu-ne de toată deschiderea interdisciplinară de care suntem
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
când, cu gândul la scandalul declanșat de motivația premiului ASPRO acordat anul trecut lui Andrei Pleșu, citim: "șDifuzarea conceptualăț cere o propagare intensivă prin mass-media, la un nivel de popularizare, în primul rând, dar și de serioasă și sistematică fundamentare teoretică și de educație corespunzătoare prin instituții gen, pentru a da un exemplu, New Europe College, întemeiat la București, în 1993, de Andrei Pleșu." Patapievici e citat cu un portret al antieuropeanului, GDS este așezat în descendența gândirii liberale de tip
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
multiple: termeni intrați adesea în română prin franceză, dar cărora conștiința originii latine le-a modelat forma și le-a facilitat adaptarea. Cartea despre împrumuturile latine, care însoțește de fapt dicționarul, fiind deopotrivă introducere, comentariu, ghid de orientare în problemele teoretice și bilanț al rezultatelor practice, reușește să cuprindă tot ce e mai important în domeniu, prezentînd lucrurile într-un mod foarte clar, sistematic, accesibil. Volumul Sandei Reinheimer Rîpeanu e în același timp un foarte bun manual și o lectură plăcută
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
contextul complex al unui mileniu de istorie europeană: descrie situația latinei ca limbă de cultură și de comunicare interculturală, prestigiul ei, cu date și exemple din constituirea terminologiilor științifice (flora, fauna, adrenalina, libellula etc.). Este discutată, desigur, și problema strict teoretică a dificultății de a distinge între elemente moștenite, cele derivate și împrumuturile culte. Situația aparte a limbii române, care nu a mai păstrat contactul cultural cu latina (permanent în Occident), face ca latinismele culte, destul de recente, să fie suficient de
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
și norme de adaptare; de asemenea, pot contribui la programele pentru învățarea în interrelație, "una prin alta", a limbilor romanice. Parte a unor proiecte de mare actualitate, dicționarul va fi de acum încolo un instrument indispensabil, iar volumul de sinteză teoretică o excelentă introducere în domeniul împrumuturilor din latină.
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
și o mulțime de vești bune, nu doar despre accidente, capturări de rețele mafiote, incendii, crime, violuri, arestări zgomotoase în lumea interlopă, descoperiri de fraude pentru care, în alte țări, vinovații sunt condamnați inclusiv la moarte, consecventa și cumplita luptă teoretică anticorupție ș.a. Veștile bune și foarte bune ar putea fi creșterea prețurilor, creșterea accizelor, care ne apropie tot mai mult de UE... -...Și scăderea nivelului de trai, mă completează Haralampy... -Scuză-mă, îi zic, tu chiar n-ai deloc simțul sacrificiului
Noi știri TV sau metode de a-l face pe român să vorbească singur by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11872_a_13197]
-
simplu romanul ca formă a existenței și ca manifestare a lumii într-un limbaj comun tuturor (...)". Din off veghează ochiul lipsit de pleoapă al lui Kafka. Discuțiile aplicate care, după cum am arătat, au ca scop susținerea și dezvoltarea unui model teoretic, se pierd, uneori, în lungi divagații istorice și comparatiste și sunt întrerupte de asocieri spectaculoase, de trimiteri surprinzătoare și de comparații-mănunchi, între noțiuni, cărți și literaturi. Savantul e la el acasă și nu dorește nicidecum să clarifice demonstrația, simplificând munca
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]