1,090 matches
-
tehnicilor) discursive și teatrale valorificate/valorificabile în acte comunicative comune sau contextualizate didactic/ educațional. Itinerariul propus de acest prim capitol al cărții are ca premise: (a) prezentarea unora dintre accepțiunile, formele și valențele comunicării interpersonale (elemente considerate relevante pentru logica teoretizării și a exemplificării); (b) particularizarea acestora în contextul comunicării didactice/educaționale, în special la nivelul ciclului primar; (c) ancorarea discursului și a problematicii acestuia în sfera comunicării, cu punctarea coordonatelor structurale și principiale ale construirii și transmiterii unui mesaj; (d
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
deosebite. Una privește lumea materială; cealaltă e de natură exclusiv sufletească. Pe toate treptele dezvoltării omenești, alături de un cuantum de civilizație găsim și un cuantum corelativ de cultură" 12. Această distincție dintre cei doi termeni tinde să devină general acceptată, teoretizările pe marginea lor rărindu-se semnificativ în ultimii ani13. Prin civilizație penitenciară înțelegem suma tuturor aspectelor materiale și tehnice care contribuie la adaptarea omului la mediul carceral: aer, hrană, haine, bunuri, precum și circulația indivizilor, lucrurilor și informațiilor. Civilizația reflectă deci
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
asemănările și deosebirile ideologice dintre noua formațiune politică, partidul matcă și alte partide politice românești cu orientare neoliberală. Am pus în evidență idei ale liderului de partid, prin care ideologia sa se apropie de curentul liberalismului evoluționist, în curs de teoretizare pe plan european occidental la sfârșitul deceniului al patrulea, precum și idei care apropie concepția georgiștilor de neoliberalismul din vestul Europei. Analiza naționalismului profesat de membrii partidului condus de Gheorghe Brătianu și delimitarea acestuia de naționalismul formațiunilor politice de extremă dreaptă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
11 teme din 2004 și 9 teme din 1993-1994. Nu știm în baza căror criterii, cum și de ce s-a făcut selecția așa, și nu altfel. Suntem siguri că Zoltan Rostas și Sorin Stoica vor reveni în studiile următoare cu teoretizări asupra tehnicilor demersului lor. Până atunci, volumul Televizorul în „micul infern” rămâne un document valoros de istorie a vieții private postcomuniste, iar lectura lui ne ajută să privim cu alți ochi familia medie românească, obișnuită deja cu infernul tranziției. Antonio
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
suntem fericiți? Fiindcă nu trebuie, nu suntem siliți să ascultăm povestea până la capăt. Fiindcă am dat laoparte convenția basmului, am ieșit din convenție. Trans-romanul proclamă ieșirea din convenție (ca și cum acest lucru ar fi posibil atâta vreme cât acceptăm să citim...). Disciplinele de teoretizare de la marketing la teoria criticii literare iau locul convenției în sine (la care neîndoielnic noi, cititorii, vrem să participăm, altfel n-am citi). Vorbele aveau la Moderniști o putere esențială de a comunica altfel decât discursul basmului. Accentul cădea mai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cercetătorilor de a aborda jurnalismul în toate formele, contextele și practicile sale. Cu alte cuvinte, ceea ce aduc în discuție majoritatea studiilor contemporane reprezintă o mică parte din domeniul complex reprezentat de jurnalism. În folosirea termenului de "știri" există, în pofida numeroaselor teoretizări, un anumit grad de relativism. Termenul englezesc "news" provine din cuvântul new (nou) și se pare că a fost un acronim pentru cele patru direcții în care călătoresc știrile nord, est, vest și sud (Zelizer, 2004/2007, p. 35). În
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și a imaginarului. Imaginarul a fost definit ca fiind legat doar de figurativ concentrându-se discursul pe non-raționalitatea acestuia. Orice altă formă de preluare a informației a fost considerată atât non-imaginare, cât și non-imaginative și astfel eliminată din aria de teoretizare specifică. Cu toate acestea analiza imaginii a fost realizată în științele cele mai diverse, căpătând un caracter aproape universal. Au fost studiate imaginii picturale, imaginile perceptive, miturile, simbolurile, imaginile științifice. Nici unul dintre domeniile care constituie astăzi formă a cunoașterii nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
perceptive, miturile, simbolurile, imaginile științifice. Nici unul dintre domeniile care constituie astăzi formă a cunoașterii nu a scăpat de analize legate în mod direct de imagine sau imaginar. Cu toate acestea, în acest moment de maxim al imaginarului nu există o teoretizare unitară a acestuia și, chiar dacă s-au realizat lucrări sistematice privind imaginarul ca ansamblu, nu sunt surprinse decât anumite aspecte ale imaginii. Putem remarca o definire vagă a termenilor specifici imaginarului, cât și o oarecare neclaritate în a contura granițele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
corespunzător aerului, căci este umed și cald; fierea galbenă, corespunzătoare focului, căci este caldă și uscată."118 Toate aceste componente determină anumite comportamente ale omului și implicit în cazul în care sunt dezechilibrate boli sau stări maladive. Sub impulsul acestor teoretizări s-au realizat intervenții medicale până în perioada modernă. În perioada scolastică, înainte de 1135, Anon, în De mundi constitutione preciza: Există, într-adevăr, în om patru umori care imită diversele elemente; ele sporesc în perioade diferite, domnesc asupra unor vârste diferite
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dumnezeu unde ca un candelabru strălucește lumina adevărului în fața minții noastre, căci în ea se răspândește imaginea Sfintei Treimi"124. Prin ideea imaginii în oglindă, dublată de concepțiile diverse ce pătrund pe filieră arabă, s-a ajuns la ideea unei teoretizări pneumatice a sufletului, în care fantasma capătă o putere deosebită. Această teorie fantastică dublează atacul direct asupra concepției creștine privind liberul arbitru au constituit premisele războiului dintre Thomas d'Aquino și averroism. Concepția privind unitatea intelectului nu doar că elimină
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
comun, fiecare om supunându-se lor, aceștia sunt idolii oamenilor învățați, ei țin de știința și cultura universală. Fiecare dintre sistemele de gândire încearcă să schimbe ceva în lume, să se apropie de adevăr creând o imagine asupra lumii. Dar teoretizarea naturii duce la transformarea lumii reale într-o plăsmuire. Prin acești idoli, Bacon încearcă să respingă erorile înrădăcinate datorită tradițiilor filosofice. El clasifică lumea științei în trei, corespunzând cu trei școli filosofice: sofistică, empirică si superstițioasă. Filosofia sofistică pornește de la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
există în acest caz o diferențiere radicală dintre theoretike și praktike, pentru că în perioada modernă latura teoretică s-a dezvoltat în coerență cu cea practică. Ceea ce era observabil și adaptabil din punct de vedere matematic era integrat și sursă pentru teoretizare și dezvoltarea paradigmei. În relația cu i-mediatul s-a dezvoltat pragmatismul metodologic al modernității. Reconstrucția metodică începe odată cu două metode noi fundamentale de la începutul secolului al XVII-lea: inducția baconiană și metoda deductivă a lui Descartes. Cele două s-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
politică a lui Constantin Stere, o reflecție profund socialistă ce își arogă direcția prodemocratică; textul lui Robert Lazu Maria. Lecții de teologie politică, despre raportul intrinsec dintre mariologie și teologie politică, precum și prezentarea cazului Johann Baptist Metz și încercarea de teoretizare a conceptului de teologie politică. Studiul lui Alexandru Zub "Teologie și politică în epoca regenerării naționale" surprinde dominantele acestui fenomen "sincron cu dufuziunea luminilor și cu puseul romantic din primele decenii ale secolului al XIX-lea" (p. 110). Dacă proiectul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
13. Nu numai persistentă nealterata a datului sensibil în poezie, dar și conceptul, mai mult psihologic, care o încadrează, sunt, cel putin, amendabile, sugerează Barbu. Dintr-o altă perspectivă, cea a "lirismului absolut", - care se vrea și o replică la teoretizările lui Eugen Lovinescu, dovadă că poetul român este interesat de evoluția liricii noastre și de "sincronizarea" ei cu evoluțiile de pe Continent -, a celor inițiați în mecanismele lui ("auzuri florale, promovate")14, conținutul experiențial al poeziei este o condiție sine qua
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Dorin Urițescu, într-un articol despre contemporaneitatea lui Hașdeu în teoria lingvistică, remarcă, mai întâi, ca "prin distingerea a doua nivele ale limbii limba "în abstracto" și limba "în concreto" Hașdeu prefigurează unele dintre distincțiile structuraliste și poststructuraliste, iar prin teoretizarea celor două perspective sincronica (numită de el peritetică) și diacronica (numită anatetică) el ajunge la cunoscută dihotomie saussuriană" (Urițescu, 1988, p. 7). Mai mult decât atât, acelasi specialist notează că, privitor la problema "relațiilor genealogice în plan diacronic", "trebuie să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Thesis), patronată de liderul Alexandru Dima. Un an mai târziu, Lucia Olaru Nenati publica Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar-culturale din Țara de Sus (2007). Cartea monografiază câteva personalități și reviste din nordul Moldovei din perspectiva localismului, fără o teoretizare aprofundată a acestui fenomen. În afară de aceasta, relevantă este și lucrarea semnată de Elena Emilia Lica, intitulată Localism creator la Dunărea de Jos în perioada interbelică (2003) în care autoarea evidențiază rolul grupărilor culturale din zona Galați-Brăila pentru care localismul devine
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Punând în plan secund angoasele și complexele sale, lui i se datorează efervescența culturală a periferiei. În alte spații europene, trezirea provinciei sub bagheta intelectualului și concurența pe care a manifestat-o față de centru din perspectiva regionalismului au dus la teoretizarea așa-numitului "contracâmp" al scriitorilor de provincie 50. Privind de cealaltă parte a baricadei, ancheta literară desfășurată în 1938 în paginile revistei Noua gazetă de Vest trasează percepția centrului față de cărturarul de la margine. Demersul intitulat "Provincia în cadrul culturii române" dezbate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Crainic respingea democrația pe care o asocia civilizației burgheze occidentale. De la un punct, acest curent disjunge în două direcții: una de dreapta, cu conotații politice, reprezentată de Crainic, și o aripă de stânga, asociată filozofului Lucian Blaga, cu propensiuni spre teoretizare și creație ce depășea sursele ortodoxiei, investigând psihologia populară desprinsă din folclor și mitologie sau religiile orientale și curentele filozofice occidentale 19. Ramurii de stânga i s-a datorat de fapt prestigiul literar de care s-a bucurat revista Gândirea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai ales în mediul rural, iar locuitorii români s-au autoperceput întotdeauna ca moldoveni din Țara de Sus. Identitatea asumată a conferit locului o anumită valoare ce transcende simpla delimitare geografică sau statutul de cadru de desfășurare a evenimentelor. În teoretizările asupra ideii de spațiu și loc, s-a arătat că astfel de noțiuni sunt de fapt constructe sociale create de agenți sociali 23, dar și că, în același timp, indivizii nu pot înfăptui nimic fără a se afla în prealabil
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la crearea de cultură națională autentică. În fapt, noțiunea se referă la tendința de pro-movare a specificului local, alături de localismul politic și administrativ, educativ și sociologic. Firește, spiritul diferitelor zone sau provincii a fost explorat și până în anii '30, însă teoretizarea fenomenului propunea construirea unui adevărat program cultural de investigare a materialelor care să stea la baza unor monografii social științifice complexe. Așa cum reiese din principiile la baza localismului creator, eforturile angajate se înscriu pe linia creației tradiționaliste - chiar dacă adesea se
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de localism creator și strategii de deprovincializare Într-un volum dedicat unor personalități și reviste literare din prima jumătate a secolului XX din nordul Moldovei, scriitoarea Lucia Olaru Nenati denumește localismul creator "șansa celor fără șanse". Fără a insista pe teoretizarea fenomenului, cu atât mai puțin pe implicațiile complexului provinciei sau a controverselor iscate de apariția revistelor regionale, Nenati desfășoară un proces de recuperare a unor scriitori marginali, constatând că "orice s-ar spune și oricâte exemple de obiectivitate a receptării
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și rural. Cu rădăcini În secolul al XIX-lea, suburbanizarea a Început să se manifeste cu precădere În perioada postbelică, odată cu procesul de redistribuire a populației, devenind dominantă, conform cercetărilor, În anii 1960. (Hall / Hay: 1980; van den Berg: 1982) Teoretizarea sa a fost trecută prin prisma descentralizării urbane sau metropolitane, iar drept primă recunoaștere oficială, anii 1960 descriu forma urbană denumită „Zonă Metropolitană Standard―, cu două componente distincte, Între care locuitorii pendulează zilnic: „orașele centrale―, precum și districtele legate de acest
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
notele definitorii ale poetului intelectualist, de tăietură clasică, stăruind asupra lui Vladimir Streinu, ale cărui scrieri reliefează "un critic și un eseist de înaltă distincție, cu vederi ferme și chibzuite, erudit și subtil în analize, convingător, de cele mai multe ori, în teoretizări și artist în expresie." Leon Baconsky nu aduce în discuție aspecte de o noutate revelatoare, urmărind cu relativă fidelitate și aplicație evoluția criticului în planul ideologiei estetice: "Urmărită dincolo de paginile întâiului său volum, activitatea lui Vladimir Streinu atestă o ușoară
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
camuflarea de gen", http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no 6/stefaniamihalache-articol.htm. Mihăilescu, Ștefania, Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948), Editura Polirom, Iași, 2006. Moghadam, Valentine M., "Genul și revoluțiile", în Foran, John (coord.), Teoretizarea revoluțiilor, Traducere de Radu Pavel Gheo, Polirom, Iași, 2004, pp. 145-173. Olteanu, Cristina, Liliana, Gheonea, Elena-Simona, Gheonea, Valentin, Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003. *** Ana Pauker, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1951. Petre
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
istorie socială, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003, p. 76. 3 Cit. în Jean Fréville, Mizeria și Numărul. Sperietoarea malthusianistă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1957, p. 303. 4 Valentine M. Moghadam, "Genul și revoluțiile", în John Foran (coord.), Teoretizarea revoluțiilor, traducere de Radu Pavel Gheo, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 145-173. 5 Adam B. Ulam, Bolșevicii. Triumful comunismului în Rusia. O istorie intelectuală, traducere de Irina Cristea, Editura Corint, București, 2009, p. 157. 6 David Priestland, Steagul roșu. O
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]