190,155 matches
-
durat mai bine de un lustru, apoi în volumul de față, a cărui problematică - aleasă și distribuită pe capitole tematice omogene - pare a răspunde întrucâtva faimosului Jurnal (intim), de unde și titlul, frapant ca o replică din spațiul public la un text paralel din spațiul privat. Stricta omologie a celor două ramuri ale dipticului astfel sugerat poate desigur fi supusă discuției, nu însă și priceperea editorială a îngrijitoarei actualei ediții, nici acuratețea cu care au fost îngrijite textele cuprinse în ea. O
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
spațiul public la un text paralel din spațiul privat. Stricta omologie a celor două ramuri ale dipticului astfel sugerat poate desigur fi supusă discuției, nu însă și priceperea editorială a îngrijitoarei actualei ediții, nici acuratețea cu care au fost îngrijite textele cuprinse în ea. O atenție deosebită trebuie acordată amplului studiu introductiv, prudent și ferm în același timp, care - cu delicatețe și cu un remarcabil simț al măsurii - încearcă să lămurească câteva din problemele încâlcite ale tulburei vremi în care și-
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
ei, cântă, dansează și emit torente de vorbe, așteaptând de la cei veniți să-i contemple expresia unei satisfacții ordonate. Această schizofrenie a reflectării a determinat, probabil, și replica directoarei de la Odeon, Dorina Lazăr adresată autorului Ștefan Caraman: "așa mizerie de text n-am mai citit de multă vreme". Și nu e decât de admirat instinctul managerial al artistului care a reușit să meargă împotriva propriilor gusturi și judecăți pentru a da cale liberă unor creatori diferiți de el prin concepție și
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
frumos, nici să mori demn. Străin, dar trăind alături de ei, tăcut și umil, un tânăr (Paul Bartoș) își găsește doar când rămâne singur, în preajma morților, aparența normalității. Aici tânăra regizoare (Ana Mărgineanu) dă un bun examen în transpunerea scenică a textului: spațiul se transformă, instrumentele folosite de autopsieri capătă o altă semnificație, cadavrele sunt înlocuite de proiecțiile imaginate de personajul Maler și cărora devotata trupă a teatrului Odeon îi dă corporalitate. La debutul pe o scenă mare, Ana Mărgineanu își asumă
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
se transformă, instrumentele folosite de autopsieri capătă o altă semnificație, cadavrele sunt înlocuite de proiecțiile imaginate de personajul Maler și cărora devotata trupă a teatrului Odeon îi dă corporalitate. La debutul pe o scenă mare, Ana Mărgineanu își asumă un text dificil, la limita a ceea ce pe micul ecran ar căpăta eticheta "interzis minorilor" și îl tratează cu înțeleaptă delicateță și cu o bună știință a delimitării planurilor, al alternanței ritmurilor dintre ceea ce este și ceea ce ar putea fi. Poate că
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
acțiunea în vecinătatea ultimei stații din existența terestră, piesa are valoarea unui avertisment. Din perspectiva ultimă, durerea din substratul replicilor e determinată de observarea modului cum moartea se instalează cu mult înainte de consemnarea oficială a decesului. Lui Ștefan Caraman, autorul textului, îi pasă de acești semeni ai săi care fac bancuri fizice și spun cuvinte urâte și piesa sa ne lasă să bănuim că există în ei o umanitate pierdută, pierdută pentru că nimănui nu i-a păsat de ei. Și e
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
va zgudui. Grupul autopsierilor, dominat de Mircea Constantinescu, joacă bine, la limita suportabilului, refrenul la care este redusă existența lor, iar ceilalți actori, unii dintre ei nume sonore din echipa teatrului, se integrează în viziunea regizorală, în sumbrul și pateticul text al autorului.
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
faptele s-au integrat parcă singure unei intrigi ficționale - au forțat, cu alte cuvinte, marginile documentului, au intrat într-o relație imaginară unele cu altele, mai mult sau mai puțin clară, și l-au împins pe spectator la invenție dincolo de text. Au existat în acest an trei secțiuni de filme în concurs: una internațională, o alta pentru producțiile românești, intitulată "Made in Romania" - și, în fine, o rubrică specială dedicată Balcanilor, în care au predominat filmele despre conflictele din ex-Iugoslavia (cu
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
Solomon Marcus În urmă cu mulți ani, un copil s-a prezentat la o revistă cu o poezie propusă pentru publicare. Redactorul l-a recunoscut imediat, în textul respectiv, pe Coșbuc. Copilul s-a apărat: "Dar am scris-o eu!" Scrisul confirma într-adevăr o caligrafie specifică vârstei sale. Poezia nu a fost publicată (uneori, în situații similare, textul a fost publicat sub numele falsului autor). Copilul s-
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
propusă pentru publicare. Redactorul l-a recunoscut imediat, în textul respectiv, pe Coșbuc. Copilul s-a apărat: "Dar am scris-o eu!" Scrisul confirma într-adevăr o caligrafie specifică vârstei sale. Poezia nu a fost publicată (uneori, în situații similare, textul a fost publicat sub numele falsului autor). Copilul s-a ales totuși cu o mângâiere pe creștet, pentru năstrușnica sa faptă. Atunci când este vorba de obiecte materiale, o minge, un creion, copilul învață repede să distingă între "al meu", "al
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
reviste sau almanahuri din care prelua pasaje mai mici sau mai mari, închegând astfel un "articol". De cele mai multe ori, nimeni nu i-a spus că, în această situație, este obligatoriu să se indice cu scrupulozitate sursele folosite. În mod frecvent, texte de acest fel nici măcar nu sunt însoțite de o bibliografie. Ideea că așezarea sub un text a numelui tău te obligă să delimitezi ceea ce îți aparține de ceea ce este preluat de la alții a rămas străină multor elevi și chiar multor
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
De cele mai multe ori, nimeni nu i-a spus că, în această situație, este obligatoriu să se indice cu scrupulozitate sursele folosite. În mod frecvent, texte de acest fel nici măcar nu sunt însoțite de o bibliografie. Ideea că așezarea sub un text a numelui tău te obligă să delimitezi ceea ce îți aparține de ceea ce este preluat de la alții a rămas străină multor elevi și chiar multor studenți ajunși în faza pregătirii lucrării de diplomă. Unii dintre ei au devenit profesori și au
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
că a face o comunicare înseamnă a avea ceva de spus, ceva cât de modest, dar care-ți aparține. Într-un fel, continuă "întrecerea socialistă", continuă să apară o sumedenie de reviste școlare și de altă natură, în care, alături de texte care exprimă modul autentic de a fi și de a gândi al noilor generații, pot fi găsite preluări ca cele la care ne-am referit mai sus și care constituie adevărate furturi intelectuale, furturi care, în loc să fie descurajate și tratate
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
și constat că, din cele cinci pagini ale articolului respectiv, patru sunt luate tale quale din cartea mea "Șocul matematicii". Contribuția autorilor (căci sunt doi) constă în titlul articolului, într-un preambul de o pagină, în omisiunea câtorva rânduri din textul meu și în înlocuirea, în două locuri, a câte unui cuvânt cu un altul. Faptul remarcabil este următorul: fiecare dintre aceste "inițiative personale" se soldează cu un eșec, o formulare nefericită, deficitară gramatical, logic sau stilistic. Autorii cad exact în
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
înlocuirea, în două locuri, a câte unui cuvânt cu un altul. Faptul remarcabil este următorul: fiecare dintre aceste "inițiative personale" se soldează cu un eșec, o formulare nefericită, deficitară gramatical, logic sau stilistic. Autorii cad exact în păcatul pe care textul preluat îl condamnă. Relatând toate acestea unui coleg, am primit și "explicația". Pentru a fi promovați și, în general, pentru a avea un dosar profesional cât mai bun, profesorilor le prinde bine să poată dovedi participarea la cât mai multe
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
și autorul articolului. În ansamblu, legătura dintre conținutul articolului și bibliografia finală rămâne enigmatică. În limba engleză se face o distincție între "references" și "bibliography", prima variantă având în vedere referințele bibliografice la care se trimite în locuri precise ale textului, pe când a doua poate eluda această condiție. Nu întâmplător, unii adoptă a doua variantă, fie din neglijență, fie deliberat, pentru a menține o stare de imprecizie. Prima variantă este, desigur, de preferat. Față de starea de lucruri care dăinuie de multe
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
nu trebuie văzute în alb și negru; "x plagiază" nu este un predicat binar. Recent, o revistă americană a divulgat plagiatul unei celebrități în materie de cultură științifică, J. Casti. Cu acest prilej, s-a discutat diferența dintre furtul de texte și furtul de idei, acestuia din urmă atribuindu-i-se o gravitate mai mare. De altfel, textele științifice prezintă o situație specifică. Local, similaritatea textuală este uneori aproape inevitabilă. Definiția unui concept matematic, formularea unei teoreme sunt inevitabil similare la
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
americană a divulgat plagiatul unei celebrități în materie de cultură științifică, J. Casti. Cu acest prilej, s-a discutat diferența dintre furtul de texte și furtul de idei, acestuia din urmă atribuindu-i-se o gravitate mai mare. De altfel, textele științifice prezintă o situație specifică. Local, similaritatea textuală este uneori aproape inevitabilă. Definiția unui concept matematic, formularea unei teoreme sunt inevitabil similare la diverși autori. Dincolo însă de această similaritate locală, diferențele apar la nivel global, scenariul pe care-l
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
politice și ale formatorilor de opinie ies mult mai pregnant în evidență. Ceea ce surprinde în mod plăcut în proza lui Bogdan Teodorescu este, în primul rînd, dezinvoltura stilistică, aparenta ușurință a scrisului, privirea mereu trează, inteligentă, cu care își scrutează textul. Spada este o carte care nu pune nici un fel de dificultăți de lectură și care, în plus, prezintă avantajul că poate fi citită în ritmul alert cu care sînt parcurse, dimineața, coloanele de știri ale ziarelor. în literatura ultimilor ani
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
Dansul cu povestea - de Alina Pamfil. Acesta din urmă este un eseu - cam didactic - centrat pe temele receptării și are ca punct de plecare volumul Declarație de iubire (Gabriel Liiceanu), mai exact, ultimul capitol, Dans cu o carte. Analizele pe text ne propun prin Al. Tudorică poezia Biografie de Lucian Blaga și prin Izabella Füzi (lăudabilă inițiativă la Universitatea Szeged, Ungaria) sonetul Iambul, de Mihai Eminescu. Gabriela Pană Dindelegan suplimentează Dicționarul general de științe. Științe ale limbii cu încă 31 de
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
pe biograf să scrie: "solidar și solitar, el își urmează drumul în deplină libertate". Putuse fi înregistrată, de altfel, tot în 1932, când Aragon publicase poemul Frontul roșu, elogiu exaltat al puterii sovietice, ezitarea lui Tzara de a semna un text de apărare a autorului. Între adeziuni și rezerve sau refuzuri, este urmărită și viața poetului după venirea la putere a lui Hitler în Germania, cu agitațiile politice care răvășesc și Franța: o nouă ruptură cu suprarealiștii, care luaseră partea lui
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
un anume fel pe un perete alb, de închisoare, o pupilă a unui gardian dilatată într-un vizor al ușii de la celulă, o respirație amplificată halucinant sau un urlet de durere care îți străpunge inima - echivalează cu pagini întregi de text. Subtilitatea cuvîntului e înlocuită, în film, cu miza pe o anumită senzorialitate a imaginii (o imagine excepțională, semnată Doru Mitran), o imagine cu o pulsație modernă și în același timp cu o patină retro (v. culoarea virată înspre sepia), o
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
existe deosebiri de interpretare și polemici. Reducerea lor treptată nu este un semn bun. Ba chiar ne îngrijorează. Cine are urechi de auzit să audă! Știrile de acum cîtăva vreme conțin o informație tulburătoare: poetul-senator Adrian Păunescu vrea să scurteze textul Imnului Național. Și nu e de acord că muzica lui se cuvine cîntată în mi minor. Emoționante preocupări pe banii contribuabilului. Ar trebui făcut un calcul: cu cît este plătită o măsură, dar o strofă din Imnul Național? Decît să
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
în relief cu un augmentat efect aspectele flagelului fără precedent pe care era totalitară l-a abătut asupra culturii românești. Autorul nu este un opozant deschis, un răzvrătit. Face chiar încercări de adaptare la "lumea nouă" (înscrierea în PCR, cîteva texte pe temele impuse, singurele pe atunci publicabile), dar totul are o limită. Buna sa credință de cetățean corect intră în impact cu împrejurări insuportabile. Din cauza activității literare mai vechi, a unei adeziuni liberale și a unor articole antisovietice din timpul
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
70 (una singură e din '81-'84) cînd Florența Albu scria o literatură confesivă, la limita dintre poezie și jurnal; în aceste pagini se pot regăsi atît suflul liric al poetei, cît și obiectivitatea, directețea, duritatea diaristei din Zidul martor. Textele narative ne arată, mai mult decît a făcut-o poezia, o ființă fragilă, căutînd ca un Pagurus (cum o numește un personaj) o cochilie în care să se ascundă și care să o poată proteja. Biografie și ficțiune, cartea lasă
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]