KorAP: Find »[drukola/base=terapeut & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...46 >

1,126 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

de TOC este aplicabil și în cazul altor terapii (individuale sau de grup), mai ales în cazul fobiei sociale. Rețeta inventivității - Terapeutul nu cere unui pacient ceea ce nu este capabil să facă el însuși. - Implicarea terapeutului amplifică implicarea pacientului. - Inventivitatea terapeutului amplifică inventivitatea pacientului. - Exemplul este o forță în cadrul ședinței. - Exemplul este o forță care ajută la o bună supraveghere a exercițiilor în afara ședinței. - terapiile de grup sunt benefice. Problemele „existențiale” și schemele Pentru pacient, contribuțiile cognitivismului și comportamentalismului sunt, în

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
tot așa cum alte persoane au tendința de a suferi de astm sau de diabet; - să se continue în mod obligatoriu expunerea și să se evite evitarea. 3. Viața după terapie Această a treia parte a studiului se adresează, în special, terapeuților preocupați de viitorul pacienților lor. Atunci când psihiatria se dezvăluie, pacienții respiră mai ușor. Este dovada faptului conform căruia cu cât barierele se estompează mai mult, cu atât mai mult se diminuează stigmatizarea psihiatriei și alianța terapeutică este mai eficientă atunci când

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
control al situație neplăcute. Controlul respirației Pacientul este informat că un atac de panică este un simplu răspuns fiziologic ca urmare a unei hiperventilații autoindusă. I se demonstrează acest lucru stimulându-l să dezvolte un atac de panică în cabinetul terapeutului. Este învățat apoi cum să controleze acest atac de panică cu ajutorul unor tehnici respiratorii, care constau în încetinirea ritmului respirator, realizată prin expirație lentă pe gură, inspirație lentă pe nas și umflarea abdomenului. Pacientul este ajutat astfel să reatribuie anxietatea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
schimbare fiziologică, ar putea „suna” alarma făcând confuzie între activarea unui atac de panică și fenomenele fiziologice normale. Doamna S. pune numeroase întrebări în legătură cu mecanismele somatice și cu eventualele riscuri, pe termen lung, legate de aceste atacuri de panică. Explicațiile terapeutului o liniștesc. In intervalul scurs de la ședința precedentă pacienta a făcut 6 atacuri de panică (dintre care 4 nocturne) și a luat 8 comprimate de 0,25 mg de alprazolam. Informare și formare Doamna S. stăpânește de acum înainte perfect

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
este aproape gol, pentru a-și face cumpărăturile. Pacienta își evaluează anxietatea la 8/8. Ea începe să hiperventileze apoi reia controlul respirației. In zece minute ea reduce nivelul anxietății la 2/8. Este fericită și surprinsă. Crede că prezența terapeutului în cameră a susținut-o. Pacienta dorește să realizeze imediat o a doua expunere în imaginație. Pentru că nu este prea obosită și pare pregătită fără să existe un risc major de eșec, terapeutul îi susține cererea. Terapeutul îi propune să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
analiza comportamentului); - utilizarea unei situații relaționale pentru a o înregistra sub forma unei fișe pe trei coloane a lui Beck; - testarea capacității pacientului de a realiza propriul său feedback, de a accepta și de a ține cont de cel al terapeutului. Jocuri de rol In timpul primei întâlniri, Christine vorbește despre dificultățile pe care le întâmpină atunci când trebuie să răspundă cu un refuz. Terapeutul îi cere să evoce situația cea mai recentă în care s-a confruntat cu o astfel de

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ședință, unul dintre terapeuți pregătește planul acesteia pe care îl prezintă celuilalt, cu câteva momente înainte de ședința propriu-zisă. El este cel care animă ședința (celălalt este observator). După fiecare ședință, pacienții pot fi consultați individual, la cerere sau la indicația terapeutului (în special dacă a existat o problemă în timpul ședinței). Pentru problemele care nu au legătură cu grupul, pacienții sunt îndrumați către terapeutul lor. In trimestrul care urmează desființării grupului, fiecare pacient face bilanțul, împreună cu terapeutul său, al beneficiilor obținute și

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de pregătire în vederea expunerii, utilizate în timpul ședințelor, sunt prezentate pacientului, pentru ca acesta să le poată utiliza în viața reală. Același joc de rol este repetat până la obținerea unei reduceri cu 30% a nivelului tulburării pacientului. Dacă anxietatea este prea puternică, terapeuții propun metode utilizate în relaxare, metode de respirație abdominală, de imagerie mentală, sau o repetare a jocurilor de rol în imaginație. Feedback-ul Feedback-ul este esențial. Acesta trebuie să fie manifestat cu căldură, pozitiv, iar cererea de ameliorare a

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Formatul standard al unei ședințe: - trecerea în revistă a sarcinilor efectuate; - informații: prezentarea unei tehnici (doar în cadrul unor ședințe); - joc (jocuri) de rol standard efectuate de către terapeuți apoi de către pacienți; - joc (jocuri) de rol personal(e) cu retroacțiunea pacientului, a terapeuților, apoi a celorlalți pacienți; - prescrierea sarcinilor de îndeplinit în intervalul dintre ședințe. Desfășurarea ședințelor (terapie de grup) Sedința 1: coeziunea grupului Prima ședință este destinată asigurării coeziunii grupului, introducerii definiției afirmării de sine și descrierii comportamentelor pasive, agresive și asertive

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
face un exercițiu de afirmare de sine, cerând să i se spună care este prenumele uitat: „N-am reținut care este prenumele tău, poți să mi-l reamintești?”. Regulile grupului și obiectivele pacienților Fiecare spune apoi ce așteaptă din partea grupului. Terapeuții servesc drept model, începând prin a cere ceea ce ei înșiși așteaptă de la grup. De exemplu: Terapeutul - Conform regulilor grupului, aș aprecia dacă fiecare ar veni la timp la ședință. Terapia de grup este asemenea unui lucru în echipă. O echipă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
rândul să intru în garaj. O persoană intră în fața mea și eu nu spun nimic. Mânie M-am lăsat din nou păcălită Frustrare N-are rușine Nod în gât Sunt prea proastă că accept Concluzie: comportamentul meu este pasiv. Feedback Terapeuții cer fiecărui pacient să stabilească nivelul său de anxietate pe o scară de la 0 la 100, cu o notă la începutul ședinței și una la sfârșitul ei. In general, nota are valori din ce în ce mai mici. Sedința 2: să facă un compliment

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
unor sarcini in vivo; - utilizarea metodelor de rezolvare a problemelor în situații dificile. Informare și formare Animatorii prezintă un model de compliment. De exemplu, unul spune celuilalt: „Imi place mult culoarea bleu a puloverului tău”. Pacienții comentează ceea ce observă, apoi terapeuții explică care sunt regulile pentru a face un compliment. Regulile pentru a face un compliment 1. Spuneți direct și clar ceea ce doriți să apreciați. 2. Spuneți: „Eu”. 3. Angajați-vă personal atunci când vă exprimați emoțiile pozitive: „Imi place mult culoarea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Imi place mult culoarea bleu a puloverului tău”. 4. Complimentul se referă la un comportament sau un fapt oarecare, nu la persoană. Jocuri de rol Fiecare pacient face un compliment unui participant pe care îl alege singur. Sarcini de îndeplinit Terapeuții invită participanții să stabilească o ierarhie a complimentelor pe care ar putea să le facă persoanelor din anturajul lor, indiferent de natura relațiilor cu aceștia. Ei își clasează complimentele de la 0 la 100, în ordinea crescătoare a dificultăților acestora. Pacienții

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
egală cu 30. Feedback Feedback-ul este ocazia de a evalua nivelul anxietății la începutul și la sfârșitul ședinței și de a provoca comentariile pacienților în legătură cu ședința. Sedința 3: a face și a primi complimente Trecerea în revistă a sarcinilor Terapeuții întreabă fiecare pacient dacă și-a putut face lista de complimente și dacă a exersat să facă complimente. Informare și formare Se lucrează reluând complimentul folosit în ședința precedentă: Primul terapeut - Imi place mult culoarea bleu a puloverului tău. Cel

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
cu complimente corecte, veridice și elaborate de cel care le face. Viața cotidiană te obligă să faci și complimente vagi, fără conținut sau manipulatoare, prea dificil să fie lucrate în timpul primelor întâlniri ale unui grup de inițiere. Jocuri de rol Terapeuții pot utiliza tehnica jocurilor de rol pozitive circulare care constă, pentru fiecare participant, în a face un compliment precis unui alt participant la alegerea lui. Cel care primește complimentul răspunde conform tehnicii afirmării de sine pozitive prezentată mai înainte apoi

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
blocajele cognitive In timpul jocurilor de rol referitoare la complimente - și în cazul altor domenii ale comunicării - , pacienții sunt uneori blocați de gândurile automate care împiedică sau fac dificilă acțiunea de a face sau de a răspunde la un compliment. Terapeuții notează pe tablă „gândurile care împiedică să...”. Principalele gânduri automate care apar atunci când trebuie să se facă un compliment cuiva sunt: - „Va fi prea lingușitor”. - „Voi roși și se va observa acest lucru” - „Va deveni orgolios”. Terapeutul îi pune atunci

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
facă comentarii în legătură cu ședința. Sedința 4: a face o cerere asertivă Trecerea în revistă a sarcinilor Fiecare participant prezintă complimentul pe care a știut să-l facă și de care este cel mai mândru în intervalul scurs de la ultima ședință. Terapeuții verifică dacă toți participanții au citit capitolul în legătură cu cererile. Informare și formare Terapeuții prezintă o scenă model, pe care pacienții o observă și o comentează. De exemplu: FrșdȘric - Domnule, dacă nu vă supărați, ar însemna mult pentru mine dacă aș

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
revistă a sarcinilor Fiecare participant prezintă complimentul pe care a știut să-l facă și de care este cel mai mândru în intervalul scurs de la ultima ședință. Terapeuții verifică dacă toți participanții au citit capitolul în legătură cu cererile. Informare și formare Terapeuții prezintă o scenă model, pe care pacienții o observă și o comentează. De exemplu: FrșdȘric - Domnule, dacă nu vă supărați, ar însemna mult pentru mine dacă aș putea să-mi iau o jumătate de zi de concediu joia viitoare, dacă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ocazia de a aplica fiecărui pacient ceea ce s-a învățat în ședința precedentă din exemplul personal. Fiecare pacient prezintă situația pe care a identificat-o în viața sa de zi cu zi descriind contextul, emoțiile și gândurile sale automate (cu ajutorul terapeuților, dacă este necesar). După ce situația este prezentată, pacientul joacă scena împreună cu un participant ales de el însuși (o persoană care i se pare apropiată de personajul din viața sa de zi cu zi). După ce jocul de rol ia sfârșit, terapeutul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
cere. Participanții trebuie să citească capitolul despre refuz. Sedința 4: formularea unui refuz Trecerea în revistă a sarcinilor Animatorul se asigură că pacienții au citit capitolul despre refuz și au continuat să adreseze cereri în fiecare zi. Informare și formare Terapeuții prezintă rolul unui vânzător la domiciliu care vinde enciclopedii: el trebuie refuzat. FrșdȘric - Bună ziua, domnule. Mă numesc domnul Durand, vânzător exclusiv la Éditions Dubeaulivre. Vă propun ultima noastră enciclopedie, este o lucrare de toată frumusețea. Bernard - Nu mulțumesc. FrșdȘric - Imi

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
rol suscită numeroase comentarii însoțite, imediat, de emergența cognițiilor disfuncționale împotriva refuzurilor. Gândurile care ne împiedică să refuzăm sunt: - acest lucru va genera un conflict; - pentru a spune nu, trebuie să te justifici; - cine sunt eu pentru a spune nu? Terapeuții scot în evidență gândurile care ne permit să refuzăm. Gândurile care ne permit să refuzăm sunt: - Pot să spun nu respectându-l pe celălalt, fiind empatic. - A refuza ceva nu înseamnă a refuza relația. Putem refuza ceva fără ca celălalt să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
critici. Sedința 9: exprimarea unei critici și formularea unei cereri de schimbare Trecerea în revistă a sarcinilor Tema refuzului provoacă numeroase emoții din partea pacienților, adesea este vorba despre satisfacție, uneori despre dificultățile întâmpinate atunci când anturajul este surprins de schimbările acestora. Terapeuții insistă asupra implicării cotidiene a pacienților în ceea ce privește refuzurile, cererile și complimentele. Informare și formare Critica constructivă este o tehnică dificilă pe care grupul o abordează cu ajutorul unui joc de rol. De exemplu, se imaginează cazul în care o dădacă sosește

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și eu un program foarte strict dimineața. Vă rog să respectați programul și să sosiți la ora opt. Acest lucru m-ar ajuta și mi-ar permite să ajung mai liniștită la lucru. Mulțumesc. Pacienții au citit capitolul despre critici, terapeuții explică în detaliu această tehnică mai dificil de utilizat. O critică este îndreptată asupra unor fapte precise și trebuie să fie constructivă, altfel ea nu are valoare. A adresa un mesaj negativ unei alte persoane nu este niciodată ușor: situația

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
adresa un mesaj negativ unei alte persoane nu este niciodată ușor: situația nu este agreabilă nici pentru cel care primește critica, nici pentru cel care o exprimă. Interlocutorul este prevenit și momentul ales trebuie să fie favorabil pentru ambele persoane. Terapeuții explică faptul că este necesar să se respecte un echilibru între complimente și critici, și că schimbările realizate în direcția dorită trebuie să fie întărite. Realizarea unei critici pozitive: utilizarea lui DESC - D: descrierea clară a problemei, fără reproșuri. „Este

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
rog să respectați programul și să sosiți la ora opt”. - C: consecințele pozitive pe care schimbarea le va produce asupra stării emoționale: „Acest lucru m-ar ajuta și mi-ar permite să ajung mai liniștită la lucru” Jocuri de rol Terapeuții propun o situație în care fiecare membru al grupului exprimă o critică conform acestui principiu. Sunt propuse mai multe situații, pentru ca toți pacienții să fie cointeresați: - dădaca copiilor dumneavoastră sosește cu întârziere; - copilul dumneavoastră își lasă hainele murdare în dezordine

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]